Transcriptul emisiunii radiofonice, din 18 octombrie, realizată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în colaborare cu Agenţia de ştiri şi analize Imedia şi cu asistenţa Fundaţiei germane Friedrich Ebert Stiftung (FES). Emisiunea este difuzată la Radioul Vocea Basarabiei în fiecare duminică.
Principalele Teme ale Emisiunii:
1. Importanţa vizitei lui Carl Bildt, Ministru al Afacerilor Externe al Regatului Suediei la Chişinău
2. Cum ar putea contribui Bruxelles la asigurarea unui mediu favorabil pentru implementarea reformelor
3. Rolul UE în depăşirea crizei financiare, sociale şi economice a R. Moldova
4. Liberalizarea regimului de vize cu UE
5. Rolul României în procesul de integrare europeană a R. Moldova
Corneliu RUSNAC, moderator Imedia: Bună ziua, stimaţi ascultători, sunt Corneliu Rusnac şi, ca de obicei, la această oră, vă invit la o emisiune de discuţii pe teme de politică externă, realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politica Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert.
Astăzi vom discuta despre modul în care ar putea evolua relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană după instalarea noului guvern la Chişinău. I-am invitat în studio pe analiştii Corneliu Ciurea, expert independent şi Victor Chirilă, Director Executiv interimar al Asociaţiei pentru Politică Externă. Bună ziua!
Zilele trecute la Chişinău s-a aflat în vizită Carl Bildt, Ministru al Afacerilor Externe al Regatului Suediei, ţară care deţine în prezent Preşedinţia în Uniunea Europeană. Dl. Bildt a avut mai multe întâlniri cu oficialităţile din R. Moldova iar în cadrul întrevederii cu Preşedintele interimar Mihai Ghimpu, a declarat că politica actualei guvernări de la Chişinău deschide noi perspective în relaţia R. Moldova cu Uniunea Europeană. Aş vrea în primul rând să va întreb care ar fi aceste perspective noi şi care este importanţa acestei vizite a dl. Bildt pentru R. Moldova? Dl. Chirilă?
1. Importanţa vizitei lui Carl Bildt, Ministru al Afacerilor Externe al Regatului Suediei la Chişinău
Victor Chirilă, Director Executiv interimar al Asociaţiei pentru Politică Externă: Perspectivele de mult sunt aşteptate şi ştiute la Chişinău. Aceasta este semnarea unui nou acord cu UE, care probabil va fi un Acord de Asociere, dar fără perspective de integrare europeană deocamdată; o perspectivă mai clară în sensul liberalizării regimului de vize cu UE şi, desigur, perspective ce ţin de încheierea unui acord care ar permite R. Moldova să stabilească zonă de comerţ liberă cu UE. Iată aceste lucruri sunt aşteptate de mulţi, sunt dorite de cetăţenii R. Moldova, dar, cu regret, din cauza mai multor probleme de ordin politic din ţara noastră UE s-a arătat în ultimele luni reticentă vizavi de demararea negocierilor propriu-zise. Au existat mai multe întrebări vizavi de respectarea valorilor democratice, mai ales în contextul campaniei electorale şi atunci Bruxelles-ul a luat o pauză, plus la aceasta au mai apărut probleme legate de relaţiile moldo-române cum ar fi introducerea regimului de vize pentru cetăţenii care sunt cetăţeni ai UE. Ca rezultat, Bruxelles a pus anumite condiţii clare la 15 iunie anul acesta, şi anume: anularea acestui regim discriminatoriu pentru cetăţenii României, respectarea standardelor democratice în contextul alegerilor parlamentare de la Chişinău şi desigur o voinţă clară ce ţine de perspectiva europeană în R. Moldova. Iată că aceste lucruri, în fond, după alegerile din 29 iulie au fost îndeplinite. Am avut deja deplasările dlor Ghimpu şi Filat la Bruxelles unde dânşii au enunţat principalele obiective de politică externă a R. Moldova. Dl. Carl Bildt, răspunde acestor noi schimbări politice de la Chişinău şi vine în întâmpinarea autorităţilor, vine în întâmpinarea aşteptărilor noastre şi iată că face anumite declaraţii care coincid cu obiectivele pe care şi le pune R. Moldova şi anume: demararea negocierilor privind semnarea unui Acord de Asociere, care ne va oferi perspectivele despre care am vorbit anterior.
