Profesorii din Republica Moldova trec la digital: „Elevii noștri merită o educație pentru viitor”

Autoare: Patricia Mihailă
Foto: Iurie Gandrabura

Cu sprijinul Estoniei, peste o treime dintre profesorii din Republica Moldova au absolvit programe de formare în domeniul competențelor digitale și au integrat noile tehnologii în activitatea lor didactică de zi cu zi.

Într-o sală de clasă luminoasă a Liceului „Petru Zadnipru” din Chișinău, elevii zumzăie de energie. Mâine este ultima zi de școală. Ghiozdanele sunt pregătite să fie lăsate deoparte, iar vacanța de vară bate la ușă. Cum reușești să captezi atenția unor adolescenți când gândurile lor sunt deja la vacanță?

Pentru Natalia Terente, profesoară de limba engleză la clasa a VII-a, răspunsul este să valorifice tehnologia, nu să lupte împotriva ei. În multe școli din Republica Moldova încă predomină metodele tradiționale de predare, cu tabla verde și creta. Telefoanele sunt interzise, iar tehnologia este adesea privită cu reticență. În această clasă, însă, tabla interactivă proiectează întrebări despre planurile de vacanță, iar elevii poartă, în limba engleză, o dezbatere despre echipamentul necesar pentru camping.

„Fără telefon?”, glumește Natalia Terente.

Natalia Terente, profesoară de limba engleză, își ghidează elevii din clasa a VII-a printr-un exercițiu digital. Foto: Iurie Gandrabura

Înainte ca energia din clasă să se risipească, profesoara proiectează pe tablă un cod QR și îi invită pe elevi într-o „cameră de evadare” virtuală, creată în Google Classroom. Pentru a avansa, aceștia trebuie să completeze propozițiile alegând variantele corecte. În clasă se lasă o liniște concentrată. Elevii șoptesc între ei, lucrând în perechi și descifrând indiciile în limba engleză pentru a debloca următorul nivel.

Elevii scanează un cod QR afișat pe tabla interactivă și intră într-un „joc” virtual, unde lucrează în perechi pentru a descifra indiciile de pe telefoanele lor. Foto: Iurie Gandrabura

„Da, sunt foarte atașați de telefoane”, spune Natalia Terente. „Dar, atunci când le explici pentru ce folosim telefonul, acesta devine un instrument foarte util. Îi învățăm cum să colaboreze la un proiect de design în Canva sau cum să folosească inteligența artificială în avantajul lor, în loc să copieze și să lipească pur și simplu informații. Este o integrare a realității în care trăim.”

Natalia Terente a conceput aceste lecții interactive în cadrul programului practic Digital Accelerator, la care a participat în primăvara acestui an. Susținut de Centrul Estonian pentru Dezvoltare Internațională (ESTDEV) și UNICEF, acest incubator educațional a reunit 60 de profesori, directori și specialiști IT din 12 școli din Republica Moldova.

Sub îndrumarea unor mentori, echipele și-au analizat propriile instituții de învățământ, au colectat date și au conceput soluții practice care să producă schimbări reale și să-i inspire pe colegii lor să adopte noi metode de predare. Ideea a fost ca transformarea să pornească chiar de la profesori.

De exemplu, în raionul Florești, cadrele didactice au lansat inițiativa „Pastila digitală”, prin care, la fiecare ședință a colectivului profesoral, le prezintă colegilor un nou instrument digital. Pe parcursul săptămânii, profesorii îl testează la clasă, iar la următoarea ședință discută rezultatele și experiențele acumulate.

„Abordarea noastră a fost să acționăm ca un catalizator”, explică Mart Laanpere, profesor de tehnologii educaționale la Universitatea din Tallinn și principalul consultant al programului. „Ne-am dat seama că era nevoie de exemple de bune practici. Am decis să lucrăm cu aceste 12 școli-pilot, oferindu-le un sprijin consistent, îndrumare din partea mentorilor și oportunitatea de a învăța împreună, ca o comunitate.”

Mentorii din Republica Moldova au efectuat, de asemenea, o vizită de studiu în Estonia.

Peste 10.000 de profesori au fost instruiți în domeniul competențelor digitale

„Totul a început cu o întâlnire între miniștrii educației din Estonia și Republica Moldova și cu un proiect de mici dimensiuni”, povestește Birgit Rosenberg, manageră de proiect în cadrul ESTDEV. Astăzi, după câțiva ani, inițiativa s-a transformat într-un sistem complex, conceput pentru a dezvolta competențele digitale ale profesorilor din Republica Moldova.

Rosenberg subliniază că peste 10.000 de profesori – aproximativ o treime din totalul cadrelor didactice din țară – au beneficiat deja de programe specializate de formare în domeniul competențelor digitale. Ea indică programul Digital Accelerator drept un exemplu elocvent al acestei transformări. „Este un exemplu foarte bun despre cum pot fi implementate reforme și schimbări într-un sistem educațional tradițional, de regulă conservator. Acest model poate fi aplicat cu succes și în multe alte domenii, nu doar în dezvoltarea competențelor digitale.”

Transformarea de la Liceul „Petru Zadnipru” și din celelalte școli participante se bazează pe programul DigiProf, structurat pe trei niveluri, care contribuie la dezvoltarea competențelor digitale ale profesorilor în conformitate cu Cadrul european al competențelor digitale.

