Moldova aspiră la aderarea la UE, dar fermierii încă stau la coadă cu dosare pline de hârtii. Estonia vrea să schimbe asta.
„Alerg prin oraș cu documentele în mână chiar acum”, îmi spune la telefon, din Cahul, Veaceslav Burlacu. Este un fermier de a treia generație din sudul Moldovei. Când era mic, el și tatăl său mergeau prin câmpuri cu rigla, pentru a măsura culturile. Acum, totul pe ferma lui este digitalizat — își monitorizează în mare parte terenurile pe ecrane.
Dar atunci când merge să aplice pentru finanțare, e ca și cum s-ar întoarce în timp. Trebuie să adune ștampile pentru fiecare document, de la fiecare birou. „Unii inspectori verifică încă fiecare semnătură și fiecare ștampilă”, spune Burlacu. Uneori, chiar trebuie să pună o ștampilă pe un document pe care deja l-a transmis online.
Dar schimbarea se apropie, și el o simte.
„Acum e mult mai rapid”, recunoaște el. „Aproximativ jumătate dintre documente pot fi deja obținute online.” Digitalizarea i-a economisit deja timp. Este entuziasmat în privința fondurilor europene — acestea ar putea schimba cu adevărat regulile jocului odată ce vor deveni accesibile.
„Suntem pregătiți!”, adaugă Burlacu cu entuziasm.
Iar optimismul lui este justificat. Parcursul Moldovei spre Uniunea Europeană va schimba în curând modul în care fermieri ca el aplică pentru sprijin financiar.
Uniunea Europeană alocă aproximativ o treime din bugetul său total agriculturii, astfel că se așteaptă ca sprijinul financiar să ajungă în curând. Însă sistemul de subvenții are nevoie urgentă de o modernizare.
„Fermierii au ajuns epuizați și nemulțumiți”
Între timp, la Chișinău, experții estonieni se înghesuie într-o mică sală de ședințe a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) — instituția care oferă granturi fermierilor. În cadrul proiectului Agrifood Twinning, finanțat de Uniunea Europeană, Estonia și Țările de Jos sprijină Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și AIPA în consolidarea instituțiilor și îmbunătățirea eficienței administrative.
Scopul lor este să elimine birocrația pe hârtie și să asigure o circulație eficientă a informației între birouri, astfel încât Burlacu și alți fermieri ca el să nu mai fie nevoiți să alerge prin oraș după ștampile. Proiectul Twinning este gestionat de Centrul Estonian pentru Dezvoltare Internațională (ESTDEV).
Liina Tilk, șefa departamentului de Resurse Umane din cadrul Registrului Agricol și al Consiliului de Informații din Estonia (PRIA), spune că, ascultând prin ce trec fermierii din Moldova, își amintește de situația din Estonia de acum aproximativ douăzeci de ani.
„Îmi amintesc cozile lungi, când fermierii veneau la birou cu cererile lor”, povestește Tilk.
Totul se făcea pe hârtie. Fermierii trebuiau să aducă fișe medicale pentru fiecare animal, certificate ale companiilor și documente privind folosirea terenurilor. Fiecare act, ștampilat și semnat, trebuia ridicat de la un alt birou. Fermierii ajungeau la biroul ei obosiți și frustrați, cu teancuri de hârtii în mâini.
„Era greu să gestionezi toate acestea”, spune Tilk.
Astăzi, acele cozi lungi fac parte din trecut. Procesul este complet digital și transparent. Fermierii aplică pentru fonduri cu câteva click-uri pe laptop, iar informațiile sunt distribuite între toate agențiile, eliminând necesitatea ca fermierii să mai facă drumuri.
Digitalizarea a făcut ca timpul necesar pentru a aplica la subvențiile agricole să scadă, în Estonia, de la cinci ore la 45 de minute, potrivit lui Ene Kärner, expert estonian de top în domeniul agriculturii digitale.
