PCRM e condus de “aventurierul” şi “talibanul” Mark Tkaciuk

De Luana Pavaluca, Lina Grâu

Plecarea a patru deputaţi din PCRM anunţă fie începutul disoluţiei, fie al reformării partidului

Plecarea celor patru deputaţi comunişti din PCRM nu este una accidentală şi nesemnificativă, cum încearcă să prezinte lucrurile liderii comuniştilor, ci este expresia formalizată a unor fricţiuni şi fisuri interne profunde din cadrul Partidului Comuniştilor, spun experţi de la Chişinău.

Igor Munteanu, directorul executiv al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, a declarat pentru NewsIn că ziua de marţi poate marca o etapă importantă în istoria Republicii Moldova – cea a începutului formalizat al disoluţiei Partidului Comuniştilor. Plecarea oficială a unor lideri marcanţi din partid, cum sunt Vladimir Ţurcan şi Victor Stepaniuc, va da un semnal pentru marea armată de oportunişti, care s-au asociat PCRM-ului "ca praful de roţile camionului", în speranţa de a-şi maximiza şansele propriei cariere.

"Ceea ce a atras la PCRM a fost un stil foarte dur, asocierea cu statul şi statalitatea şi asigurarea de şanse de promovare pentru cei care se apropie de partid. Marea armată a oportuniştilor a primit acum semnalul că pot pune cruce pe PCRM şi astfel vor începe să se mişte spre alte partide, care sunt mai flexibile şi mai bine plasate pe scena electorală", este de părere Igor Munteanu.

Expertul consideră că Partidul Comuniştilor a pierdut puterea pe teren drept, după ce în aprilie a deţinut 60 la sută din mandatele din Parlament, dar şi şansele de revenire la putere, din cauza stilului agresiv al unui grup de tineri din partid, conduşi de "aventurierul" şi "talibanul" Mark Tkaciuk. Acesta împinge PCRM-ul spre rolul marginal al unui partid cu pondere maximă de 15 la sută.

"Rămânând deţinătorul exclusiv al mecanismului de luare a deciziilor în PCRM, Tkaciuk va insista pe soluţia capitală, pe alegeri anticipate, război declarat oponenţilor, pe apărarea patriei – pe exact tezele care au adus la pierderea puterii în a doua campanie pentru anticipatele din 29 iulie", spune Munteanu. Potrivit expertului, dacă Tkaciuk acceptă înmuierea tonului înseamnă că va accepta că a greşit, iar în acest caz va trebui să plece, "pentru că talibanii nu sunt doriţi de cei care s-au asociat ideologic la acest partid".

"Dacă va continua mai departe pe aceeaşi tonalitate agresivă, acest partid nu se va putea ridica mai sus de maxim 15 la sută la viitoarele alegeri. Campania şi liderii actuiali ai PCRM împing acest partid spre un rol marginal", spune Igor Munteanu.

El spune că Vladimir Ţurcan şi Victor Stepaniuc sunt personalităţi vizibile şi vor contesta cu multă putere autoritatea "talibanilor", însă mai puţin a lui Vladimir Voronin, de care încă se tem. Pe nişa deţinută de PCRM vor apărea partide socialiste care vor concura pentru ceea ce a rămas din electoratul comuniştilor. Iar în această dezordine generală vor câştiga cei care vor sări din "barca cu găuri" a PCRM, cum a numit-o liberalul Mihai Ghimpu la şedinţa de marţi a Parlamentului, crede expertul.

"Eu nu cred în şansele de reformare ale acestui partid şi nu cred că aceşti ‘talibani’ vor accepta să promoveze oamenii compromisului în interiorul PCRM, pentru că acest lucru contravine logicii grupului condus de Tkaciuk", spune Igor Munteanu.

"Mark Tkaciuk practic l-a capturat în întregime pe liderul partidului, Vladimir Voronin, la fel cum teroriştii deturnează avioane – aşa s-a întâmplat şi cu Vladimir Voronin, care a devenit victima personajului Mark Tkaciuk – un personaj aventurier şi malefic, dar care în acest moment de capitulare a PCRM, care a ajuns în opoziţie, dă vina nu pe propriile greşeli tactice din perioada campaniei, ci pe cei care ar fi trădat cauza partidului", este de părere Munteanu.

Întrebat care a fost momentul care a determinat punctul fără retur în disoluţia Partidului Comuniştilor – reprimarea violentă a protestelor anticomuniste din 7 aprilie, plecarea lui Marian Lupu de la comunişti sau refuzul de a-l vota pe Lupu în funcţia de preşedinte al ţării la 7 decembrie, decizie care a echivalat cu provocarea de noi alegeri anticipate, Igor Munteanu a opinat că toate aceste momente au fost importante, dar greşeala majoră a lui Vladimir Voronin a fost nedorinţa de a-şi indica un succesor.

"Acest lucru se vede şi din declaraţiile lui Ţurcan, care se aştepta ca, odată ce a fost invitat de Voronin să fie văzut ca o persoană cu greutate în partid, să devină şi un viitor succesor. Acest lucru nu s-a întâmplat, la fel cum nu s-a întâmplat nici în cazul lui Marian Lupu", spune expertul.

Igor Munteanu semnalează că al doilea strat de schisme în PCRM este la nivelul etnic, naţional.

