Transcriptul emisiunii radiofonice, din 25 octombrie, realizată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în colaborare cu Agenţia de ştiri şi analize Imedia şi cu asistenţa Fundaţiei germane Friedrich Ebert Stiftung (FES). Emisiunea este difuzată la Radioul Vocea Basarabiei în fiecare duminică.
Principalele Teme ale Emisiunii:
1. Acordul privind micul trafic la frontieră: implementarea practică
2. Ultimele evoluţii în relaţiile Chişinăului cu Uniunea Europeană
Corneliu RUSNAC, moderator Imedia: Bună ziua, stimaţi ascultători, sunt Corneliu Rusnac şi, ca de obicei, la această oră, vă invit la o emisiune de discuţii pe teme de politică externă, realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politica Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert.
Astăzi vom discuta despre acordul privind micul trafic la frontiera cu România, parafat la 20 octombrie, la Chişinău, şi despre ultimele evoluţii în relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Invitaţii noştri de astăzi sunt doamna Elena Echim, directorul Departamentului drept internaţional de la Ministerul de Externe, şi domnul Eugen Revenco, director de programe la Asociaţia pentru Politica Externă. Bună ziua şi bine aţi venit!
Elena ECHIM, directorul Departamentului drept internaţional al MAIE: Bună ziua!
Eugen REVENCO, director de programe APE: Bună ziua!
Corneliu RUSNAC: Aşadar, marţi a fost parafat acordul privind micul trafic la frontieră, document care a provocat în ultimii 2 ani polemici aprinse în societate. Vedem că până la urmă, negocierile au durat cel mult o zi şi jumătate. Acordul prevede că cetăţenii moldoveni din localităţile situate în apropierea frontierei cu România vor putea trece graniţa, fără a avea nevoie de vize, doar în baza unui permis special. Doamnă Echim, care va fi procedura de eliberare a acestor permise şi de ce acte vor avea nevoie oamenii pentru a obţine permisele respective?
1. Acordul privind micul trafic la frontieră: implementarea practică
Elena ECHIM: Condiţiile de obţinere a permisului de mic trafic la frontieră nu sunt atât de multe. Cetăţenii pot traversa frontiera în baza permisului de mic trafic de frontieră şi în baza paşaportului de călătorie în străinătate. Pentru a obţine acest permis, cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc în zona de frontieră se vor adresa autorităţilor României pentru a obţine acest permis şi unica condiţie este ca ei să locuiască legal în zona de frontieră, de cel puţin un an, şi să dovedească că au necesitatea de a călători frecvent pe teritoriul României.
Corneliu RUSNAC: Deci nu oricine va putea obţine acest permis, ci doar cei care au nevoie să călătorească frecvent dincolo.
Elena ECHIM: Prima condiţie este să locuiască legal în zona de frontieră, de cel puţin un an, şi să aibă temeiuri pentru a călători frecvent pe teritoriul României.
Corneliu RUSNAC: Care va fi raza de acţiune a acordului, adică acea distanţă maximă de la hotar la care ar trebui să fie situate localităţile ca locuitorii acestora să cadă sub incidenţa acordului? Şi cum vor şti oamenii dintr-o localitate sau alta că pot solicita permise de mic trafic de frontieră?
Elena ECHIM: Regula generală este că acest acord se aplică cetăţenilor care locuiesc în raza de 30 km de la frontieră. Însă, în cazul în care o localitate se începe până la 30 km şi se întinde peste această limită de 30 km, deci această localitate în limita a până la 50 km de la frontieră va fi considerată că se află în zona de frontieră. Deci, 30 km se extind până la 50 km, în cazul în care localitatea începe de la mai puţin de 30 km.
Cum vor cunoaşte persoanele? Acest acord conţine în anexă lista localităţilor care fac parte din zona de frontieră. Orice anexă din acord este parte integrantă a acordului, deci în cazul în care acordul va intra în vigoare sau după ce el va intra în vigoare, el urmează a fi publicat şi publicul larg va cunoaşte şi anexele, care indică aceste localităţi, locuitorii cărora pot să beneficieze de prevederile acestui acord.
Corneliu RUSNAC: Există estimări în privinţa numărului de cetăţeni moldoveni, care vor cădea sub incidenţa acordului?
Elena ECHIM: Numărul cetăţenilor va depinde de cei care doresc. Deci, nu toţi locuitorii dintr-o localitate vor merge sau vor traversa frontiera în baza acestui regim de mic trafic de frontieră. Pot doar să vă spun, estimativ, numărul localităţilor care vor beneficia de acest regim este aproape 600 de localităţi de pe teritoriul Republicii Moldova. Din partea României, din păcate, încă nu avem aceste date, nu pot să vă spun.
