De Marian Enache
Nicolae Costin a fost in cetatea Chisinaului ceea ce a fost Grigore Vieru in poezie: un spirit luminos care a avut talentul de a apropia gandurile unele de altele, de a lega ideile cunoscute cu ideile mai putin cunoscute si de a infatisa aceste idei prin expresii precise si limpezi (asa cum spunea Helvetius despre aceste spirite).
Ca formatie Nicolae Costin a fost dascal in Pretoriul Universitatii. Si-a urmat menirea de a invata pentru el si de a-i invata pe altii. A facut-o cu seriozitate pentru ca inainte de toate, inainte de a fi profesor si cercetator in fibra lui intima era un invatator de adevaruri pentru studentii lui. Acest exercitiu de sinceritate intre mentori si discipoli s-a transformat in incredere si sperante intr-un viitor mai demn si mai bun pentru tinerii care mai tarziu i s-au alaturat in actiunile sale publice si au ramas atasati memoriei sale.
Nicolae Costin provine din spatiul Scolii, al Universitatii, dintr-un loc unde ideile si principiile sunt respectate si unde onoarea de a trai si de a incerca mereu sa-i ridici pe ceilalti in taria acestor idei si principii este o misiune permanenta.
Aceasta stare de spirit convertita apoi in credinta nestramutata a infaptuirii Binelui neconditionat a fost vocatia (vocea fiintei) profesorului Nicolae Costin. Acest segment esential al vietii lui Nicolae Costin este determinant pentru intelegerea si valorizarea ulterioara a faptelor si atitudinilor sale in spatiul public.
Patrunzand curajos in forumul cetatii ca lider al Miscarii de eliberare nationala in toata perioada cat s-a manifestat in viata publica, Nicolae Costin a fost un model de urmat pentru toti cei care detin demnitati si magistraturi publice pentru toti cei care vor sa conduca oameni.
El a luptat pentru demnitatea poporului sau, pentru independenta si integritatea tarii sale, a fost un fiu vrednic al neamului sau pe care l-a iubit, l-a indrumat, iar la nevoie s-a identificat cu el pentru a construi drumul libertatii in istorie.
Nicolae Costin si Gheorghe Ghimpu, Alexandru Mosanu si Ion Hadirca, Mihai Cimpoi si Nicolae Dabija, Vasile Nedelciuc si Sergiu Chirca, Gheorghe Ghidirim, Gheorghe Malarciuc, Ion Vatamanu, Lidia Istrati, Mihai Ghimpu, Valeriu Matei au fost fondatorii independentei si democratizarii noului stat Republica Moldova. Acesti inaintemergatori au iubit mai mult libertatea decat puterea. Ei au inteles ca democratia este acolo unde cei care iubesc libertatea ii domina pe cei care iubesc puterea, de aceea au reusit sa realizeze faptele irepetabile si marete care au condus la renasterea constiintei nationale. Ei nu au fost niste simplii politicieni care sa lupte pentru interesele lor si pentru puterea meschina si perisabila. Ei au stiut sa priveasca departe cu clarviziune, peste timp si prin sacrificiul lor au trasat un orizont inalt in istoria tarii lor. Acestea sunt clipe de gratie, astrale ale unui popor care se vede pe sine prin constiintele inaintate ale acestor mari barbati de stat. Astfel de oameni sunt luciri de transcendenta in destinul nostru comun.
Odata cu trecerea timpului faptele lor vor dobandi o maretie si o valoare iar ecoul in constiinta nationala va fi mai puternic, mai tulburator.
Nicolae Costin in arena publica a devenit un om al faptelor, al indemnurilor si al initiativelor pe care le-a impus cu energie si persuasiune. In toata aceasta confruntare el nu a abjurat niciodata de la principiile pure pentru ca ele reprezentau puterea lui de a ramane in conditia de om intre oameni. A ramas in orice fel de lupta el insusi, fara a apela la stratageme si masinatiuni pentru a invinge in mod nedrept pe cel care nu era de o seama cu el in idei si in caracter. El ca om a pierdut si a fost nedreptatit, dar valoarea morala a principiilor a fost salvata. Pe calea aceasta spinoasa si grea a trecut prin viata si Nicolae Costin.