Acum, Tilk se află la Chișinău, ajutându-și omologii moldoveni să facă același lucru. Ea este una dintre numeroșii experți estonieni și olandezi care sprijină Moldova să-și alinieze sistemele agricole la standardele UE.
Fără cozi
„Învățăm din bunele practici internaționale pentru a putea obține acreditarea ca agenție de plăți din partea UE”, a declarat Dumitru Popovici, directorul juridic al AIPA.
Abia atunci vor putea gestiona fondurile europene și să le direcționeze către fermieri, motiv pentru care AIPA se mută online.
În prezent, tot sprijinul pentru fermieri vine încă de la statul moldovean. Însă Popovici speră ca până în 2027 Moldova să poată accesa fonduri europene de preaderare. Acesta, spune el, ar face o diferență semnificativă pentru fermierii locali.
„Pentru ca fermierii să aibă o viață mai bună.”
„Tot ceea ce facem este pentru ca fermierii moldoveni să aibă o viață mai bună”, spune Agnes Naarits, consilier Twinning din Estonia pentru proiectul Agrifood, aflată acum în Moldova.
Stăm în biroul ei, într-un zgârie-nori din Chișinău, sorbind ceai și gustând ciocolată estoniană. Datorită vizitelor constante ale experților estonieni, are mereu la dispoziție dulciuri din Estonia.
Împreună cu AIPA și MAIA, experții estonieni și olandezi proiectează sisteme care fac ca obținerea granturilor să fie mai simplă, mai ușor de urmărit și mai transparentă.
„Nu e doar consultanță”, spune Naarits. „Este cooperare între egali. Nu împărtășim doar tehnologie, ci și încredere.”
„Le arătăm colegilor noștri moldoveni cum să reducă birocrația”, spune Agnes Naarits, consilier Twinning din Estonia pentru proiectul Agrifood, aflată în Moldova. Totuși, sunt împiedicați de lipsa fondurilor.
Naarits știe ce înseamnă să te pregătești pentru aderarea la UE și afirmă: „Ajutăm Moldova să construiască sisteme care să gestioneze fondurile agricole transparent și accesibil.” Ea crede că aplicarea pentru sprijinul cuvenit ar trebui să fie simplă, nu un labirint legal.
„Le arătăm că totul se poate face fără hârtii”, continuă ea. „Că informațiile pot circula între agenții. Că un fermier nu trebuie să fie avocat ca să obțină sprijin.”
Înainte ca Estonia să adere la UE, experți din Finlanda au oferit sprijin Estoniei. Acum, este rândul Estoniei să dea înapoi.
Colegii moldoveni ai lui Naarits au mult entuziasm, dar agenția și ministerul sunt grav subfinanțate.
De la hârtii la una dintre cele mai digitalizate țări
Transformarea Estoniei nu s-a produs peste noapte. La aderarea sa la UE, sistemele sale erau încă noi și fragile. Însă, în câțiva ani, Estonia a construit unul dintre cele mai digitalizate sisteme de sprijin agricol din Europa. Fermierii puteau aplica online, urmări plățile și vedea exact unde ajungea fiecare euro.
Aceasta este experiența pe care acum o împărtășește și în Moldova.
Ceea ce o impresionează cel mai mult pe Naarits este energia partenerilor săi moldoveni. „Ei își doresc schimbare. Sunt dornici să învețe și să se adapteze. Noi îi vom ajuta să evite greșelile pe care le-am făcut noi”, spune ea.
Digitalizarea poate suna tehnic, dar impactul său este profund uman. Oferă fermierilor o voce, asigură echitate și consolidează încrederea publicului. Este, de asemenea, un simbol al parcursului Moldovei către UE. Transparența și eficiența nu sunt doar cerințe europene; ele reprezintă valori europene.
Fiecare pas digital nou aduce Moldova puțin mai aproape de obiectiv.
Soluțiile inteligente ale Estoniei au schimbat totul. În Moldova, această schimbare a început deja.
