Fast-food stomatologic: când implantul devine business, nu medicină
„Dinți ficși rapid și fără durere”, „implanturi premium aduse din țara X”, „garanție de 10 ani” - sunt doar câteva exemple de titluri ale unor reclame de pe rețelele de socializare și a panourilor publicitare care promovează implantarea dentară. Fie că ne referim la aspect sau funcționalitate, implanturile au devenit atât de populare încât utilizarea lor pare să nu mai fie chestionată. Această practică medicală, mai exact utilizarea ei excesivă, stârnește îngrijorare.
În acest material îți vom explica de ce industria implanturilor crește vertiginos și în ce mod ajunge să ridice grave probleme de etică medicală.
În acest material îți vom explica de ce industria implanturilor crește vertiginos și în ce mod ajunge să ridice grave probleme de etică medicală.
Motivele din spatele promovării implanturilor
Conform datelor Consiliului Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, în perioada 2020-2025, în Republica Moldova au fost acreditați peste 2700 de prestatori de servicii medicale stomatologice. Peste 85% din numărul total reprezintă cabinete stomatologice din sectorul privat.
Popularitatea tot mai mare a serviciilor stomatologice se reflectă și în numărul variat de proceduri, inclusiv implanturile. Deși gândite ca ultimă opțiune, acestea sunt promovate ca un remediu universal pentru afecțiuni dentare, până și pentru cazurile de parodontoză.
Popularitatea tot mai mare a serviciilor stomatologice se reflectă și în numărul variat de proceduri, inclusiv implanturile. Deși gândite ca ultimă opțiune, acestea sunt promovate ca un remediu universal pentru afecțiuni dentare, până și pentru cazurile de parodontoză.
Parodontoza, sau boala parodontală, este o afecțiune inflamatorie cronică a țesuturilor care susțin dinții (parodontiul), ce cuprinde gingia, ligamentul periodontal, osul alveolar și cementul. Cauzată de obicei de o igienă orală deficitară, boala duce la distrugerea treptată a acestor structuri, putând cauza retracția gingivală, mobilitatea dinților și, în cele din urmă, pierderea lor.
Rădăcina acestui fenomen pare să aibă un caracter dual:
- Pacienții optează pentru remedii mai rapide și nedureroase, în detrimentul îngrijirilor de durată ale dinților naturali;
- Medicii stomatologi observă tendința și aleg să îi dea curs din diferite motive.
Nicolae Chele
medic stomatolog, chirurg oro-maxilo-facial, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, șef catedră Chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie oral „Arsenie Guțan” a USMF „Nicolae Testemițanu”
„Primul motiv ține de factorul financiar: pentru unii medici este mai simplu și mai profitabil să extragă dinții și să facă implanturi, decât să urmeze un protocol complex de tratament parodontal. Al doilea motiv ține de lipsa de cunoștințe. Nu toți stăpânesc manoperele și tehnicile contemporane de tratament al bolii parodontale. Este mult mai ușor să extragi dinți și să pui câteva implanturi decât să te implici într-un proces lung și complex de manopere menite să stopeze evoluția bolii.”
Când implanturile devin o problemă?
În mod normal, implanturile sunt recomandate în cazurile în care toate încercările de a păstra dinții naturali au eșuat. Stomatologul subliniază că, înainte de a recurge la implanturi, este necesar să se intervină asupra dinților naturali.
„Tratamentul unei boli inflamatorii cronice nu se face prin extracție și implantare. Există tratamente medicamentoase locale și sistemice, chiuretaje subgingivale închise și deschise, utilizarea de plasmă bogată în trombocite (PRP, PRF), terapie fotodinamică și metode clasice de imobilizare a dinților”, remarcă specialistul.
„Tratamentul unei boli inflamatorii cronice nu se face prin extracție și implantare. Există tratamente medicamentoase locale și sistemice, chiuretaje subgingivale închise și deschise, utilizarea de plasmă bogată în trombocite (PRP, PRF), terapie fotodinamică și metode clasice de imobilizare a dinților”, remarcă specialistul.
De aceea, Nicolae Chele consideră că adesea pacienții sunt induși în eroare să creadă că, dacă își extrag dinții și îi înlocuiesc cu implanturi, acestea vor dura toată viața și, astfel, ajung să desconsidere opțiunile de tratament de mai sus.
„În realitate, implantul nu are o durată nelimitată. Unele cercetări de specialitate au demonstrat că supraviețuirea unui implant poate dura în medie între 5 și 10 ani, mult depinde de calitatea implantului inserat, gradul de puritate al titanului, prelucrarea suprafeței implantului, calitatea osului, starea generală de sănătate a pacientului”, explică el.