Pe mine cel mai mult la Nicolae Costin, pe care l-am cunoscut in perioada cat eram diplomat in Republica Moldova m-au impresionat initiativele si infaptuirile sale.
Nicolae Costin a sustinut revenirea la limba romana in grafie Latina, a propagat restabilirea adevarului istoric, a sustinut, impreuna cu ministerial de resort, ministru Ion Ungureanu, Nicolae Matcas, Gheorghe Ghidirim revenirea la traditiile nationale in invatamint si cultura, redeschiderea bisericilor din Chsinau, revenirea la sarbatorile crestine, a sustinut reintregirea Aleei Clasicilor din Gradina Publica “’Stefan cel Mare”’, cu busturile scriitorilor, interzisi pina la acea vreme la Chisinau,.Impreuna cu colegii sai de la primarie, care-I purtau un respect deosebit, Ilie Cosanu, Mihai Alexeiciuc, Dumitru Balan, Anatol Turcanu, Svetlana Mislitchi, Vasile Ursu, Valeriu Nemirenco, Vladimir Guritenco, a transfomat capitala dintr-unoras rusificat intr-unn municipiu cu atmosfera romanesca , a repus la loc de cinste limba romana in administratia primariei, a instituit traditia manifestarilor dedicate sarbatorii “’Limba noastra cea romana””, Zilele Independentei R.Moldova s.a.Nicolae s-a angajat si organizarea rezistentei impotriva miscarii secesioniste, a stabilit legaturi cu capitalele lumii si orasele Romaniei.
Pentru coparticiparea sa la marile evenimente ale schimbarii cursului istoriei si a realizarilor sale personale, Nicolae Costin merita pretuirea noastra a tuturor celor din stanga si din dreapta Prutului.
Eu personal il pretuiesc pentru toata lucrarea lui sfanta de co-intemeietor al tanarului stat Republica Moldova, unde Nicolae Costin a introdus in constiinta publica idei si atitudini noi, fara precedent. A introdus gandirea si comunicarea libera ca pe ceva firesc intre guvernanti si cetateni, dand posibilitatea infiriparii si formarii unei opinii publice libere in care exprimarea neingradita sa fie regina libertatilor. Si a facut acest lucru de la tribuna Parlamentului si de la cea din Piata Marii Adunari Nationale cand vorbea oamenilor drept privindu-i in fata. L-am vazut vorbind; el vorbea ochilor oamenilor ca sa inteleaga mintea bine. Era un orator natural, coerent, expresiv, imaginativ, limpede si riguros. In discursul sau el compunea voluntar sau involuntar omilii bizantine, adresandu-se sufletului dar si mintii oamenilor. De aceea persuada pe cei carora le vorbea insufletindu-i si limpezindu-le gandurile.
Uneori, cand imprejurarile o impuneau, vorbea sententios, categoric, parca stabilea programe si coduri de conduita. Avea idei mari si juste, dar nu lasa o clipa sa se intrevada gigantismul acestor idei sau dorinta sa megalomanica de revendicare a paternitatii lor. Avea simtul proportiilor si a sobrietatii spuselor si contributiilor sale. El nu-si impunea ideile si dezideratele ca si ceilalti mari confrati de ai lui din perioada inceputurilor formarii noului stat independent al Moldovei, ideile in mod miraculos odata nascute desteptau constiintele insetate de marile adevaruri. Ei faceau ca acesti oameni buni sa-si vada si sa-si pipaie sufletul realizand ca exista, ca ei sunt cineva.
Toti oamenii din acel timp, aducatori ai libertatii si fauritori ai statalitatii din Republica Moldova au vorbit ca niste tribuni ai poporului in Forum: limpede, curajos si puternic. Ei au fondat Republica prin sacrificiul personal, pe curajul si idealurile lor. Moldova a fost atunci o tara fermecata pe care acesti oameni bravi si eroici au incoronat-o cu diadema libertatii si independentei.
Nicolae Costin nu a fost lacom de stima publica, de onoruri si de folosul functiilor. El a servit nu a aservit locul pe care il ocupa. Sa invatam de la el ca in functiile publice orice persoana se afla in serviciul poporului sau pe care trebuie sa-l slujesti sincer cu toate puterile si valentele tale, atata timp cat cei multi te-au investit cu onoarea de a avea increderea lor.
