De Larisa Muntean/ Chișinău / Moldova.ORG/ — Adunarea Parlamentară a NATO, ce s-a desfăşurat recent la Bucureşti, s-a încheiat cu succes, însă o serie de întrebări au fost extrem de încinse între delegaţiile Rusiei şi a celorlalţi membri NATO şi aliaţi ai acestora.
Principala problema a fost ridicată de Moscova care a cerut garanţii politice că sistemul scutului antirachetă să nu fie îndreptat împotriva sa, în timp ce NATO oferă doar un schimb de informaţii legat de eventuale atacuri.
Cu toate acestea, membrii delegaţiei ruse s-au arătat extrem de vehemenţi în formularea acestor cereri iar vecinii ucraineni le-au urmat exemplul.
„De multe ori nu reuşim să înţelegem de ce Alianţa şi liderii acesteia nu acceptă propunerile făcute de Rusia pentru a crea o apărare uniformă antirachetă, care va asigura o protecţie a ţărilor NATO, Europei şi Rusiei.
Poate cea mai concisă explicaţie în legătură cu rolul sistemului antirachetă în această parte a Europei a venit din partea parlamentarului Vlad Lupan, membru al Delegaţiei Republicii Moldova la AP a NATO.
Lupan a explicat că scutul din România nu prezintă pericol pentru Rusia, pentru că este amplasat pe o direcţie Europa de Vest-Europa de Sud Est – Orientul Mijlociu, Rusia fiind în afara acestei traiectorii şi în afara zonei de acoperire a bazei româneşti, potrivit Mediafax.
El a arătat că eventualele rachete sol-aer care ar zbura pe direcţia Europa de Vest-Rusia sau invers nu şi-ar putea schimba traiectoria, abătându-se la una rectilinie pentru a ocoli şi a include şi România pe direcţie.
„Elementul antiscut din România este clar îndreptat spre Orientul Mijlociu, de aceea Rusia nu are niciun motiv de îngrijorare. În plus echipamentul din România este unul eminamente defensiv“, a menţionat Lupan.