„În realitate, implantul nu are o durată nelimitată. Unele cercetări de specialitate au demonstrat că supraviețuirea unui implant poate dura în medie între 5 și 10 ani, mult depinde de calitatea implantului inserat, gradul de puritate al titanului, prelucrarea suprafeței implantului, calitatea osului, starea generală de sănătate a pacientului”, explică el.
Dacă se întâmplă ca implantul să cadă, se pierde și osul din jurul său. Respectiv, ne lipsim de o componentă esențială și cu efect ireversibil. Un alt risc al implanturilor, mai ales în cazul parodontozei, îl reprezintă riscul de infecții
Mai exact, sub implanturi pot apărea mucozita și periimplantita, care provoacă inflamații și pot duce la pierderea structurii osoase din jurul implantului. De aceea, chiar dacă se planifică o implantare, ea ar trebui realizată abia la 2–4 luni după extracția dentară.
Mai exact, sub implanturi pot apărea mucozita și periimplantita, care provoacă inflamații și pot duce la pierderea structurii osoase din jurul implantului. De aceea, chiar dacă se planifică o implantare, ea ar trebui realizată abia la 2–4 luni după extracția dentară.
Legătura dintre dantură și alte sisteme
Irina Fusu este medică stomatologă cu experiență de peste 12 ani în domeniu. Și ea este îngrijorată de tendințele actuale din stomatologie.
Irina Fusu
medică stomatologă
„Trebuie să înțelegem că atunci când îndepărtăm dinții, afectăm complet și alte sisteme. Noi subestimăm importanța aparatului stomatognat și nu luăm în calcul cum va fi influențat, de exemplu, sistemul gastro-intestinal. Căci dacă acesta are de suferit, inevitabil vor apărea dezechilibre și la nivel hormonal, care mai departe afectează și sistemul osos. Totul este interconectat.”
Irina Fusu adaugă că în aceste situații nu vorbim doar despre dinți, ci și despre limbă, postură, articulații. De exemplu, poziția dinților are legătură directă cu articulația temporo-mandibulară (ATM), aflată la baza craniului, pe unde trec vase și nervi importanți.
„Avem foarte mulți pacienți care apelează la neurolog din cauza migrenelor, amețelilor, când, în realitate, asta ține de stomatologie, pentru că vorbim despre probleme de articulații și disfuncții”, adaugă ea.
O altă problemă mai puțin evidentă, dar la fel de gravă, este că odată cu scoaterea dinților naturali și înlocuirea lor cu implanturi, pierdem receptorii senzoriali din ligamentul parodontal.
„Acești receptori «ne spun» cum să mâncăm, câtă presiune să exercităm când mușcăm sau mestecăm. Iar atunci când noi plasăm implanturi într-o poziție care contravine mușcăturii noastre, fie ea corectă sau greșită, nu mai simțim cum afectăm țesuturile alăturate.”
„Avem foarte mulți pacienți care apelează la neurolog din cauza migrenelor, amețelilor, când, în realitate, asta ține de stomatologie, pentru că vorbim despre probleme de articulații și disfuncții”, adaugă ea.
O altă problemă mai puțin evidentă, dar la fel de gravă, este că odată cu scoaterea dinților naturali și înlocuirea lor cu implanturi, pierdem receptorii senzoriali din ligamentul parodontal.
„Acești receptori «ne spun» cum să mâncăm, câtă presiune să exercităm când mușcăm sau mestecăm. Iar atunci când noi plasăm implanturi într-o poziție care contravine mușcăturii noastre, fie ea corectă sau greșită, nu mai simțim cum afectăm țesuturile alăturate.”
Tratament vs profilaxie
O altă preocupare a specialistei se referă la implanturile dentare făcute tinerilor. Ea adaugă că acest lucru ar putea declanșa chiar un colaps stomatologic. Ar exista riscul ca acești tineri, ajungând la 50-60 de ani, să se confrunte cu situații iremediabile din cauza duratei limitate de funcționare a implanturilor.
Pentru a nu ajunge la astfel de situații grave, specialista pune mare accent pe abordarea profilactică, dar care este încă subestimată atât de pacienți, cât și de medici.
„Noi am ajuns un fel de fast-food medical. Pacientul vrea repede, medicul propune varianta rapidă. Acesta este un flux mare și mai profitabil financiar decât în cazul pacienților care optează pentru tratamente mai îndelungate ale dinților naturali. Comparăm proceduri de 200-1000 de lei, în perioade mai lungi cu alte câteva mii de euro de la implantări, obținuți mult mai rapid”, susține Irina Fusu.