Magma comunistă s-a rupt acum pentru că după 7 decembrie aceşti nemulţumiţi din PCRM au înţeles că nu vor mai reuşi să-şi recapete relaţia de încredere în raport cu liderul oficial al partidului şi că toate beneficiile sunt atrase exclusiv de către Mark Tkaciuk, care promovează un alt candidat în rolul de succesor în cadrul partidului, explică expertul. S-au vehiculat mai multe nume, dar acestea nu sunt nicidecum legate de cadre naţionale. Promovarea de către Mark Tkaciuk a tânărului Grigore Petrenco pentru rolul de succesor, care nu are nici pondere în partid, nici experienţa necesară, vine în contradicţie cu teoriile frumoase ale lui Tkaciuk şi realităţile practice, electorale. Cei cu mai multă experienţa decât Tkaciuk în afaceri electorale îşi dau seama că aceste proiecte nu sunt realizabile. "Nu poţi să-l faci pe Petrenco lider popular pe un electorat majoritar format din moldoveni, nu poţi să-l confecţionezi ca lider naţional, mai ales după pierderea puterii. Membrii vechi ai PCRM îşi dau seama că asemenea strategii pun cruce pe perspectivele de revenire a comuniştilor pe scena politică. Şi evident îşi leagă şansele de o altă formaţiune politică care ar putea fi mai flexibilă, dar care va juca pe aceeaşi nişă electorală de stânga – fie un partid socialist, pe care ar putea să-l împrumute de la lideri marginali de extremă-stânga, Abramciuc, Krîlov şi alţii, fie un nou partid comunist, dar cu alte branduri, astfel încât să poată participa la viitoarele alegeri locale", conchide Igor Munteanu, directorul executiv al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul de la Chişinău.

Dacă Igor Munteanu nu crede în şansele de reformare ale unui PCRM condus de "talibanii" lui Mark Tkaciuk, Arcadie Barbaroşie, directorul Institutului de Politici Publice, este de părere că plecarea celor patru deputaţi comunişti "a scos la iveală boala, crescând astfel şansele de vindecare" a PCRM-ului.

"Ruptura în interiorul PCRM era demult previzibilă, încă de după alegerile din aprilie şi violenţele postelectorale de atunci. Divergenţele apărute în interiorul PCRM pe tema susţinerii sau nesusţinerii lui Marian Lupu la alegerile prezidenţiale din 7 decembrie au declanşat de fapt acest proces. Dacă la 7 decembrie s-ar fi ajuns la o înţelegere, la o susţinere a lui Lupu, poate că această boală ar mai fi fost întinsă pentru mai mult timp. Acum însă, cred că şi cei patru care au părăsit grupul parlamentar, şi cei care au rămas vor avea de beneficiat. Şi asta, pentru că Partidul Comuniştilor ar fi trebuit să înceapă demult o restructurare, o modernizare, o schimbare, şi lucrul acesta va avea loc acum", a declarat Arcadie Barbaroşie pentru NewsIn.

"Nu m-ar mira dacă vor urma şi alte mişcări în acelaşi sens şi alte persoane vor mai părăsi partidul şi vor adera la ceva existent sau vor crea un partid propriu, pe segmentul de stânga, ceva de genul stângii europene – vreun partid socialist sau socialist-democrat, ceva mai la stânga decât PD-ul lui Marian Lupu. Eu presupun că o latură de extremă-stânga din PCRM va continua activitatea, pentru că ea îşi are electoratul său în Republica Moldova", crede Barbaroşie.

Expertul aminteşte că despre o posibilă destrămare a PCRM se vorbeşte de ani buni de zile şi se ştie ca cel care a menţinut unitatea partidului a fost liderul acestuia, Vladimir Voronin. Faptul că acum ruptura s-a produs totuşi este un semnal că tensiunile existente au devenit mai mari decât puterea de coagulare a lui Voronin. "Şi, ca să-l citez şi eu pe Lenin, pot spune că ‘revoluţia, despre necesitatea căreia au vorbit bolşevicii, s-a produs’. Şi faptul că PCRM nu mai este la putere şi nu mai beneficiază de resursa administrativă şi-a avut efectul în acest început de destrămare", comentează Barbaroşie.

Expertul spune că cel mai probabil, pentru perioada următoare Vladimir Voronin, în vârstă de 69 de ani, va continua să conducă PCRM, iar ideologul partidului va continua să rămână Mark Tkaciuc. Pe viitor, lupta pentru şefia partidului însă se va duce între Grigori Petrenco, Iurie Muntean şi, poate, Igor Dodon, care, însă, din punct de vedere doctrinar, are vederi liberale şi s-ar regăsi mai degrabă în Partidul Liberal Democrat al lui Vlad Filat, poate chiar la Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu, crede Barbaroşie.

În ceea ce priveşte viitorul Partidului Comuniştilor în perspectiva unor alegeri care vor avea loc anticipat sau nu într-un an, doi sau trei, directorul IPP vede câteva scenarii.

Una dintre variante ar fi ca plecarea celor patru deputaţi comunişti să declanşeze un proces intern de regândire a ceea ce este Partidul Comuniştilor. Şi atunci este posibil ca PCRM-ul să-şi regândească mesajul. În acest caz, comuniştii vor lua mult mai puţin decât au acum la viitoarele alegeri, dar partidul va continua totuşi să aibă o pondere substanţială, având în vedere faptul că însăşi titulatura de "comunist" atrage electoratul, din moment ce aproape jumătate dintre cetăţeni sunt nostalgici după URSS.

Dacă PCRM nu se restructurează şi exodul celor patru a fost unul accidental, cum spun liderii comuniştilor acum, atunci partidul va rămâne unul închistat şi va continua să piardă electorat la următoarele alegeri. Cei care au plecat vor încerca să creeze un nou partid – ceva de genul Partidul Comuniştilor Adevăraţi, în contrast cu Partidul Comuniştilor, care în cei opt ani cât a fost la guvernare a devenit partidul celor mai bogaţi oameni, şi astfel PCRM va ajunge mai aproape de periferia vieţii politice moldovene, este de părere Arcadie Barbaroşie, directorul Institutului de Politici Publice de la Chişinău.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.