Corneliu RUSNAC: La ce distanţă în România, cetăţenii din zona de frontieră ar putea să se deplaseze şi ce li se va întâmpla, în cazul în care vor depăşi această limită permisă, cum ar putea fi sancţionaţi?
Elena ECHIM: Zona de frontieră este egală şi pe teritoriul Republicii Moldova, şi pe teritoriul României, până la 50 km, cum am menţionat. Cetăţenii care vor trece frontiera vor avea posibilitatea de a călători de-a lungul frontierei, în limita de 50 km pe teritoriul României.
Corneliu RUSNAC: Va exista o listă sau o hartă cu zona în care vor avea dreptul să călătorească? Pentru că în cazul acesta s-ar putea rătăci foarte uşor, ca să zic aşa.
Elena ECHIM: Exact. După cum am menţionat, acest acord va avea o anexă ce urmează a fi completată şi de partea moldovenească, şi de partea română. Deci, partea română va întocmi o listă a acestor localităţi care intră în zona de frontieră şi atunci orice călător va putea uşor să se orienteze: care localitate intră în zona de frontieră şi care nu intră.
În cazul în care această zonă de frontieră va fi depăşită de către persoana vizată, sancţiunile vor fi: readmisia persoanei, deci, expulzarea de pe teritoriul României pentru cetăţenii Republicii Moldova. Asta este regula generală în ce priveşte acordurile de readmisie şi călătoriile reciproce ale cetăţenilor. Sancţiunea expresă prevăzută în acordul despre care discutăm este retragerea acestui permis de mic trafic.
Corneliu RUSNAC: Ce beneficii vor obţine cetăţenii Republicii Moldova de pe urma convenţiei? Vor putea să transporte produse agricole în România, de exemplu, fără taxe, pentru a le vinde acolo, cum s-a vehiculat în presa de la Chişinău?
Elena ECHIM: Unul dintre temeiuri, care pot sta la baza obţinerii acestor permise de mic trafic este şi participarea la programe în domeniul economic, inclusiv schimburi în domeniile economic, ştiinţific, cultural, medical, sportiv, mass-media şi domeniul educaţiei. Deci, schimburile economice vor putea fi efectuate în limita în care prevede legislaţia vamală a statelor părţi. Deci, condiţiile şi regulile care există la moment pentru traversarea frontierei şi pentru mărfurile care pot fi transportate peste frontiera Republicii Moldova şi, respectiv, a României, ele rămân în vigoare şi nu fac obiectul de reglementare a acestui acord.
Corneliu RUSNAC: Cetăţenii din zona de frontieră vor avea cumva dreptul să muncească în România?
Elena ECHIM: O prevedere expresă în acest sens nu este în acest acord. Acest acord permite doar şederea neîntreruptă timp de trei luni pe teritoriul României, în cazul cetăţenilor Republicii Moldova.
Corneliu RUSNAC: Acordul a fost, deocamdată, doar parafat. Pentru a intra în vigoare, el urmează a fi avizat de Comisia Europeană, iar apoi, semnat de premierii român şi moldovean. Se ştie cumva în cât timp ar putea intra în vigoare acest document şi când ar putea fi semnat?
Elena ECHIM: Momentul semnării şi momentul intrării în vigoare a acestui acord nu coincid. Evident că anterior semnării, după cum aţi menţionat, este nevoie de a obţine avizul pozitiv al Comisiei Europene, iar după semnare, statele vor îndeplini procedurile interne necesare pentru punerea în vigoare a acestui acord. Pentru Republica Moldova, această acţiune de punere în vigoare va fi emiterea unei hotărâri de guvern pentru aprobarea acestui acord. După ce statele, părţile contractante îşi notifică reciproc că au finalizat procedurile interne, acest acord va intra în vigoare.
2. Ultimele evoluţii în relaţiile Chişinăului cu Uniunea Europeană
Corneliu RUSNAC: Aş vrea să discutăm acum şi despre ultimele evoluţii în relaţiile Chişinăului cu Uniunea Europeană şi să-l includem în discuţia noastră şi pe domnul Revenco. Pe 21 octombrie, la Chişinău a avut loc prima reuniune de consultări ale guvernului Republicii Moldova şi Comisiei Europene cu participarea reprezentanţilor preşedinţiei UE pe marginea viitorului acord dintre Republica Moldova şi UE. Acest acord va fi unul de asociere, iar negocierile asupra lui vor începe în ianuarie 2010. Domnule Revenco, ce înseamnă un acord de asociere şi prin ce se deosebeşte el de fostul acord de parteneriat şi cooperare cu UE?