Așa se face că în practica sa de activitate, medica stomatologă ajunge să revadă cu pacienții de vârsta 40-50+ obiceiurile lor de îngrijire a danturii. Constată că pentru o mare majoritate dintre ei, aceste „instruiri” sunt percepute ca fiind ușor stânjenitoare pentru că niciodată nu s-ar fi gândit că există metode corecte sau greșite.
Pentru a nu ajunge la astfel de situații grave, specialista pune mare accent pe abordarea profilactică, dar care este încă subestimată atât de pacienți, cât și de medici.
„Noi am ajuns un fel de fast-food medical. Pacientul vrea repede, medicul propune varianta rapidă. Acesta este un flux mare și mai profitabil financiar decât în cazul pacienților care optează pentru tratamente mai îndelungate ale dinților naturali. Comparăm proceduri de 200-1000 de lei, în perioade mai lungi cu alte câteva mii de euro de la implantări, obținuți mult mai rapid”, susține Irina Fusu.
Așa se face că în practica sa de activitate, medica stomatologă ajunge să revadă cu pacienții de vârsta 40-50+ obiceiurile lor de îngrijire a danturii. Constată că pentru o mare majoritate dintre ei, aceste „instruiri” sunt percepute ca fiind ușor stânjenitoare pentru că niciodată nu s-ar fi gândit că există metode corecte sau greșite.
Turismul medical
Ambii specialiști consideră că problema implanturilor are încă o altă fațetă – aceea în care pacienții nu respectă recomandările ulterioare ale medicilor, iar tratamentul se desfășoară fragmentat.
„Aceasta este problema cu așa-numitul turism stomatologic sau medical. Eu trebuie să-mi văd pacientul azi, mâine, poimâine, să existe o continuitate, o evidență, o legătură. Turismul medical ajunge, de fapt, să însemne îmbogățire rapidă, fără responsabilitate. Pacienții vin, fac o intervenție în două-trei zile și apoi pleacă, fără urmărire, fără control, fără răspundere”, spune Nicolae Chele.
Uneori, medicii se văd nevoiți să refuze pacienții atunci când aceștia cer lucrări care contravin bunei practici stomatologice.
„Când un pacient se așază în fotoliul meu, eu răspund de sănătatea lui și de ceea ce fac. Dacă țin cont doar de dorințele pacientului, risc să îi fac mai mult rău, iar eu, ca medic, știu asta. La Universitatea de Medicină nu învățăm după dorințele pacientului, ci după protocoale și cunoștințe medicale”, explică specialistul.
„Aceasta este problema cu așa-numitul turism stomatologic sau medical. Eu trebuie să-mi văd pacientul azi, mâine, poimâine, să existe o continuitate, o evidență, o legătură. Turismul medical ajunge, de fapt, să însemne îmbogățire rapidă, fără responsabilitate. Pacienții vin, fac o intervenție în două-trei zile și apoi pleacă, fără urmărire, fără control, fără răspundere”, spune Nicolae Chele.
Uneori, medicii se văd nevoiți să refuze pacienții atunci când aceștia cer lucrări care contravin bunei practici stomatologice.
„Când un pacient se așază în fotoliul meu, eu răspund de sănătatea lui și de ceea ce fac. Dacă țin cont doar de dorințele pacientului, risc să îi fac mai mult rău, iar eu, ca medic, știu asta. La Universitatea de Medicină nu învățăm după dorințele pacientului, ci după protocoale și cunoștințe medicale”, explică specialistul.
- Nicolae Chele
- Irina Fusu
Irina Fusu atrage atenția și asupra unei preconcepții des întâlnite: aceea că dinții implantați ar necesita mai puțină îngrijire decât cei naturali. Această percepție îi face pe pacienți și mai puțin responsabili în privința controalelor periodice.
„Clinicile trebuie să explice clar pacienților de ce este important controlul la fiecare 6 luni. Chiar și cu implanturi, pacientul trebuie să știe cum să le prelungească durata de viață. Există cazuri în care pacientul vine cu implantul în buzunar după doar 3 ani de la instalare – ceea ce este un termen extrem de scurt. Astfel, nu doar că pierdem dinții naturali alegând implanturi, dar ajungem să pierdem și implanturile, suportând costuri mari”, explică medica.
Ea este convinsă că, pe lângă rolul de a trata, medicii au și obligația de a preveni și de a informa constant pacienții. „Eu o numesc misiune socială”, rezumă Irina Fusu.
