Ghid practic: cum identificăm
conținutul generat de IA
Sigur ai văzut pe internet în ultimul timp tot mai multe imagini create cu Inteligența Artificială. Fie că sunt meme-uri amuzante, povești emoționante sau scene îngrozitoare de la locuri cu accidente, multe dintre ele pot fi ușor confundate cu fotografii reale.

Așa cum o bună parte din populație alege să se informeze din spațiul online, este oportun să învățăm să identificăm conținutul real și cel generat artificial.
De ce e important să distingem imaginile reale
de cele create cu AI? Care sunt riscurile?
Deși inofensive la prima vedere, paginile care folosesc conținut generat de IA câștigă rapid în popularitate, făcând apel la latura emoțională a utilizatorilor.

O investigație a peste 100 de pagini de Facebook care postează în mod regulat conținut IA a constata că multe dintre acestea sunt implicate în înșelătorii și spam. Fie conțin linkuri către site-uri web unde pot colecta venituri din publicitate, fie promovează produse generate de IA care nu există în realitate.

Cercetătorii mai spun că ar putea fi vorba de pagini rău intenționate care încearcă să atragă audiență care să fie mai târziu utilă fie economic, fie politic.

Am descoperit multe pagini populare, din Moldova și România, cu conținut creat de IA. Atunci când am început să interacționăm cu ele, adică să dăm like sau să comentăm, algoritmul, ne recomanda și alte pagini din această categorie.

Deși postările sunt în mod evident create cu IA, comentariile și reacțiile utilizatorilor par a fi reale.
Sfaturi practice
Detectarea imaginilor generate cu IA poate fi un proces provocator. Cu toate acestea, există anumite aspecte la care putem acorda atenție când intenționăm să identificăm dacă acel conținut este generat cu IA sau nu.

Să luăm drept exemplu această fotografie de pe una dintre paginile prezentate mai sus.
1. Atenție la detalii

Deși în ansamblu fotografia arată credibil, atunci când acordăm atenție la detalii putem să identificăm rapid incoerențe.

  1. Scrisul pe uniforme și mașini este neinteligibil.
  2. Vehiculul de salvare din stânga are deformări nenaturale la far.
  3. Elicopterul pare să nu aibă o formă clară, iar elicelor le lipsește efectul de mișcare în aer.
  4. Fețele salvatorilor nu se pot recunoaște, iar proporțiile căștilor de protecție nu corespund realității.
Un studiu realizat în Marea Britanie a constatat că persoanele care și-au făcut timp să mărească fotografiile și să analizeze cu atenție diferite părți ale ei au reușit mai bine să le detecteze pe cele modificate.
2. Reverse Image Search sau căutarea inversă a imaginilor

Acest lucru se poate face prin diferite motoare de căutare, precum Google Images și TinEye. Astfel, se poate identifica sursa imaginilor, laolaltă cu data publicării sau alte locuri în care au mai apărut.

Proveniența imaginii de sus nu a putut fi identificată, în schimb am fost redirecționați către alte articole și materiale cu imagini similare, majoritatea reale. Astfel, putem compara direct care par să fie reale și care modificate.
3. Detectori de imagini IA

Acești detectori folosesc identificarea modelelor de pixeli și analizează probabilitatea unei imagini de a fi sau nu generată cu IA.

În cazul imaginii de mai sus am descoperit un lucru interesant. Dacă imaginea este încărcată cu partea care conține text – detectoarele nu o percep ca fiind generată cu IA.

În momentul în care încărcăm doar imaginea, fără cartonul care conține text, rezultatele se modifică.
Conform unui studiu care a analizat distingerea artei create de oameni și a imaginilor generate de IA, detectorul Hive funcționează cel mai bine la detectarea artei create de oameni vs IA, cu o rată de precizie de 98,03%.
4. Scepticism și gândire critică

Un alt mod eficient de a identifica conținutul generat artificial este să tratezi tot ce apare în spațiul mediatic cu o doză de scepticism. Întreabă-te ce urmărește această imagine, ce tip de conținut postează frecvent, cine sunt utilizatorii care comentează și ce trimiteri face pagina. Nu accesa linkurile dubioase și evitați să cumpărați produse promovate de astfel de pagini.
Cum depistezi videourile deepfake?
Termenul „deepfake” se referă, de obicei, la un conținut video, imagine sau audio generat de Inteligența Artificială care este conceput pentru a imita o persoană sau o scenă din viața reală.

Un exemplu cunoscut de video deepfake este cel cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care apare în spatele unui podium, spunându-le ucrainenilor să depună armele și să se predea Rusiei. Materialul apărut în 2022 a stârnit numeroase reacții din partea ucrainenilor și rușilor, deopotrivă.

Videourile deepfake au vizat și politicieni de la noi. Unul dintre acestea, care a fost viral pe mai multe pagini de Facebook, ilustrează președinta Maia Sandu îndemnând cetățenii să completeze un formular care ar urma să compenseze banii furați de escroci.

Nu toate deepfake-urile sunt plauzibile, însă, pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește, acestea devin din ce în ce mai realiste și mai greu de detectat. Totuși, există câteva indicii și în direcția asta.
Să exersăm!
Te provoc să fii parte a experimentului de mai jos și să testezi cât de ușor poți detecta imaginile IA vs cele reale.
Test 1
Test 2
Test 3
Test 4
Test 5
Test 6
În acces liber pot fi găsite și alte tipuri de teste de detectare a conținutului deepfake. Poți încerca aici în engleză.

Am luat licența în Jurnalism și Științe ale Comunicării la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, promoția 2023. Totuși, am descoperit domeniul mult mai înainte. Timp de șase ani am moderat emisiuni radio pentru copii și tineri la o instituție publică locală. Mă pasionează în principal subiectele sociale și cele ancorate în știință. Deși evit explicațiile ezoterice și prefer o atitudine sceptică, mă fascinează subiectele complexe în deslușire.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Advertorial