Limba rusă, a doua limbă oficială într-un stat post-sovietic?

Chişinău/ Moldova.ORG/ — Letonia organizează referendum privind recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă de stat, a anunţat CEC.

Referendumul va avea loc la data 18 februarie, iar pentru aceasta au fost colectate 180.000 de semnături, aproape 10% din populaţia cu drept de vot.

Vorbitorii de limbă rusă alcătuiesc în jur de o treime din întreaga populaţie, de aceea s-a insistat foarte mult asupra unor modificări în favoarea acesteia. Situaţia creată nu este decât rezultatul unei istorii comune în componenţa URSS.

Independenţa Letoniei, obţinută în 1991, a dat naştere Constituţiei care cere buna cunoaştere a limbii letone, fiind una din principalele condiţii de acordare a cetăţeniei letone.

Astfel pentru modificarea Constituţiei este nevoie de 770.000 de voturi, ceea ce înseamnă că “da”-ul în favoarea limbii ruse are puţine şanse de reuşită.

Cetăţenii ruşi reprezintă o minoritate în mai multe ţări post-sovietice.

De cele mai multe ori ei se opun europenizării statului dat, exprimându-şi o frică că la un moment dat ar putea fi obligaţi să vorbească limba de stat.

Pe lângă acest motiv mai sunt şi altele, un punct culminant a fost în 2007, în Estonia, când guvernul a decis să demoleze un monument istoric care comemora sfârşitul celui de-al doilea război mondial, provocând proteste ale minorităţii ruse.
 

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.