Corneliu Ciurea, Expert independent: Da, cred că voi puncta, în primul rând, dimensiunea simbolică a vizitei lui Carl Bildt. E bine ştiut că Poziţia Poloniei este foarte activă în ceia ce priveşte promovarea Parteneriatului. E strict dar în ultimul timp atitudinea Suediei a stârnit anumite dubii datorită unui bicefalism în interiorul executivului suedez, şi vizita lui Carl Bildt arară că Suedia este în continuare foarte perseverentă în promovarea acestui parteneriat care este foarte important pentru ţările estice. Aş spune că în UE, Polonia şi Suedia au promovat acest Parteneriat dar Suedia a fost întotdeauna cu un pas în urma Poloniei şi vizita lui Carl Bildt este, după mine, o demonstraţie a intenţiilor serioase şi a Suediei de a susţine acest parteneriat şi de al promova în continuare.
Corneliu RUSNAC: Ca să continuăm pe marginea aceluiaşi subiect, Ministrul Suedez de Externe a mai spus că UE este interesată ca în R. Moldova să existe un mediu politic stabil, favorabil pentru implementarea reformelor. Cum ar putea contribui Bruxelles-ul la asigurarea unui astfel de mediu. Dl. Ciurea?
2. Cum ar putea contribui Bruxelles la asigurarea unui mediu favorabil pentru implementarea reformelor
Corneliu Ciurea: Bruxelles-ul poate asigura acest lucru. Cu toţii suntem cititori de informaţie importantă. În ultimul timp, a apărut şi o recomandare făcută de Nicu Popescu şi sigur că ne vom raporta, în primul rând, la această recomandare, care din punctul meu de vedere este extrem de judicioasă. E vorba de un sprijin pe mai multe domenii, şi în domeniul justiţiei, introducerea wifi-ului pe întreg teritoriul ţării, adică măsuri concrete dar şi cu o puternică dimensiune simbolică care în primul rând să conecteze mai mult UE la spaţiul nostru, să creeze un ghem indestructibil de relaţii dintre noi şi UE. Tocmai acest lucru îl punctează Nicu Popescu atunci când spune că climatul politic creat astăzi în R. Moldova este extrem de favorabil pentru o adâncire, o aprofundare a relaţiilor noastre cu UE. Dar, iniţiativa ce vine din partea UE este extrem de importantă. Nu trebuie ratat momentul şi o mare responsabilitate acum cade pe umerii Bruxelles-ului care trebuie să vină în întâmpinarea aşteptărilor Chişinăului şi să susţină noul guvern nu doar declarativ, nu doar cu vizitele oficialilor care sunt foarte importante, dar şi prin acţiuni concrete inclusiv şi cele financiare.
Victor Chirilă: Dacă v-aţi referit deja la propunerile pe care le-a făcut Nicu Popescu, într-adevăr ele sunt importante. Moldova are nevoie de reformarea urgentă a sectorului de securitate, şi mă refer aici la Ministerul Justiţiei, Poliţie, mă refer la Serviciul de Securitate şi Informaţie, în special aceste din urmă 2 instituţii le-am văzut în acţiune în aprilie anul acesta. Am văzut derapajele la care s-au dedat reprezentanţii acestor instituţii. De aceea este nevoie să aducem poliţia şi serviciul de securitate şi informaţie în conformitate cu principiile care sunt deja acceptate în întreaga Europă. Aceste 2 instituţii trebuie să lucreze pentru oameni şi nu pentru familie şi politicienii din R. Moldova. Desigur este important să iniţiem nişte proiecte vizibile cu asistenţa UE cum ar fi şi extinderea reţelei de internet fără fir şi fără plată mai ales în locurile publice pentru cetăţenii noştri.