Eugen REVENCO: Actualul acord de parteneriat şi cooperare este prima înţelegere care a legat politic relaţiile dintre Republica Moldova şi ţările membre ale UE, şi instituţiile europene. Între timp, instituţiile europene au evoluat, sunt competenţe noi, ţările membre au devenit mai multe, dar şi calitatea dialogului dintre Republica Moldova şi UE s-a intensificat. Deja acest fapt că Moldova este o ţară limitrofă cu UE, trebuie să fie reflectat în noua înţelegere. UE între timp şi-a elaborat o politică estică, din care facem parte – ne place, nu ne place, dar suntem parte a acestei politici europene – şi aceste elemente vor trebui să fie reflectate în noul acord de asociere.
Compartimentul politic trebuie să obţină o clarificare şi nişte mecanisme noi de cooperare, care să reflecte intensificarea raporturilor, periodicitatea întâlnirilor, calitatea întâlnirilor, formele întâlnirilor, inclusiv forme de cooperare şi întâlnire sau forme de susţinere, de integrare a societăţilor civile.
Trebuie să fie o deosebire numai între compartimentul ce ţine de comerţ. Acordul de parteneriat şi cooperare nu s-a referit la libertăţi, la cele 4 libertăţi. El are câteva compartimente, care ţin de cooperarea politică, care ţin de cooperarea în materie de investiţii, cooperare şi acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate pe care deja o avem în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi o serie de prevederi care nu vin decât să creeze o anumită claritate, în anumite raporturi între ţările noastre şi elemente de susţinere a reformelor. Situaţie care reflectă dezvoltarea raporturilor de la începutul anilor ’90, când Moldova abia a reapărut pe hartă.
Acordul de asociere însă trebuie să vorbească despre acele 4 libertăţi, care ni le dorim noi – circulaţia persoanelor, serviciilor, capitalurilor şi mărfurilor – într-un regim pe care ni l-am dori, să fie liberă, adică fără obstacole, cu înlăturarea barierelor care există, fie ele bariere tarifare sau netarifare. Dar esenţial, din punct de vedere politic, ar fi acordarea acelei perspective europene.
Corneliu RUSNAC: Acordul de asociere este un acord tip sau conţinutul acestuia va depinde doar de capacitatea de negociere a guvernului de la Chişinău?
Eugen REVENCO: UE este un organism foarte complex, care conţine 27 de state membre. Este foarte greu să ne închipuim că aceste 27 de state membre vor acorda mandat de negocieri Comisiei şi Comisia ar avea o flexibilitate enormă în modelarea şi negocierea de fiecare dată a unui nou acord.
Mai mult ca atât, acest acord de asociere se va înscrie în liniile generale ale Parteneriatului Estic, cu siguranţă. Deci, este naiv să credem că fiecare ţară îşi va avea un acord de asociere separat, individual. Doar că Ucraina deja a negociat în mare parte un acord. Forma, asemănarea acestui acord probabil va fi ca o machetă pentru toţi, aşa cum a fost şi acordul pentru parteneriat şi cooperare, aşa cum au fost şi acordurile de asociere pe care le-au avut ţările din Europa Centrală şi de Est. Evident, atunci când se negociază un acord, fie el chiar şi cadru, fiecare ţară are posibilitatea să-şi individualizeze, în limita mandatului care este, sau în limita acestei machete generale, poate să individualizeze relaţia sa. Bunăoară, este greu să ne închipuim că Moldova va negocia foarte mult despre peşte sau pescuit, în condiţiile în care noi nu avem o asemenea industrie pe care o are, spre exemplu, aceeaşi Ucraina, sau mineritul şi obţinerea cărbunelui, o ramură care, iarăşi, nu ţine de noi.
Deci, cu siguranţă că va fi nevoie de individualizat. Doar Republica Moldova are anumite particularităţi pe care nu le au şi alte ţări. Bunăoară, specificul relaţiei sale cu ţările din Balcani. Şi legătura durabilă şi istorică, culturală, lingvistică, şi legătura economică, probabil, pe care Moldova ar putea s-o valorifice sau să o individualizeze în acest nou acord. Pentru că nu există altă ţară în vecinătatea UE care în întregime să împărtăşească o limbă, o cultură şi o istorie cu una din ţările membre ale UE. Acest element de individualizare poate fi exploatat. Nu există altă ţară în acest Parteneriat Estic care să se afle la o etapă atât de dezvoltată în relaţiile sale cu ţările din Balcani, cu acelaşi CEFTA unde am fost destul de activi în încheierea acelui acord de comerţ liber. Iarăşi, prezenţa Moldovei în Europa de Sud-Est este mult diferită şi mult mai avansată, decât oricare altă ţară, fie Belarus, fie Ucraina, Armenia, Azerbaidjan sau Georgia.
De aceea, Republica Moldova poate pretinde la o individualizare, doar că nu trebuie să depăşească cadrul acestui Parteneriat Estic care există şi, mai mult ca atât, acest document trebuie în primul rând să creeze premize sau să lase uşile deschise pentru individualizare ulterioară, care poate fi făcută, poate fi precizată prin înţelegere şi acorduri bilaterale suplimentare.