Aceasta singura conduita confera legitimitate oricarui lider sau conduceri in ierarhia politica si sociala. Acestea sunt lectii date cu modestie de Nicolae Costin dar care trebuie invatate perpetuu.
In spatiul comunitatii Nicolae Costin a fost un om de merit, un spirit just, un pazitor al principiilor, al bunei guvernari si administrari a intereselor cetatenilor. Sensibilitatea lui intelectuala si sociala era ca sa le fie bine oamenilor. Ii invoca mereu, ii iubea si ii respecta.
Prin natura sa umana si prin educatia sa, Nicolae Costin n-a putut fi un cameleon, un acrobat sau un seismograf adaptat la relieful conjuncturilor. El a trait neclintit in crezurile sale si asa si-a mantuit in memoria confratilor sai de lupta pentru demnitate, libertate, adevar si dreptate sociala. A fost un om al timpului sau prin care Dumnezeu si-a facut lucrarea.
Eu am avut onoarea sa-l cunosc indeaproape pe primarul Chisinaului Nicolae Costin pe timpul serviciului meu diplomatic din capitala Republicii Moldova. Frecventa des Ambasada noastra unde venea cu initiative care sa se regaseasca in actiunile noastre comune. Am organizat impreuna un program special de obiective care trebuiau realizate la Chisinau si Bucuresti, activitati prin care sa ne cunoastem mai bine, sa facem schimburi comerciale, sa deschidem magazine cu bunuri din Republica Moldova la Bucuresti, si cu cele din Romania la Chisinau. Se preocupa de promovarea relatiilor noastre culturale si de sprijinirea tinerilor pentru studii in Romania.
Fara a detalia mai mult lucrurile vreau sa precizez ca primarul, omul, cetateanul Nicolae Costin a facut foarte multe lucruri pentru semenii lui din Republica Moldova. Decenta in realizarea lucrurilor utile era direct proportionala cu eficienta la Nicolae Costin. Era foarte exigent cu sine. Odata intrebandu-l cum decurg lucrurile a privit undeva in departare si mi-a spus: “Aud zgomotul morii dar nu vad faina”.
Am colaborat la unele activitati cu Nicolae Costin. Era un om deschis, isi exprima gandurile clar si concis. Desi era un om care utiliza cuvintele, nu-i placea vorbaria goala si mereu accentua pe modul cum trebuie sa se realizeze lucrurile concrete. M-a frapat la el aceasta imbinare fericita dintre idei, initiative si spiritul sau pragmatic. Era hotarat si grabit sa infaptuiasca. Era un om cultivat, vesel, cu simtul umorului, dar un om grav cand era vorba de principii si fapte. Fiind o prezenta agreabila si un om “sfatos” primarul era bine primit, pretuit si indragit de toti diplomatii Ambasadei. Nu l-am auzit niciodata laudandu-se pe sine si defaimand sau ranind vanitatea altora. Personal ii pastrez o amintire curata si ma rog pentru el ca urmasii sa-i desavarseaza crezurile.
Nicolae Costin ramane o figura emblematica in galeria personalitatilor de aur care s-au jertfit pentru infiintarea statului din Republica Moldova, pentru redarea demnitatii si libertatii poporului lor. Generatiile care s-au implicat in acel timp esential al istoriei din Republica Moldova pot fi masurate, fara exagerare si inutile flatari, cu inaltimea generatiei pasoptiste, care a modernizat, reinnoit si regenerat fiinta identitara profunda a poporului roman. De aceea, infaptuirile lor marete si irepetabile s-au convertit astazi si pentru totdeauna in vremuri, in valori sfinte, fundamentale ale Republicii Moldova.
In muntele demnitatii inaltat in Republica Moldova de el si confratii sai de lupta si de idei, Nicolae Costin este o roca imposibil de dezagregat.
Fericit este poporul acela care stie sa-si cinsteasca oamenii mari, pe care el insusi i-a zamislit din aspiratiile sale cele mai inalte.
—
Marian Enache a fost Ambasadorul Romaniei in Republica Moldova in perioada 1993-1996
