Influența Rusiei în Republica Moldova a fost un factor constant de la independență încoace. Pentru România e prima dată când ar putea avea la putere un președinte deschis favorabil Rusiei, într-un context geo-politic deja tensionat. Deși au existat guverne conservatoare la București, nimeni nu s-a aliniat atât de bine cu discursul de la Kremlin cum o face George Simion, favorit la funcția de președinte.
Sunt românii conștienți și pregătiți să facă față mașinăriei de propagandă din Rusia? Și ce ar putea prelua din experiența Republicii Moldova? Despre asta am discutat cu Mihaela Sirițanu, expertă în relații internaționale, politică și alegeri, și Eugen Muravschi, expert asociat în cadrul WatchDog.md.
Care e interesul Rusiei în România?
Un obiectiv major al Rusiei în raport cu România este legat de strategia mai largă de subminare a Uniunii Europene și NATO din interior, spune Mihaela Sirițanu.
„În mod ideal România ar trebui să se transforme într-o a doua Ungarie”, explică Muravschi. Astfel, împreună cu Viktor Orbán și Robert Fico în Slovacia, conducerea României ar putea bloca mai multe decizii ale UE, în favoarea Rusiei și în defavoarea Ucrainei.
Muravschi face un exercițiu de imaginație: „Dacă în 2022, George Simion era președinte al României, probabil ar fi blocat ajutorul european pentru Ucraina. Eu nu știu cât ar fi rezistat Ucraina fără sprijinul european. Și ne trezeam, ipotetic, cu armata rusă în Odesa, care nu cred că avea să se oprească acolo.” Acesta spune că cel mai probabil Simion ar fi permis intrarea trupelor ruse și în Moldova, declarând în cursa electorală că nu va proteja Moldova în caz de invazie. „Deci, George Simion, deși nu se declară pro-Rusia, ar acționa fix cum își dorește Federația Rusă”, explică expertul.
Scopul final al lui Putin ar fi, însă, dezintegrarea sau cel puțin paralizarea funcțională a UE, astfel încât Rusia să își recapete influența în fostele sale zone de control, spune Mihaela Sirițanu.
Moscova ar ajunge la Chișinău, prin București
Eugen Muravschi menționează și un potențial interes de control economic al Rusiei în România, atât prin compania rusă Lukoil, prezentă pe piața românească, cât și din partea Ungariei. „Un guvern pro-rus ar permite companiilor rusești să acapareze obiectivele strategice din România. Asta ar afecta și Moldova, pentru că noi iarna asta am trecut peste șantajul energetic al Rusiei datorită României”, spune Muravschi.
Mai multe proiecte comune ar putea avea de suferit, cum ar fi linia Vulcănești-Chișinău, deschiderea unei sucursale Romgaz la Chișinău sau interesul Hidroelectrica pentru accesul la piața moldovenească.
În general, experții susțin că un președinte rusofil la București ar afecta puternic și Republica Moldova, în special parcursul pro-european al țării. „România este speranța Moldovei pentru o independență energetică reală și principalul partener comercial. România este o voce importantă pentru integrarea noastră la Bruxelles și un regim pro-rus în România ar pune sub semnul întrebării toate aceste tendințe”, spune Muravschi.
„În general, Rusia folosește pretextul că apără drepturile vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina și Moldova. Dar azi regiunile Donețk și Luhansk arată mult mai prost decât orașul naționalist Lviv. Chiar și iarna trecută cel mai mult a avut de suferit Transnistria, care de 30 de ani mizează pe sprijinul Rusiei”, declară Eugen Muravschi.
Totuși, acum scopul principal al lui Putin ar fi slăbirea Ucrainei, iar controlul asupra Moldovei este un obiectiv secundar pe tabla de șah geopolitică.
Este România pregătită să facă față influenței rusești?
Spre deosebire de alte state europene care au impus sancțiuni, interzis canale de propagandă sau adoptat legi pentru protejarea alegerilor, România a dat impresia că nu tratează cu suficientă seriozitate dimensiunea strategică a acestei amenințări, spune Mihaela Sirițanu.
România nu pare pregătită – nici instituțional, nici societal – pentru a face față complexității și pericolului real al interferențelor rusești, consideră cei doi experți.
„Ce s-a întâmplat la alegerile anulate prezidențiale a fost un eșec total din partea autorităților române. Adică să ai informațiile, să permiți alegerilor să se întâmple cu toate încălcările pe care le ai documentate și apoi să le anulezi… Adică a fost foarte netransparent, foarte incompetent și eu cred că a contribuit la mobilizarea votului pentru George Simion ca vot antisistem”, declară Muravschi. „Reacția autorităților române a fost în general timidă, întârziată și lipsită de coerență”, crede experta politică Mihaela Sirițanu.
Sirițanu adaugă că clasa politică tratează acest subiect adesea în funcție de interesele electorale, nu ca pe o amenințare de securitate națională. „La nivel societal, nu există încă o cultură a vigilenței față de interferențele străine, iar polarizarea internă face și mai ușoară misiunea unor actori externi ostili”, adaugă ea.
