Să nu uităm eroii (FOTO)

Chişinău / Moldova.ORG/ — În fiecare an, de sfânta sărbătoare a Înălţării Domnului, mai mulţi oameni se întâlnesc să cinstească memoria eroilor căzuţi la datorie în timpul celor două Războaie Mondiale. Oamenii aceştia nu merg la un memorial fastuos, bine îngrijit, cu flori şi monumente. Aceştia preferă să meargă la cimitirul internaţional al eroilor, unde e greu să crezi că vreodată a fost un cimitir. Anul acesta a fost organizată o slujbă de pomenire pentru eroii căzuţi în lupte, după care mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi internaţionale au ţinut să spună câteva cuvinte despre semnificaţia acestui loc pentru cultura neamului nostru.

L-am întâlnit, acolo pe Preşedintele Asociaţiei Victimelor Regimului Comunist şi al Veteranilor de Război ai Armatei Române, Domnul Ion Mahu, care mi-a povestit cu mare durere despre starea actuală a acestui loc sfânt. “Aici, cândva, era o biserică şi un cimitir foarte îngrijit. În fiecare an, elevii veneau să depună flori la mormintele ostaşilor. Acum nimeni nu mai are grijă de acest loc şi autorităţile nu se mai implică nici măcar la protejarea acestuia, de rău-făcătorii care nu îşi cunosc istoria”, ne relatează Domnul Mahu.

Domnul Ion Luca, deportat de către sovietici, membru al aceleiaşi organizaţii, ne-a spus că vine aici în fiecare an. “Din păcate sunt puţini oameni care vin aici, mulţi dintre noi nu cunosc măcar istoricul acestui loc. Ar trebui să se construiască un monument în memoria acestor ostaşi – eroi”, a declarat acesta, adăugând că “autorităţile ar trebui să se implice mai mult în reamenajarea acestui monument, iar cu suportul Ambasadei Române ar trebui să se construiască un memorial pentru ca lumea să îşi cunoască istoria”.

Un alt veteran, Boris Diacenco, ne spune că pe timpuri, aici, era un memorial foarte frumos şi bine îngrijit, asemănător cu “Eternitate”, iar acum "avem un loc care seamănă mai mult a pădure şi nici pe departe nu ne putem da seama că aici, cândva, fusese un cimitir. La poalele bisericii au fost înmormântaţi peste 600 de ostaşi până în anul 1941, după care au mai fost îngropaţi încă câteva sute de ostaşi. În total, au fost înmormântaţi peste o mie de ostaşi de diferite naţionalităţi”.

Primarul interimar al capitalei, Nistor Grozavu a declarat că astfel de acţiuni nu se organizează prea des din cauza bugetului municipal mic, însă pentru anul viitor, când se împlinesc 70 de ani de la construcţia acestui memorial, se planifică activităţi ample, printre care şi o masă de pomenire.

La comemorarea de ieri a fost prezent şi reprezentantul Departamentului Românilor de Pretutindeni, care a declarat că este un eveniment foarte important pentru cultura neamului nostru. “Am venit aici cu emoţii profunde şi respect faţă de eroii căzuţi în cele două războaie mondiale. Este un loc impresionant, încărcat de simbolistică. Reconstrucţia lui va fi un gest de demnitate a locului. Autorităţile ar putea să se implice în reamenajarea acestei locaţii, însă, din moment ce această situaţie este de natură juridică este greu ca să se facă ceva. Sperăm că lucrurile vor evolua spre bine”, a declarat acesta, informându-ne că la Ţiganca este un astfel de monument, reconstruit recent – “Cimitirul Militar de la Ţiganca a fost reconstruit după mai multe eforturi depuse de către ÎPS Petru şi a fost inaugurat în 2006 cu participarea Regelui Mihai”.

Una dintre doamnele prezente la evenimetul de comemorare a relatat că a trecut pe la cimitirul eroilor după sfintele sărbători de Paşti şi a găsit o mizerie foarte mare, foarte mult gunoi. Totodată, erau un grup de tineri care se “odihneau” acolo, făcând focul şi chefuind pe locul sfânt. Aveau un rug aprins, iar de crucea care stă acolo le era legat câinele.

Până la urmă, vorba bătrânilor: “cei care dispreţuiesc trecutul, trag cu tunul în viitor”.

Din istoricul locului

Este vorba despre o necropolă cu osemintele eroilor militari din armatele a şase state participante la Primul Război Mondial (România, Rusia, Austro-Ungaria, Franţa, Polonia, Cehoslovacia şi Grecia). Cimitirul de Onoare din Chişinău, numit aşa în anumite documente, a fost amenajat de către Aşezământul Naţional „Regina Maria" pentru Cultul Eroilor, în anii 1927-1938. În acest loc şi-au găsit odihnă veşnică şi ostaşii căzuţi în luptele din vara anului 1941.

Lucrările de amenajare a cimitirului, cu o suprafaţă de 2,4 ha, s-au finalizat în 1942. Multă vreme a fost cunoscut ca fiind cimitirul militar românesc. Construcţiile impresionau prin sobrietate şi caracter liniar. Doi piloni din beton armat, înalţi de 10 metri, purtând fiecare câte un vultur cu aripile desfăcute, dominau o piaţă vastă semicerculară, înconjurată de ziduri şi ornamente. Urma o scară monumentală având 50 de trepte şi 6 m lărgime care deschidea în vârf o alee. În centrul cimitirului a fost înălţată o capelă de mici dimensiuni în stil bizantin, cu rol dublu: lăcaş de cult şi osuar. În jurul acesteia au fost amenajate 6 parcele de morminte – cu 136 morminte (individuale şi comune) în care au fost înhumaţi 202 eroi – şi 2 cripte cu 572 eroi români şi ruşi neidentificaţi.

După 1944 capela a fost distrusă, iar mormintele au fost nivelate cu buldozerul. În 1961, pe teritoriul cimitirului a fost construită Clinica de Ftiziatrie şi Pulmonologie, demolată la sfârşitul anului 2007. În anii nouăzeci ai secolului trecut, în zilele de renaştere naţională, a fost restabilit fundamentul capelei şi s-a amplasat o cruce de lemn. Un efort al regretatului Gheorghe Ghimpu…

Actualmente, rămăşiţele cimitirului înghesuit doar pe un spaţiu de câţiva ari, între centul comercial „Jumbo" şi Biserica ridicată în Memoria Deportaţilor cu hramul „Tuturor Sfinţilor", apar ca o privelişte tristă. Prin mizeria găsită, imaginea depăşeşte cu mult cea mai proastă gunoişte chişinăuiană: blocuri de beton, sticle goale, hârtii, pachete de celofan împrăştiate şi mormane de gunoi – un adevărat rai pentru cânii-vagabonzi… În acest infern veţi vedea pe fundamentul capelei distruse o cruce gârbovită de lemn cu inscripţia „Glorie eroilor Armatei Române".
 

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.