Corneliu RUSNAC: Dar, cetăţeanul de rând ce ar putea obţine de pe urma acestui acord? Cum ar putea simţi el beneficiile unui acord de asociere dintre Republica Moldova şi UE?
Eugen REVENCO: Beneficiile acestui acord vor veni cu timpul, nu sunt nişte beneficii imediate. Aceste acord trebuie să permită, într-un final, cetăţenilor Republicii Moldova să circule mai uşor în spaţiul UE, să poată vinde mai uşor mărfurile produse în Moldova în spaţiul UE, să poată obţine şi circula capitaluri între UE şi Republica Moldova, să poate presta servicii nu doar transfrontaliere, nu doar în România, dar şi la distanţe mai mari şi cu o libertate mult mai mare, inclusiv stabilirea întreprinderilor peste hotare şi venirea întreprinderilor străine în Republica Moldova. Deci, se înlătură o serie de bariere şi aceste bariere trebuie să ne simplifice nouă tuturor viaţa. Evident, noi sperăm că vor veni investiţii străine şi vor fi create locuri de muncă mult mai multe, asta ne dorim, asta aşteptăm şi, un lucru important, că perspectiva europeană pe care vrem să o obţinem în acest acord ar trebui să deschidă calea Republicii Moldova spre aderarea la UE, spre aderarea la acest spaţiu de securitate, de prosperitate şi de linişte.
Corneliu RUSNAC: În general, cât ar putea dura negocierile asupra acordului de asociere şi de ce depinde semnarea lui cât mai rapidă?
Eugen REVENCO: Eu nu m-aş angaja acum în a face previziuni cât va dura, pentru că negocierile nu au numai compartimente tehnice de negocieri. Voinţa politică, schimbarea realităţilor nu depind numai de autorităţi. Şi doar dorinţa de a schimba nu este suficientă. Este nevoie de a implementa aceste modificări, a aduce alte realităţi şi atunci negocierile pot dura mai puţin sau mai mult. Vedem că Ucraina a negociat o mare parte deja, în 2 ani şi jumătate, şi încă nu a dus lucrurile până la capăt. Alţii, am văzut că acordul privind micul trafic la frontieră s-a negociat într-o zi, ceea ce nu s-a făcut în mai bine de 2 ani de zile. În cadrul acestor negocieri este important ca autorităţile să poată bine desluşi care sunt funcţiile, rolurile lor în interiorul societăţii, în Republica Moldova, ce este de făcut şi, doi, cum să facă aceste lucruri să fie văzute, înţelese, acceptate de partenerii europeni şi să obţină acele preferinţe pe care şi le doresc. Evident, şi din partea UE este nevoie de o mai bună cunoaştere a Republicii Moldova şi aici, iarăşi, nu numai europenii trebuie să-şi dea interesul, dar noi trebuie să le trezim lor interesul. Deci, este un lucru multidimensional. Perspective? Eu nu m-aş angaja acum să dau careva perspective. Altceva e că politicienii pot trasa obiective pe care ar vrea să le atingă, spre care ar tinde să le realizeze într-o anumită perioadă de timp.
Corneliu RUSNAC: Viitorul acord de asociere ar putea include şi liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni care vor dori să călătorească în UE?
Eugen REVENCO: Ceea ce ştim e că autorităţile noastre ar dori şi îşi doresc ca acest acord să recunoască perspectiva liberalizării circulaţiei fără vize în spaţiul UE. Eu aş vrea să extind sau să lămuresc această noţiune: nu este vorba numai de circulaţia în UE, pentru că probabil, interesul nostru este nu doar a obţine dreptul de călători în scopuri turistice, dar de a intensifica relaţiile, raporturile noastre, inclusiv pentru mobilitatea forţei de muncă şi pentru specialişti cu calificare, şi fără calificare, pentru studenţi, pentru pensionari, pentru toate categoriile populaţiei, aşa cum este în spaţiul UE. Deci, trebuie această libertate înţeleasă pe larg şi acesta este obiectivul. Cel puţin această calitate trebuie să fie reflectată în acest acord şi Republica Moldova are premise pentru a negocia o asemenea liberalizare. Dar deja este un detaliu tehnic: va fi şi cât de mult va fi detaliată această perspectivă sau această libertate în acordul de asociere? Va conţine detalii despre regimul de călătorie sau va fi poate un instrument suplimentar, paralel, un acord suplimentar referitor la regimul de călătorii? Este deja o nuanţă care va fi clarificată pe parcursul negocierilor, cât de adâncă se va dori ca să fie această componentă de liberalizare a circulaţiei persoanelor.
