Ungheniul a fost primul oraş din R. Moldova care s-a debarasat de numele sovietice ale străzilor. Acest lucru s-a întâmplat cu aproape 22 ani în urmă, iar iniţiativa i-a aparţinut pictorului Mihai Mireanu, pe atunci locuitor al oraşului Ungheni.
„În anul 1989 am iniţiat o campanie de colectare a semnăturilor pentru înalţarea la Ungheni a unui monument al lui Mihai Eminescu. A fost o adevărată aventură, căci fiecare semnătură a costat foarte mult”, îşi aminteşte dânsul. Lumea se temea încă, astfel că, timp de două luni, au fost adunate doar 26 de semnături şi asta cu ajutorul profesoarei Vera Burlacu şi al doctorului Tudor Tăbârţă. „M-am adresat cu acea scrisoare la „Literatura şi Arta”, iar redactorul-şef al ziarului, Nicolae Dabija, a publicat-o”, continuă pictorul.
Imediat ce a apărut scrisoarea semnată de cei 26 de ungheneni temerari, Mihai Mireanu a fost invitat de primarul de atunci al ungheniuliu, Stepan Bogacenco. „M-a chemat şi mi-a spus: domnule Mireanu, de ce te-ai dus la ziar, dar nu ai venit la mine? Te-ai temut că eu nu voi accepta? Uite că eu accept să fieridicat la Ungheni un bust al lui Mihai Eminescu. Îţi dau bani şi fă-l”, îşi aminteşte Mihai Mireanu, care nu s-a oprit aici. Dânsul a cerut ca numele lui Mihai Eminescu să-l poarte o şcoală şi o stradă din Ungheni. Dar nu o stradă oarecare, ci una din centru, cu semnificaţie deosebită pentru regimul sovietic: strada 28 iunie. Primarul Stepan Bogacenco a acceptat numirea gimnayiului nr 1 sub numele lui Mihai Eminescu, dar nu şi strada. „I-am zis atunci, să ştii că fac un pas înapoi, cedez, dar lovitura o primeşti”. Şi în toamnă, pe masa edilului a ajuns o scrisoare cu 600 de semnături prin care se cerea schimbarea numelor tuturor străzilor din Ungheni.
Astfel, a fost constituită o comisie pentru schimbarea numelor străzilor. Oraşul Ungheni a ajuns să fie primul din moldova fără străzile Lenin, Marx, Engels, Komsomolului, dar cu strada Naţională, Romană, Ştefan cel Mare, Alexandru cel Bun şi tot aşa.
De Lucia Bacalu