Cred însă că acum, în perioada imediată, noua guvernare trebuie să-şi recâştige credibilitatea pe care partidele democratice au pierdut-o în anii 90 şi anume că partidele democratice sunt capabile să guverneze eficient R. Moldova. Ştim foarte bine că din cauza problemelor economice din anii 90 s-au înregistrat mai multe tendinţe negative ce ţin de asumarea şi respectarea unor angajamente sociale faţă de cetăţeni. Nu s-au plătit pensii la timp, nu s-au plătit salarii la timp. Deci, acum este important ca partidele să găsească resursele necesare pentru a onora acele obligaţii sociale, pensiile şi salariile. Aşa se va recîştiga încrederea oamenilor, noua guvernare se va întări şi va fi capabilă să promoveze acele reforme pe care le menţionează în propunerile sale Nicu Popescu. Ori acest lucru nu va putea fi realizat fără asistenţa din exterior.
Corneliu RUSNAC: Exact aici voiam să ajungem. Cu toată dorinţa Alianţei pentru Integrare Europeană de a democratiza instituţiile statului şi de a implementa reformele, înţeleg că nu este posibil să depăşească această criză economică fără asistenţa din exterior. Cum ar putea UE ajuta Chişinăul să depăşească această criză, să-şi onoreze angajamentele de ordin financiar, social, la modul concret?
3. Rolul UE în depăşirea crizei financiare, sociale şi economice a R. Moldova
Corneliu Ciurea: În primul rând voi spune că nu este nimic grav în faptul că suntem într-o situaţie în care suntem nevoiţi să apelăm la sprijinul UE şi nu doar al UE. Sunt frecvente aceste situaţii în lume şi de fapt epoca autarhiilor economice, atunci când un stat se poate autoîntreţine demult este de domeniul trecutului. Deci, într-adevăr această criză care a lovit întreaga lume ne-a afectat şi pe noi şi în mod normal avem nevoie de acest sprijin şi UE este desigur primul partener spre care se îndreaptă atenţia noastră şi privirile noastre. Evident că primul lucru pe care îl va face şi devine acest lucru din ce în ce mai evident noua guvernare, este să acopere acel deficit bugetar care există astăzi, care nu pare să fie atât de mare precum se specula, era vorba de 16%, acum prognozele indică, sunt ceva mai optimiste, ceva mai favorabile, dar oricum această gaură bugetară este destul de mare şi lipsa de finanţe va trebui să fie substituită prin aceste fonduri care vor veni inclusiv din UE. Bănuiesc că nu doar UE ne va acorda acum acest ajutor, dar cifrele care au fost vehiculate în ultimul timp au arătat că UE este predispusă să dea mai mult decât alţii, deşi alţii, iniţial, parcă erau dispuşi să ne dea mai mult decât UE. Deci, se prefigurează o situaţie în care UE ar putea să fie unul dintre principalii sprijin pentru RM. Aici sigur că este o problemă de a atrage aceste fonduri, care durează, din păcate nu putem să obţinem aceste fonduri imediat. Dar, acest lucru cred că va fi rezolvat de noua guvernare, aici trebuie noua guvernare să arate perspicacitate şi agerime în atragerea acestor fonduri.
