În jur de o mie de combatanţi, văduve şi copii rămaşi orfani în urma războiului pentru apărarea independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, au depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi la "Maica Îndurerată", de la complexul memorial "Eternitate", cu prilejul împlinirii ai 18 ani de la declanşarea conflictului de la Nistru din anul 1992, transmite MOLDPRES.
La eveniment au participat Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, Preşedinte al Parlamentului, Prim-ministrul Vlad Filat, liderii Alianţei pentru Integrarea Europeană, Marian Lupu şi Serafim Urechean, miniştri şi deputaţi din partea AIE, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai autorităţilor locale şi alţi oficiali.
În cadrul depunerilor de flori, Preşedintele interimar, spicherul Mihai Ghimpu, a declarat că nu poate să existe democraţie într-un stat fără a respecta dreptul la autodeterminare şi dreptul ca fiecare să-şi decidă soarta, să-şi construiască viitorul aşa cum doreşte el. "Astăzi se împlinesc 18 ani de lacrimi, de dureri, de aşteptare. Sînt 18 ani de cînd forţele imperiale ostile libertăţii noastre au încercat din nou să ne menţină în genunchi şi au fost împotriva drumului pe care l-am ales, unul greu şi anevoios. Aceste două decenii demonstrează că lupta încă continuă", a menţionat Ghimpu.
Totodată, el şi-a cerut iertare în faţa combatanţilor din cauza că statul nu le oferă grija meritată, în faţa soţiilor rămase fără soţ, pentru că se chinuiesc să-şi crească copiii şi să-şi rezolve problemele, fără ca statul să le acorde sprijinul necesar. "Permiteţi-mi să mă închin în faţa tuturor celor care au luptat pentru apărarea acestui pămînt", a spus Mhai Ghimpu, el arătîndu-se convins de faptul că situaţia economică se va schimba şi organele de conducere vor avea o altă atitudine faţă de ei.
La rîndul său, Premierul Vlad Filat a menţionat că ziua de 2 martie 1992 a prezentat o mare încercare pentru Republica Moldova şi un început care, din păcate, nici astăzi nu are sfîrşit. "Avem probleme pe care trebuie să le rezolvăm în continuare de comun acord, însă consider că a venit timpul ca, dincolo de declaraţii şi cuvinte atît de necesare, urmează să acţionăm. Cred că R. Moldova are un viitor ca stat liber şi democrat, iar acest stat urmează să fie unul reintegrat". "Sîntem în Ziua memoriei, zi care vine să ne aducă aminte de cei care au căzut, de singura calitate a lor, calitatea de erou al Republicii Moldova", a mai declarat Filat.
Primul Preşedinte al Republicii Moldova (1990-1996), Mircea Snegur, a menţionat că ziua în care a început conflictul nu a fost una întîmplătoare, "anume în acea zi Asambleea Organizaţiei Naţiunilor Unite a votat admiterea Republicii Moldova în această organizaţie internaţională, ceea ce însemna un imbold al recunoaşterii independenţei şi integrităţii ţării noastre în graniţele ei istorice. Slavă în veci eroilor căzuţi pe cîmp şi închinăciune rudelor acestor eroi", a spus Snegur.
"Trebuie să depunem toate eforturile pentru cei care au apărat ţara noastră, şi-au jertfit viaţa ori s-au întors schilodiţi de pe cîmpul de luptă, să fie întotdeauna în grija Guvernului, guvernărilor, şi actualei, şi a viitoarelor. Iar noii trebuie să educăm adevăraţi apărători ai independenţei şi integrităţii teritoriale, în memoria celor căzuţi", a spus Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului şi lider al Partidului Alianţa "Moldova Noastră".
În acelaşi context, liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, a menţionat că "aceste acţiuni tragice în istoria ţării noastre au lăsat răni adînci în sufletele a mii şi mii de oameni, în sufletele familiilor care şi-au pierdut copii, soţii, rude. Aceste evenimente au lăsat o rană adîncă pe corpul ţării, una care ne divizează ţara în două părţi". "Trebuie să-i ţinem minte pe cei care şi-au făcut datoria de apărător al patriei, pe cei care nu şi-au pus întrebarea ce poate această ţară să facă pentru ei, dar s-au întrebat ce pot ei face pentru ţară. Acum este rîndul nostru, al întregii societăţi, e rîndul ţării să întrebe ce poate ea să facă pentru acei băieţi care au luptat pentru independenţa şi integritatea ei", a mai adăugat Lupu.
La rîndul lor, combatanţii, văduvele, părinţii şi copiii celor căzuţi au ţinut să mulţumească actualei conduceri pentru faptul că ziua în care ei, soţii, feciorii şi părinţii lor s-au ridicat în apărarea R. Moldova nu a fost dată uitării. "Ne pare bine că anul acesta a fost mult mai bine organizat decît în alţi ani", a menţionat Igor Romaniuc, combatant din Soroca.
Potrivit datelor oficiale, la conflictul armat din 1992 au participat circa 29 mii de persoane, din care 386 au decedat, iar alte 284 au fost schilodite. În conformitate cu hotărîrea Parlamentului din 26 februarie, ziua de 2 martie este numită Ziua memoriei, notează MOLDPRES.
