De Tatiana Corai
Sunt român cu sufletul. Din păcate, nu am actele necesare în regulă, pentru a mă afirma şi ca cetăţean. Cele două cereri de „intenţie”, pe care le-am depus la Consulatul României de la Chişinău în 2006 şi în 2009 nu au fost încă examinate… Continui să aştept şi, în această stare de spirit fiind, recunosc că nu-i înţeleg pe unii compatrioţii de-ai noştri care deţin paşapoarte româneşti, dar nu se manifestă ca cetăţeni. Acestora, aş vrea să le spun cu toată responsabilitatea: luaţi exemplu de la ruşi.
Avem suficiente motive să le dăm acest sfat. Aruncând o privire asupra ultimelor alegeri parlamentare din România, din noiembrie 2008, observăm că la scrutin au participat doar… 2300 de moldoveni cu cetăţenie românească. Numărul total al deţinătorilor de paşapoarte româneşti din R. Moldova nu este cunoscut cu exactitate, dar toate statisticile vorbesc despre zeci de mii de persoane. Admitem că dintre acestea, o parte locuiesc la ţară şi nu s-au putut deplasa la Chişinău să voteze. Admitem că o altă parte s-a folosit de cetăţenia românească pentru a merge să muncească în Italia, Spania sau Portugalia… Dar orice scuze am căuta, nimic nu justifică prezenţa la vot doar a peste două mii de oameni.
Pentru comparaţie, să luăm un alt scrutin: alegerile parlamentare din Rusia, din 26 martie 2007. Ştiţi câţi ruşi din R. Moldova au mers să voteze Duma de Stat? – Peste 47,7 mii! Adică de douăzeci de ori mai mulţi. Acest fapt se menţionează în comunicatul Ambasadei Federaţiei Ruse în RM, remis presei în acel moment. Admitem că printre ei, câteva sute erau cetăţeni ruşi aflaţi provizoriu în Moldova.
Luăm în calcul şi faptul că în numărul de 47,7 mii de deţinători ai cetăţeniei ruse intră şi moldoveni, care au ales cetăţenia Rusiei graţie procedurii mult mai simple de obţinere a acesteia. Şi, totuşi, 47,7 mii de votanţi înseamnă ceva, faţă de numai 2300. Iată de ce zic că deţinătorii de paşapoarte româneşti ar trebui să înveţe de la ruşi – activismul civic, dacă nu chiar conştiinţa naţională a ruşilor.
Abordăm acest subiect în contextul alegerilor prezidenţiale din România, care urmează să se desfăşoare pe 22 noiembrie, adică peste trei săptămâni. De această dată, în urma discuţiilor pe canale diplomatice cu Ministerul de Externe al României, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al R. Moldova şi-a dat acordul pentru deschiderea a încă nouă centre de votare, pe lângă cele patru care vor activa la Chişinău.
Acestea vor funcţiona în perioada 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, după cum urmează: secţia de votare nr. 172 – Chişinău, str. Bucureşti nr. 66/1; nr. 173 – Chişinău, str. Vlaicu Pârcălab nr. 39; nr. 174 – Chişinău, str. Grigore Ureche nr. 2, et. 1; nr. 175 – Chişinău, str. Grigore Ureche nr. 2, et. 2; nr. 176 – Orhei, str. Chişinăului nr. 9; nr. 177 – Nisporeni, str. Ioan Vodă nr. 8; nr. 178 – Ungheni, str. Naţională nr. 13; nr. 179 – Bălţi, str. 26 Martie nr. 2; nr. 180 – Cahul, str. Independenţei nr. 1; nr. 181 – Giurgiuleşti; nr. 182 – Anenii Noi, str. Suvorov nr. 6; nr. 183 – Căuşeni, str. Mihai Eminescu nr. 29; nr. 184 – Soroca, str. Dimitrie Cantemir nr. 26.
Surse de la Consulatul României de la Chişinău ne-au declarat că centrele de votare vor avea drept preşedinţi de comisii diplomaţi din cadrul ambasadei şi că organizarea acestora este deja finisată. Sperăm ca măcar acum, când urna de vot îi va aştepta mai aproape de casă, posesorii de paşapoarte româneşti să-şi dea seama cât de importantă este participarea lor la scrutin. Ruşii din Moldova au înţeles demult acest lucru.
