Criza zonei euro este principalul subiect al summit-ului Uniunii Europene. Majoritatea statelor-membre speră că vor semna un nou acord bugetar. Marea Britanie face excepţie la acest capitol, ea a refuzat luna trecută semnarea noului acord, însă a acceptat statutul de observator în procesul de discuţie. Există temeri că măsurile de austeritate adoptate de mai multe state europene ar putea spori rata şomajului, ajunsă la 23 milioane de cetăţeni europeni, şi ar afecta dezvoltarea businessului. Disputele diplomatice persistă şi la nivelul influenţei pe care o vor avea statele care nu intră în zona euro asupra noului acord. Franţa propune ca acordul bugetar să fie semnat doar cu statele-membre ale spaţiului Schengen, în timp ce Germania vrea ca acordul să fie extins şi asupra Danemarcei, Poloniei şi Suediei.
Un alt subiect sensibil discutat la summit îl reprezintă situaţia economică dificilă a Greciei. Negocierile cu creditorii privaţi nu au dus încă la semnarea unui acord ce ar fi în stare să oprească defaultul Greciei. Investitorii privaţi sunt rugaţi să accepte o pierdere de 50% din obligaţiunile lor, pentru ca suma datoriilor greceşti să ajungă la 120% din PIB până în 2020. Situaţia a devenit tensionată după ce autorităţile germane au propus ca responsabilitatea pentru toate deciziile luate referitor la cheltuielile şi coordonarea sistemul fiscal din Grecia să revină Comisarului Uniunii Europene pentru Buget. Acesta ar urma să aibă şi dreptul de veto. Propunerea a fost respinsă categoric de către autorităţile greceşti, însă a fost salutată de alte state europene care s-au arătat nemulţumite de incapacitatea Atenei de a face faţă crizei. Summit-ul îşi propune să adopte toate măsurile necesare pentru ca situaţia din Grecia să nu se extindă asupra altor state-membre.