Victor Chirilă: Trebuie să înţelegem că banii care vor veni de la Fondul Monetar, Banca Mondială şi UE nu se vor duce pentru plata pensiilor sau plata salariilor. Aceşti bani vor fi pentru menţinerea balanţei de plăţi, pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice, pentru proiecte infrastructurale. Aceasta însă înseamnă că Guvernul are posibilitatea să economisească resursele interne şi să folosească resursele interne judicios, să-şi onoreze în limitele posibilului angajamentele sociale, să plătească la timp salariile, să plătească la timp pensiile. Sigur că nu trebuie să ne aşteptăm acum că vor fi mărite salariile, vor fi mărite pensiile, aceste lucruri sunt imposibile din păcate acum. Chiar astăzi am auzit că Dl. Mihai Ghimpu a zis că salariile profesorilor care urmau să fie mărite, pentru că există deja o decizie în acest sens, ar putea să mai rabde un pic. Deci este un semnal că previziunile anterioare trebuie un pic corectate. Dar însăşi faptul că UE zilele trecute a enunţat o cifră aproximativă de peste 100 mln euro este deja încurajator şi este şi un semnal pentru toate partidele politice din această ţară că este nevoie acum de stabilitate politică. În caz contrar, aceşti bani s-ar putea să nu mai ajungă în ţara noastră. Nimeni nu este gata să investească intr-o ţară unde există haos politic, neînţelegeri.
Corneliu RUSNAC: Cît de real este ca RM să obţină liberalizarea regimului de vize cu UE într-un viitor apropiat şi ce-ar trebui să facă Chişinăul pentru a convinge oficialităţile europene să permită cetăţenilor moldoveni să călătorească în UE fără vize?
4. Liberalizarea regimului de vize cu UE
Victor Chirilă: Aici trebuie să fim realişti. Aşteptările noastre sunt foarte mari. Ne dorim cât mai curând posibil ca acest lucru să se întâmple. Am văzut în programul de guvernământ este stipulat anul 2011. Eu cred că este niţel optimist. Lucrul acesta se poate întâmpla numai în cazul când totul merge strună, stabilitate politică, reformele, asistenţă financiară şi tehnică necesară pentru a îndeplini acele criterii obligatorii pentru obţinerea regimului de călătorii fără vize în spaţiul UE. În termeni reali, probabil că, actualmente UE se gândeşte la o perioadă de 10 ani. Acest lucru nu ar trebui să ne descurajeze pentru că totul este în mâinile noastre, a autorităţilor de aici. Vom fi sârguincioşi în îndeplinirea reformele cerute de UE, vom avea şi motivele şi argumentele necesare pentru a discuta cu UE ca să ne detaşeze de perspectivele Rusiei şi al Ucrainei de a obţine un regim liberalizat de călătorii pentru cetăţenii lor.
Corneliu Ciurea: Eu am să-mi îngădui să fiu ceva mai optimist decât colegul meu, poate acesta este optimismul unui ignorant care nu ştie anumite dedesubturi, dar cred că în mod normal un raţionament în privinţa succesului Parteneriatului Estic ar viza succesele în domeniile prioritare ale Parteneriatului Estic şi Parteneriatul Estic probabil nu s-a dorit din start să fie un eşec şi a punctat anumite priorităţi ca fiind importante şi realizabile. Chiar am impresia că prima prioritate a fost regimul de vize, pe lângă comerţ, un regim comercial aprofundat, apropiat, ulterior transformat în zonă de liber schimb, democraţie, securitate energetică, deci nu au fost foarte multe domenii punctate, iar regimul de vize a fost printre primele. Dacă nu se va reuşi prin acest Parteneriat Estic să se realizeze acest obiectiv, atunci acesta va fi nu doar un eşec al R. Moldova cred sau al Ucrainei, ci va fi şi un eşec al UE care nu va şti să construiască o relaţie eficientă, o relaţie promiţătoare cu vecinii săi. Şi atunci, şi vecinii vor judeca deja altfel relaţia sa cu UE. Chiar astăzi am citit un material în care s-a arătat că Ucraina, care este oarecum şi ea jenată de o anumită lipsă de încredere a Bruxelles-ului care nu vrea să evidenţieze Ucraina din rândul statelor Parteneriatului Estic, ar dori prin un candidat la funcţia de Preşedinte, ar dori să creeze o zonă de integrare, incluzând Rusia şi Moldova şi alte state, Belorus care să aibă o proprie evoluţie, astfel salvând Ucraina de dezmembrare, de problemele legate de diviziunile interne care sunt destul de acute. Deci, Ucraina ia în calcul posibilitatea ineficienţei Parteneriatului Estic şi caută soluţii de alternativă. Din această cauză cred că ar fi o chestiune de onoare pentru UE să grăbească oarecum îndeplinirea acestor puncte prioritare care se află pe agenda Parteneriatului şi din această cauză cred că am dreptul să fiu niţel optimist, şi mai optimist decât Victor în ceea ce priveşte regimul de vize. Cred că aici UE chiar poate face ceva, este un lucru care o costă dar n-o costă chiar atât de mult ca îndeplinirea altor angajamente.