Birgit Rosenberg, reprezentantă ESTDEV (stânga), și Tudor Lapp, mentor în cadrul programului Digital Accelerator (centru), sunt de acord că adevărata transformare digitală a școlilor începe cu schimbarea mentalității. Foto: Iurie Gandrabura
Mart Laanpere, consultant principal din partea Universității din Tallinn, știe că simpla preluare a unui model dintr-o țară și aplicarea lui într-o alta nu funcționează niciodată. Schimbarea trebuie adaptată contextului local și să pornească din interiorul sistemului. Foto: Iurie Gandrabura

Peste 90% dintre școlile din Republica Moldova au acces la internet

Contrar așteptărilor, principala provocare a sistemului educațional din Republica Moldova nu este lipsa infrastructurii. Angela Prisacaru, șefa adjunctă a Direcției Generale Politici în Învățământul General din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, subliniază că transformarea digitală presupune o schimbare profundă de mentalitate, de leadership și de practici pedagogice. „Iar programul Digital Accelerator a fost exact catalizatorul acestei schimbări”, afirmă Angela Prisacaru.

Peste 90% dintre școlile din Republica Moldova au acces la internet, iar aproximativ una din cinci este dotată cu table interactive, precum cele utilizate la Liceul „Petru Zadnipru”.

Tudor Lapp, mentor principal în cadrul programului Digital Accelerator, împărtășește aceeași opinie. „Republica Moldova are unele dintre cele mai mari viteze de internet din Europa, dispune de table interactive și laboratoare digitale. Însă, atunci când tehnologia este introdusă în școli fără o abordare pedagogică sistemică, profesorii, deja suprasolicitați, tind pur și simplu să o ignore.”

„În Republica Moldova există un fenomen pronunțat de rezistență la inovare”, recunoaște acesta.

„Ceea ce ne trebuie este competența de a pregăti elevii pentru viață”, afirmă Tudor Lapp, mentor în domeniul competențelor digitale. Foto: Iurie Gandrabura

Inovația începe de la firul ierbii

Înapoi la Liceul „Petru Zadnipru”, la un etaj mai sus, într-o clasă de a XI-a, Maria Chistol, directoare adjunctă pentru procesul educațional și profesoară de limba engleză, își încheie ultima lecție de engleză din acest an școlar. Chistol își urmărește atent elevii, încercând să înțeleagă ce metode funcționează cel mai bine. „Îmi place întotdeauna să le cer feedback”, spune ea. „Ei aleg instrumentele pe care își doresc să le folosim.”

Platforme precum Wayground aduc un element de joc în verificările rapide ale cunoștințelor, dar pot fi utilizate și pentru evaluări mai complexe.

„Pentru mine este un ajutor enorm, deoarece primesc instantaneu informații despre ceea ce au înțeles elevii, fără să mai petrec ore întregi corectând lucrări pe hârtie”, afirmă Maria Chistol.

Profesoara de limba engleză Maria Chistol folosește instrumente digitale precum Wayground și Google Forms pentru a transforma evaluările obișnuite în provocări interactive. Foto: Iurie Gandrabura

Maria Chistol spune că 32 de profesori din liceul său au urmat nivelul inițial al programului de formare în competențe digitale DigiProf, iar 24 dintre ei au continuat la nivelul avansat, unde au trebuit să demonstreze că aplică instrumentele digitale în activitatea lor la clasă.

Pentru Chistol, beneficiile s-au văzut imediat. „Vorbim despre copii care petrec foarte mult timp în fața ecranelor. Când vin la școală, ei se așteaptă să învețe într-un mod similar.”

Programul i-a determinat pe profesori să iasă din zona de confort și să colaboreze mai mult între ei. Natalia Terente a devenit, la rândul ei, formatoare pentru colegii din școală, organizând ateliere despre crearea portofoliilor digitale și a testelor interactive.

„A deveni o școală digitală nu înseamnă doar să cumperi echipamente”, spune Natalia Terente. „Înseamnă să schimbăm modul în care colaborăm, învățăm și luăm decizii împreună.”

Terente consideră că programul i-a învățat pe profesori să învețe unii de la alții și să colaboreze, „iar acesta este un aspect cu care societatea noastră încă se confruntă”, adaugă ea.

Maria Chistol, directoare adjunctă pentru procesul educațional la Liceul „Petru Zadnipru”, afirmă că adolescenții de astăzi se așteaptă să învețe cu ajutorul tehnologiilor digitale. Foto: Iurie Gandrabura

Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu partenerii săi, își propune să extindă programul Digital Accelerator la nivel național și să certifice, până la sfârșitul anului, peste 19.000 de profesori prin intermediul programului DigiProf.

După ultimul sunet de clopoțel

Pe holurile liceului răsună vocile vesele și gălăgioase ale liceenilor care ies din sălile de clasă. Mâine este ultima zi de școală, marcată de tradiționalul „Ultimul clopoțel”. Apoi, elevii se vor împrăștia spre tabere de vară, satele bunicilor și litoral.

Când se vor întoarce la școală în toamnă, își vor regăsi profesorii vorbind și mai bine „limba digitală”. Pentru că, așa cum spune Natalia Terente, „ei merită o educație pregătită pentru viitorul digital”.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.