„Clinicile trebuie să explice clar pacienților de ce este important controlul la fiecare 6 luni. Chiar și cu implanturi, pacientul trebuie să știe cum să le prelungească durata de viață. Există cazuri în care pacientul vine cu implantul în buzunar după doar 3 ani de la instalare – ceea ce este un termen extrem de scurt. Astfel, nu doar că pierdem dinții naturali alegând implanturi, dar ajungem să pierdem și implanturile, suportând costuri mari”, explică medica.
Ea este convinsă că, pe lângă rolul de a trata, medicii au și obligația de a preveni și de a informa constant pacienții. „Eu o numesc misiune socială”, rezumă Irina Fusu.
Reglementări legale
Atât Nicolae Chele, cât și Irina Fusu sunt de părere că în Republica Moldova este necesar un Colegiu al Medicilor Stomatologi, adică o instituție care să reglementeze tot ce ține de practica stomatologică.
Mai mult, specialiștii bat alarma asupra reclamelor înșelătoare care promovează tratamentele stomatologice. Reacția vine și după ce în România aceste reclame au fost oficial interzise, cu Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) ca instituție care a inițiat cauza.
Pe de altă parte, în Republica Moldova activitatea medicilor se subordonează Colegiului Medicilor. Există Asociația Stomatologilor din Republica Moldova, o structură reprezentativă a medicilor stomatologi, însă aceasta nu este reglementată direct de Ministerul Sănătății.
Mai mult, specialiștii bat alarma asupra reclamelor înșelătoare care promovează tratamentele stomatologice. Reacția vine și după ce în România aceste reclame au fost oficial interzise, cu Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) ca instituție care a inițiat cauza.
Pe de altă parte, în Republica Moldova activitatea medicilor se subordonează Colegiului Medicilor. Există Asociația Stomatologilor din Republica Moldova, o structură reprezentativă a medicilor stomatologi, însă aceasta nu este reglementată direct de Ministerul Sănătății.
În Republica Moldova, cadrul legal interzice în mod expres publicitatea înşelătoare prin articolul 20 din Legea nr. 62/2022 privind publicitatea.
Conform acestuia, sunt considerate înşelătoare acele mesaje comerciale care prezintă informații false sau trunchiate despre caracteristicile serviciului, despre preț, despre competențele furnizorului ori despre garanții și beneficii.
Conform acestuia, sunt considerate înşelătoare acele mesaje comerciale care prezintă informații false sau trunchiate despre caracteristicile serviciului, despre preț, despre competențele furnizorului ori despre garanții și beneficii.
„ Al doilea aspect este necesitatea unei legi a malpraxisului. Noi nu avem nici măcar o lege de malpraxis. Nu putem constata oficial că un medic a greșit, pentru că nu există un cadru legal în acest sens”, adaugă Nicolae Chele.
Contactați de Moldova.org, reprezentanții Ministerului Sănătății au declarat că instituția pregătește modificări la Legea nr. 264/2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic care va include mai multe elemente ce țin de activitatea medicilor.
Ministerul Sănătății a mai precizat că legislația privind malpraxisul se referă doar la eroarea medicală tratată pe cale extrajudiciară, care atrage răspunderea civilă. Ea nu acoperă însă infracțiunile prevăzute de Codul penal, unde intervine răspunderea penală.
Totodată, instituția a subliniat că încheierea unei înțelegeri amiabile nu limitează dreptul pacientului sau al rudelor de a se adresa instanței sau de a depune plângere penală, aceste acțiuni reprezentând drepturi constituționale.
De asemenea, răspunderea penală poate fi atrasă nu doar pentru eroarea medicală propriu-zisă, ci și pentru încălcarea principiilor de etică și deontologie profesională, stabilite prin Codul deontologic al lucrătorului medical și al farmacistului, aprobat prin Hotărârea nr. 192/2017.
Contactați de Moldova.org, reprezentanții Ministerului Sănătății au declarat că instituția pregătește modificări la Legea nr. 264/2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic care va include mai multe elemente ce țin de activitatea medicilor.
Ministerul Sănătății a mai precizat că legislația privind malpraxisul se referă doar la eroarea medicală tratată pe cale extrajudiciară, care atrage răspunderea civilă. Ea nu acoperă însă infracțiunile prevăzute de Codul penal, unde intervine răspunderea penală.
Totodată, instituția a subliniat că încheierea unei înțelegeri amiabile nu limitează dreptul pacientului sau al rudelor de a se adresa instanței sau de a depune plângere penală, aceste acțiuni reprezentând drepturi constituționale.
De asemenea, răspunderea penală poate fi atrasă nu doar pentru eroarea medicală propriu-zisă, ci și pentru încălcarea principiilor de etică și deontologie profesională, stabilite prin Codul deontologic al lucrătorului medical și al farmacistului, aprobat prin Hotărârea nr. 192/2017.