Victor Chirilă: În ce mă priveşte, eu sunt optimist. Eu cred că în următorii ani vom obţine regimul de călătorii fără vize în spaţiul UE. Deocamdată, în cadrul UE domină o opinie care este influenţată de circumstanţele crizei economice şi financiare, influenţată de problemele legate de asimilarea standardelor europene de către noii veniţi, precum sunt România şi Bulgaria. Însă cred că treptat această opinie va suferi schimbări, extinderea spre Est este şi a fost un proiect politic, la fel ca şi perspectiva de liberalizare a regimului de vize cu statele vecine UE. De aceea, presupun că în următorii ani, evenimentele din interiorul Moldovei, Ucrainei ar putea influenţa optica politică în capitale importante ale UE. Şi, odată cu schimbarea opticii şi înţelegerea mizelor care se joacă aici în regiunea noastră, vom vedea că şi perspectiva de liberalizare a regimului de vize va suferi anumite schimbări, în sensul apropierii de către doleanţele ţărilor din această regiune, şi sunt optimist în acest sens.
Corneliu RUSNAC: Care ar fi rolul României în procesul de integrare europeană a R. Moldova şi în ce măsură criza politică de la Bucureşti ar putea afecta relaţiile dintre cele 2 state, dl. Ciurea?
5. Rolul României în procesul de integrare europeană a R. Moldova
Corneliu Ciurea: Da, sigur că criza aceasta politică din România a picat aşa ca un… a picat pe neaşteptate, pe nepusă masă şi a afectat cu siguranţă relaţiile dintre noi, în sensul îngheţării lor, au intrat aceste relaţii într-o anumită hibernare. În acelaşi timp sigur că în continuare vectorul european via Bucureşti este privit de o mare parte a populaţiei noastre cu încredere şi se mizează pe sprijinul partenerului nostru de peste Prut. Pe de altă parte, sigur că din cauza anumitor vulnerabilităţi, anumitor momente mai sensibile în relaţiile noastre cu România, acest lucru nu cred că se va produce foarte repede şi s-ar putea, nu exclud acest lucru, ca integrarea noastră şi relaţia noastră cu UE să treacă cu precădere prin alte capitale, nu neapărat doar prin Bucureşti şi nu neapărat preponderent prin Bucureşti, chiar şi Parteneriatul Estic este un exemplu un acest sens, avem de-a face cu Polonia şi Polonia, apropo, un mare jucător din iniţiativa căruia a şi fost iniţiată toată această afacere europeană, ceea ce arată că joacă tare, joacă tare în această zonă. În fond, Parteneriatul Estic este o replică dată Franţei, Parisului care era mult mai preocupat de o altă zonă, mai puţin interesantă pentru Rusia, zona mediteraneană, în timp ce polonezii au dorit să se implice foarte activ aici in Est. Ori România încă nu joacă atât de bine pe acest teren şi din această cauză cred că nu neapărat va fi partenerul nostru numărul 1 în integrarea noastră în UE, dar va fi în continuare un partener foarte important care nu va putea fi neglijat şi cu care va trebui sigur să ne îmbunătăţim relaţiile. De altfel am şi făcut acum un studiu pe care îl voi lansa în curând şi în acest studiu majoritatea experţilor noştri evaluează relaţiile moldo-române ca din ce în ce mai bune şi la un moment dat au făcut un pronostic că aceste relaţii vor fi chiar cele mai bune dintre toate statele UE, mai bune chiar decât cu SUA, sau chiar cu UE.