Sunt moldovenii mai rezilienți la propaganda rusească?
Și autoritățile din Moldova reacționează târziu și insuficient la interferențele străine, spune Muravschi. „Dar cred că, cel puțin la noi, societatea, societatea civilă, presa, chiar și o bună parte din publicul de rând sunt un pic mai pregătiți și obișnuiți cu propaganda rusă, cu mesajele lor, cu felul lor de a acționa. Pe când în România ei nu au fost expuși la așa ceva până acum și mulți oameni de rând au fost mai vulnerabili la aceste mesaje și tactici din partea Rusiei decât am fost noi.”
Și Sirițanu crede că în anumite privințe populația și societatea civilă din Republica Moldova au dezvoltat o reziliență mai mare față de propaganda rusă, tocmai pentru că au fost expuse direct, brutal și constant la ea. „Spre exemplu, organizații precum WatchDog.md sau StopFals.md monitorizează și demontează activ știrile false și narațiunile promovate de Kremlin”, spune ea. În timpul alegerilor din 2020 și 2021, autoritățile moldovene au colaborat cu parteneri internaționali pentru a preveni tentative de manipulare a electoratului, iar Comisia Electorală Centrală a acționat rapid în unele cazuri de finanțare ilegală sau propagandă mascată.
Ce are putea face România? Soluții sau ce-ar putea învăța de la Moldova
România are nevoie urgentă de un cadru legislativ actualizat, o comunicare strategică eficientă din partea autorităților și o implicare mai activă a societății civile și a presei independente în demascarea și combaterea influenței străine. Altfel, riscă să devină o verigă slabă în sistemul euroatlantic de securitate, crede Sirițanu.
Muravschi consideră că presa din Moldova se bucură de mai multă credibilitate decât cea de peste Prut. Televiziunile din România, chiar dacă sunt viabile din punct de vedere financiar, „merg pe can-can și presă galbenă și clickbait, iar acest stil de jurnalism avantajează conspiraționismul și extrema dreaptă.”
În general expertul consideră că rezistența la propaganda rusească nu se poate învăța într-un termen scurt. Totuși, acesta vorbește despre trei elemente care ar putea îmbunătăți situația pe viitor.
Primul, de termen lung, se referă la educație. „S-o lase mai moale cu spălarea păcatelor lui Antonescu și a ale legionarismului. Să fii învățat să judeci mai echidistant și critic propria istorie. Pentru că dacă pe tine te învață că timp de 2000 de ani ai fost cel mai glorios popor, încă de pe vremea dacilor, cei mai bravi, cei mai viteji, cei mai drepți, ajungi să te întrebi: «unde e gloria ceea acum? De ce suntem săraci și nevoiți să plecăm din țară?» Problema e că n-au fost 2000 de ani de glorie neîntreruptă, e un patriotism dat la 110%.”
Un alt element este reglementarea mass-media. Iar acest lucru poate fi făcut atât intern, pentru mass-media tradiționale, cât și la nivel de UE, unde România ar avea un cuvânt de spus în relația Uniunii cu giganți cum ar fi Facebook sau TikTok.
Pe termen scurt însă, este necesară o reformă a partidelor din România, consideră Muravschi. „Să ne aducem aminte de Klaus Iohannis, lipsa de transparență, avioanele lui de lux, refuzul de a răspunde la întrebări și felul în care a ignorat total oamenii care l-au ales. Lucrurile astea duc la oameni dezamăgiți, supărați, plini de emoții negative, care votează pentru George Simion.”
O victorie a lui Nicușor Dan ar fi o oportunitate foarte bună pentru reforma politică, crede Muravschi, iar partidele cele mai „coapte” pentru asta ar fi USR și PNL.
„Sau chiar și același PSD care nu e neapărat 100% toxic, dar este cumva tradițional văzut ca fața corupției politice în România. Dar sunt și acolo politicieni profesioniști, promițători, care ar putea să preia cârma partidului, să-l modernizeze într-un partid de centru, stânga european”, conchide Eugen Muravschi.
Pe final, expertul adaugă că apetitul pentru extrema dreaptă pro-rusă în România este îngrijorătoare și pentru Moldova. „Noi avem o parte din electoratul unionist, conservator religios, care până acum a fost imun la propaganda rusă deschisă. Dar dacă vei avea un lider naționalist care să bifeze toate boxele la București, asta ar putea să creeze și pe malul nostru de Prut o astfel de formațiune. Nu cred că ar lua multe procente, dar cum la noi rezultatele sunt de obicei la limită, chiar și un 5-6% ar fi grav”, spune Muravschi. Mai mulți foști membri ai PPCD deja se află în anturajul lui Ilan Șor, iar acesta experimentează cu mai mulți candidați, ca să-l găsească pe cel care va acumula mai multe voturi. Astfel nișa „suveranistă” ar putea fi deschisă și în Moldova.
