De Liuba Calaraş/ Chişinău / Moldova.ORG/ — „Vrem o nouă Constituţie, încheierea discriminării şi instaurarea unei monarhii constituţionale”, Manifestant din Bahrain
Libienii s-au răsculat după 40 de ani de ”sclavagism” al regimului gaddafian, însă prea neînsemnați sunt aceștia pe lîngă armata colonelului Muammar Gaddafi, de aceea protestatarii au cerut ajutorul puterilor internaționale. Ba chiar un apel direct a fost adresat Statelor Unite ale Americii, "Obama, este vorba despre oameni, nu despre petrol", scria pe o pancartă a demonstranţilor.
În cazul Libiei, lupta s-a dat între protestatarii anti-guvernamentali și pro. Muammar Gaddafi, ”liderul poporului a cărui voce nu a fost auzită niciodată”, astăzi 23 februarie 2011, a declarat că nu are de gând să demisioneze.
Conform sursei realitatea.net, Gaddafi a precizat că se va "lupta până la ultima (sa) picătură de sânge", subliniind că va rămâne în Libia "ca lider al revoluţiei", pentru că nu are un post oficial din care să demisioneze.
"Muammar Gaddafi nu are un post oficial din care să demisioneze. Muammar Gaddafi este liderul revoluţiei, sinonim cu sacrificiile până la sfârşitul zilelor. Este ţara mea, a părinţilor mei şi a strămoşilor", a adăugat el, respingând apelurile la demisia sa. Tot el a acuzat "ţările arabe şi străine că încearcă să destabilizeze Libia", dar nicidecum vina nu este a regimului său. Iar pe protestatari i-a catalogat drept "bande, şobolani şi mercenari", care nu reprezintă nimic pentru poporul libian, riscând pedeapsa cu moartea, conform legislaţiei Libiei, potrivit agerpres.ro.
În Egipt protestele, din Piața Tahrir, au durat 18 zile (25 ianuarie – 11 februarie 2011) și s-au soldat cu moartea a 300 de persoane și mii de răniți. Până la demisia preşedintelui Hosni Mubarak, Egiptul a trecut prin 18 zile de proteste, violenţe fără precedent, negocieri aprinse ori promisiuni fără aşteptări, sursă evz.ro. După 30 de ani de conducere și cca 3 săptămâni de proteste sângeroase, ex-președintele Mubarak a dat cale liberă egiptenilor pentru stabilirea democrației în țară. Și de această dată a contribuit SUA, pe 28 ianuarie, Obama a avut conversaţie telefonică cu Mubarak în care ia cerut să-şi respecte promisiunile făcute în anunţul televizat, potrivit aceleași surse.
Conform sursei jurnaluldevrancea.ro, după modelul egiptean, manifestaţiile antiguvernamentale, care au ca scop înlăturarea dictaturii de aproape 33 de ani a preşedintelui Saleh, au fost însoţite de o contramanifestaţie organizată de susţinătorii liderului. Sloganurile celor două tabere, ”DA preşedintelui. – NU revoltei” şi ”Jos dictatorul. Nu corupţiei”. Spre deosebire de Egipt, liderul de la Casa Albă l-a susținut direct pe președintele Yemenului, care în ultima vreme, a fost nevoit să poarte convorbiri telefonice cu omologii arabi, l-a sunat şi pe liderul din Yemen.
Potrivit agenţiei de presă Saba, Barack Obama l-a asigurat pe preşedintele Ali Saleh de întreg sprijinul Statelor Unite şi şi-a exprimat încrederea că parteneriatul americano-yemenit împotriva terorismului va continua şi în viitor. Liderul SUA a lăudat şi măsurile luate de omologul yemenit pentru a diminua nemulţumirile populaţiei. Președintele Ali Abdallah Saleh, aflat la putere de 32 de ani, a dat asigurări că nu va pleca decât prin ”intermediul urnelor”, sursă infoportal.realitatea.net.
Un miting de proporții s-a organizat și la Manama (Bahrain) pe 22 februarie, scopul celor zeci de mii protestanți este demisia Guvernului condus de o dinastie sunnită. Pe străzi nu au fost agenţi ai forţelor de ordine, iar manifestanţii strigau “Poporul doreşte căderea regimului” şi “Jos dinastia Al-Khalifa”.
Potrivit portalului de știri obiectivdesuceava.ro, opoziţia din Bahrain a dat asigurări că nu doreşte schimbarea regimului, ci instaurarea unei monarhii constituţionale. “Poporul vrea înlăturarea regimului”, repetau unii manifestanţi, reluând principalul slogan al mişcării din Egipt.
“Am învăţat din lecţiile Egiptului şi Tunisiei. Vrem o nouă Constituţie, încheierea discriminării şi instaurarea unei monarhii constituţionale”, a declarat unul dintre manifestanţi, Majed Taher, în vârstă de 32 de ani.
Odată cu protestele și moartea a mii de oameni, se va stabili acea monarhie constituțională, care-i va pregăti pe arabi pentru o nouă epocă – cea a democrației, nepercepută vreodată și cunoscută doar la nivel teoretic. Totul depinde de manifestanți, dar și de relațiile președintelui american, Baraka Obama, cu liderii arabi, și nu în ultimul rând de capacitatea lui de convingere și negociere.