Victor Chirilă: Cred că toate capitalele din UE sunt importante pentru ţara noastră, pentru a-şi atinge obiectivul major şi anume integrarea în UE. Asistenţa lor este importantă în primul rând pentru a reforma instituţiile la noi, a le aduce în conformitate cu standardele cerute de UE, pentru a ne moderniza economia, pentru a ne moderniza politicile sociale, astfel încât să fim capabili să facem faţă eficient competiţiei din cadrul UE şi să ne promovăm interesele în mod corespunzător. Dar părerea mea este că partenerul cel mai important pentru ţara noastră pentru a ajunge în UE este România. Pe de o parte, sigur este important să aducem ţara noastră în conformitate cu criteriile de la Copenhaga, dar pe de altă parte, mai este un criteriu care este uitat, şi anume conectarea fizică a spaţiului nostru la economia UE, la reţeaua de transport a UE, la reţeaua energetică a UE. Deocamdată Moldova mi se pare o insulă în comparaţie cu spaţiul UE, un fel de Marea Britanie dar fără trecerea pe sub la Manche, deci nu are, nu există această legătură, pentru că nu s-a făcut nimic în cei 18 ani. Să nu uităm că un argument important pentru UE, când se judecă despre şansele unui stat de a adera la UE, este volumul de comerţ cu ea. Or, numai după ce România a aderat la UE, Moldova a obţinut real acest argument. Actualmente, comerţul nostru cu UE depăşeşte 53% din volumul total de operaţii comerciale. Datorită României s-a făcut lucrul acesta. L-am obţinut într-un fel gratis. Cred că şi în continuare este important ca acest volum să crească şi tendinţa se pare este favorabilă nouă. Dar, cred că pentru actualul guvern împreună cu UE şi împreună cu România, în special, este extrem de important elaborarea unor proiecte concrete infrastructurale care să unească Moldova de spaţiul UE prin România şi aici aşi porni cu poduri moderne care să fie bune pentru transporturile comerciale, căci actualele sunt bune în primul rând pentru tancurile sovietice, ele au fost făcute pentru tancurile sovietice, nu pentru relaţiile comerciale eficiente şi active dintre noi şi restul lumii din vest.
Avem nevoie de proiecte în domeniul securităţii energetice. Se vorbeşte insistent despre conectarea R. Moldova la NABUCO. Să-mi spună cineva cum se va face acest lucru? Când cel mai apropiat punct de conectare la această reţea este la 500, 600 de km de R. Moldova, în partea vestică a României. Sigur dacă noi vrem să facem parte indirect, să fim conectaţi la acest gazoduct, sigur trebuie să ne conectăm cumva la reţeaua de conducte a României. Au fost propuse proiecte în acest sens, de exemplu, de ne conecta la reţeaua României prin Iaşi; au fost proiecte pentru a construi sau a folosi anumite depozite de acumulare a gazelor naturale în România, pe care R. Moldova în caz de necesitate să le utilizeze. A fost acel proiect vestit de a investi în Centrala Atomo-Electrică de la Cernavodă, nimic nu s-a făcut. Acum România împreună cu SUA au iniţiat un studiu de fezabilitate privind construcţia unui terminal de gaz lichefiat la Constanţa. De ce nu am fi şi noi interesaţi să investim în acest terminal. Probabil că autorităţile ar trebui să se gândească real la acest lucru, la posibilitatea de a beneficia de acest terminal, căci construcţia unui astfel de terminal necesită foarte multe resurse şi tehnologii pe care R. Moldova nu are cum să le deţină şi nu le va deţine cred că în următorii 50 de ani. De aceia trebuie să folosim posibilităţile care sunt.
