„Parteneriatul dintre Moldova şi NATO în cadrul IPAP şi PARP a servit la implementarea reformelor esenţiale şi necesare în domeniul apărării şi securităţii. NATO are experienţă şi expertiză unice şi cooperarea în aceste domenii cu Alianţa nu sunt incompatibile cu principiul de neutralitate al ţării”, se arată în Raportul special „R. Moldova: provocări interne, perspective de integrare euro-atlantică”, prezentat sâmbătă, 14 noiembrie la Sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare NATO de la Edinburg, Marea Britanie.
Raportorul luxemburghez Marc Angel a menţionat că populaţia Moldovei trebuie informată cât mai detaliat despre diversele aspecte ale acestei cooperări. „Deputaţii din parlamentul moldovean au un rol important în promovarea dialogului cu societatea în acest aspect. AP a NATO speră în continuarea cooperării active cu Parlamentul Moldovei şi delegaţia moldoveană la AP NATO”, se arată în raportul menţionat.
Raportul a fost prezentat în cadrul şedinţei Comitetului dimensiunii civile a securităţii şi examinează evenimentele politice din R. Moldova care au urmat după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi 29 iulie 2009, evaluează nivelul curent al relaţiilor dintre R. Moldova – NATO – UE, precum şi perspectivele de integrare europeană şi de soluţionare a conflictului transnistrean.
R. Moldova este membru asociat al Adunării Parlamentare NATO din noiembrie 1994. Actuala guvernare liberal-democrată a promis că Moldova va continua sa participe la acţiunile prevăzute în Planul individual de parteneriat R. Moldova – NATO.
Astfel, în raport se menţionează că alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 au iniţiat o serioasă criză politică care a alimentat mai multe tensiuni interne din ţară şi care a condus la înrăutăţirea relaţiilor Moldovei cu vecinii şi unii dintre partenerii internaţionali şi care au prejudiciat instituţiile statului pe fundalul unei crize financiare internaţionale.
„În pofida acestui fapt, procesul democratic şi-a continuat cursul şi, după alegerile din 29 iulie 2009, forţele politice din ţară s-au dovedit a fi decise să continue dialogul constructiv pentru a pune capăt crizei politice şi să stabilească drept prioritate promovarea reformelor politice, economice şi sociale. Comitetul NATO consideră că soluţionarea crizei constituţionale legate de alegerea preşedintelui ţării şi reluarea dialogului politic constituie elementele esenţiale pentru Moldova în atingerea scopurilor în politica externă”, se arată în raport.
Odată cu lansarea Parteneriatului Estic, Uniunea Europeană intenţionează să aducă un suflu nou relaţiilor cu vecinii săi din Est. Succesul acestei iniţiative va depinde de angajamentele părţilor. Partenerii trebuie să utilizeze toate avantajele acestui nou cadru de cooperare. În Raportul AP NATO se menţionează că UE va trebui să demonstreze că este gata să facă accesibile resursele de care dispune pentru ca Parteneriatul să-şi atingă obiectivele ambiţioase. „Începând cu 2003, Moldova a adoptat o politică fermă de integrare europeană.
Deşi au fost efectuate unele reforme, încă mai rămân multe de făcut pentru a realiza obiectivele de parteneriat al Moldovei cu UE. Preconizata adoptare a unui nou plan de cooperare ar putea fi o oportunitate pentru relansarea relaţiilor dintre Bruxelles şi Chişinău. În acest context este salutabilă declaraţia noului guvern de după alegerile 29 iulie care a stabilit integrarea în UE drept o prioritate absolută a politicii externe a Moldovei”, notează raportorul NATO.
AP NATO a salutat şi încurajat participarea Moldovei la proiectele regionale şi europene. Totodată, AP NATO a menţionat normalizarea progresivă a relaţiilor cu România, astfel ca acestea să culmineze cu nişte relaţii fără probleme. „Bucureştiul şi Chişinăul au foarte mult de câştigat de pe urma cooperării active şi multidimensionale”, se arată în raport.
Referindu-se la conflictul transnistrean, AP NATO a remarcat că acesta continuă să fie subiectul primelor pagini din presa occidentală. „Transnistria este la doar circa o sută de kilometri de UE şi până în prezent au fost obţinute puţine progrese în soluţionarea acestui conflict, care durează deja 17 ani. Orice situaţie de conflict nerezolvat este o potenţială sursă de instabilitate. De aceea este important de a sensibiliza opinia publică internaţională în legătură cu conflictul din Transnistria, de a adopta măsuri împotriva oricăror încercări de a înrăutăţi situaţia şi de a nu conteni eforturile în vederea obţinerii unei soluţii paşnice a conflictului”.
„Negocierile în format 5+2 trebuie reluate cât mai curând posibil. Prioritate trebuie să aibă propunerile concrete de restabilire a încrederii şi de ieşire din impas”, se mai arată în Raportul „Republica Moldova: provocări interne, perspective de integrare euroatlantică”.