În plus, mă refer la construcţia unor drumuri moderne. SUA ne oferă asistenţă gratis din programul Provocările Mileniului, dar aceşti bani sunt destinaţi pentru proiecte infrastructurale care ne leagă cu Transnistria în speranţa că acest lucru ne va ajuta să reintegrăm Transnistria. Cred că prioritatea ar trebui să fie acum conectarea la UE pentru că aceasta, în cele din urmă se va reflecta în politici reale promovate de R. Moldova. Dacă dorim să beneficiem tot mai mult de piaţa UE probabil că avem nevoie, în primul rând, de aceste legături infrastructurale. Dacă dorim, de asemenea, o politică externă mult mai ancorată în vest, fără astfel de legături infrastructurale orice politică externă poate fi reorientată cu uşurinţă în viitor.
Corneliu Ciurea: Sunt de acord cu tot ce a spus Victor până acum, doar cu o singură remarcă că acest parteneriat în regim prioritar cu România, sigur că pe lângă multiplele beneficii pe care poate să ni le aducă, poate să deranjeze anumiţi vecini ai noştri şi în primul rând, din păcate, Rusia. Ucraina nu priveşte foarte bine această apropiere de multe ori şi chiar recent am citit nişte studii în care se arată că, totuşi pentru Ucraina nu este foarte favorabilă apropierea dintre R. Moldova şi România. Deci, cu siguranţă că jocul geopolitic regional ne va obliga să ne orientăm nu doar spre România pentru a nu ii deranja pe alţii, ci să ne diversificăm mizele şi să colaborăm cu alţi parteneri. Un exemplu în acest sens este Ungaria. Ungaria este responsabilă pentru vize în R. Moldova şi nu România. Eu sunt sigur că aceste cazuri se vor multiplica, dar cu toate acestea sunt sigur că relaţia noastră cu România trebuie aprofundată în pofida acestor deranjuri care există.
Victor Chirilă: Eu cred că pentru a construi o cale ferată cu ecartament european nu este nevoie să ne gândim la factorii geopolitici. Nu este nevoie să ne gândim la ce va crede Ucraina sau Moscova. Este o necesitate care ne afectează pe noi în fiecare zi. Mie personal nu-mi place când ajung la Ungheni şi trebuie să aştept până când toate vagoanele vor fi ridicate şi puse pe alt ecartament.
Corneliu Ciurea: Cu siguranţă! Pentru aceste proiecte este nevoie de bani şi de multe ori cei care îţi dau banii se gândesc la considerentele geopolitice sau reies din considerente geopolitice.
Victor Chirilă: Dacă vrem să integrăm R. Moldova în UE atunci probabil banii nu vor fi de la Moscova, dar vor veni de la UE pentru aceste proiecte infrastructurale. Aici este interesul comun. Autorităţile au arătat că sunt deschise şi pentru investiţiile din Rusia dacă ele sunt acordate în conformitate cu acele principii pe care ni le asumăm faţă de organizaţiile financiare internaţionale şi sunt eliberate de anumite condiţii politice. Şi cred că Rusia dacă doreşte să aibă o influenţă sănătoasă în această ţară ar trebui să preia şi ea exemplul SUA care ne dau 260 de milioane de dolari gratis. Dar, pun nişte condiţii ce nu ţin de armata americană de nu ştiu unde la Bălţi, dar pun nişte condiţii ce ţin de eficienţa instituţiilor în această ţară, instituţiilor politice, economice şi sociale. Unul din criteriile pentru a obţine banii de la SUA prin programul Provocările Mileniului este să ai un anumit nivel de investiţii din buget către sistemul de educaţie sau sistemul de sănătate. Dacă nu există acest nivel nu ai posibilitate să obţii aceşti bani.
