Transcriptul emisiunii radiofonice, din 20 septembrie, realizată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în colaborare cu Agenţia de ştiri şi analize Imedia şi cu asistenţa Fundaţiei germane Friedrich Ebert Stiftung (FES). Emisiunea este difuzată la Radioul Vocea Basarabiei în fiecare duminică.
Principalele Teme ale Emisiunii:
1. Percepţiile noii guvernări privind libertatea de exprimare
2. Percepţiile noii guvernări privind independenţa justiţiei
3. Influenţa reformelor interne asupra politicii externe a R. Moldova
Corneliu Rusnac, moderator IMEDIA: Bună ziua, dragi ascultători, sunt Corneliu Rusnac şi ca de obicei, la această oră, vă invit la o emisiune de discuţii pe teme de politică externă, realizată cu suportul „Asociaţiei de Politică Externă” şi finanţată de Fundaţia „Friedrich Ebert”.
Astăzi vom discuta în general despre situaţia din R. Moldova şi despre acţiunile pe care ar trebui să le întreprindă noua putere în domeniul politicii interne pentru a asigura o politică externă eficientă şi credibilă. I-am invitat în studio pe Dna Liliana Viţu, expert pe ţară pentru Freedom House şi pe Dl. Bogdan Ţîrdea, analist, Directorul Institutului Social Democrat. Bună ziua!
1. Percepţiile noii guvernări privind libertatea de exprimare
Aş vrea să începem discuţia noastră cu problemele care au marcat politica moldovenească în ultimii ani, multe dintre ele numărându-se şi printre restanţele R. Moldova la implementarea Planului de Acţiuni cu Uniunea Europeană. Este vorba de: consolidarea instituţiilor democratice, asigurarea independenţei justiţiei, libertatea de exprimare, respectarea drepturilor cetăţeneşti, dezvoltarea economică şi socială a statului, etc. Vă propun să începem cu libertatea de exprimare. Ce ar trebui să facă noua putere pentru a asigura această libertate, de altfel garantată de constituţie, inclusiv în domeniul audio-vizualului, adică şi la radio-televiziunea publică. Dna Viţu?
Liliana Viţu, expert pe ţară pentru Freedom House: Este limpede că acesta este un domeniu prioritar pe care noul guvern ar trebui sa îl ia foarte serios în vizor. La Teleradio Moldova situaţia este într-un fel foarte simplă pentru că este şi foarte cunoscută. Problema ţine de cenzura care este practicată acolo, de faptul că până acum cei trei conducători, preşedintele companiei dar şi directorii de la Moldova 1 şi Radio Moldova erau direct supuşi şi controlaţi de fostul partid de guvernământ . să vedem cum vor evolua lucrurile dar se pare că deocamdată mari schimbări nu vor interveni la Moldova 1 din contra atestăm un limbaj vehement, o aceiaşi politică de denigrare a liderilor din noua coaliţie de guvernare. Ce trebuie să facem? Trebuie să aducem câteva principii clare, elementare de conduită profesională, de neimplicare a ziariştilor, a reporterilor , mai ales la programele de ştiri, de neimplicare, hai să spunem aşa, prin comentarii şi prin prezentarea propriilor opinii în programele de ştiri; de realizare a mai multor emisiuni în direct acolo unde cenzura nu este posibilă. Asta este si singurul mecanism care asigură exprimarea unui pluralism de opinii, să aducem în viaţa omului, zi de zi, o varietate şi o diversitate de opinii şi de analize, de puncte de vedere. Aceste schimbări vor fi realizate dacă noua guvernare va ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, Consiliului Europei, recomandări care nu au fost puse în practică atunci când a fost adoptat noul Cod al Audio-vizualului, noul-vechiul Cod al Audio-vizualului. Adică avem restanţe la capitolul legislativ, sunt chestiuni care trebuiesc transpuse în legislaţia moldovenească. Sunt norme europene la care R. Moldova nici nu s-a gândit, nici nu s–a uitat până acum în ceia ce priveşte audio-vizualul, care iarăşi, dacă e să ne apropiem de UE vor trebui aplicate, chiar şi atunci când e vorba de reglementări pe portale de ştiri pe internet, de exemplu lucru care la noi, mai că nimeni nu se gândeşte la reglementările internet-ului şi practic dezbateri nu sunt pe tema asta, dacă e posibil, dacă nu e posibil. Modificări la CCA e clar, CCA este o altă instituţie unde trebuie restabilită imparţialitatea, unde imixtiunea politicului trebuie anulată sau redusă sa-i spunem aşa. Deci în primul rând îmbunătăţirea legislaţiei după care respectarea acesteia.
Corneliu Rusnac: Dl. Ţîrdea?
Bogdan Ţîrdea, analist, Directorul Institutului Social Democrat: Sunt de acord aici cu două momente că în R. Moldova e nevoie de desfăşurat unele amendamente la Legislaţia în vigoare pe de o parte, pe de altă parte e nevoie de majorat sau de asigurat o funcţionalitate cel puţin a Legislaţiei în vigoare pentru că la noi cea mai mare problemă este nu cu adoptarea unui legi ci cu funcţionalitatea, aplicabilitatea legii acesteia. Ce am in vedere: noi cu dvs. suntem, de exemplu, 19 ani într-o tranziţie infinită. Una dintre cauze este şi mass-media. Dacă prin 2005 acelaşi Freedom House despre care vorbeşte colega mea Liliana Viţu, atesta că în R. Moldova avem o presă parţial liberă, ceia ce eu ca politolog vă pot spune că aceasta vorbeşte despre un regim semi-autoritar. Pai iată în anii 2007, 2008, 2009, acelaşi Freedom House ne spune că presa nu este liberă, şi o spune în mod deschis că în R. Moldova avem un de fapt un sistem autoritar şi asta în coastele Europei.
Liliana Viţu: Apropo, deja în 2008 la două capitole R. Moldova a pierdut din puncte, la procesul electoral şi la independenţa presei.
Bogdan Ţîrdea: Da, R. Moldova în general ultimii doi ani, mai ales în perioada aceasta 2007+2009, ca să nu exagerez, noi a retrogradat la foarte multe capitole. Care este una din cauzele, eu care aş explica-o, în ce constă, că după 2005 când a fost aşa numitul consens politic , aşa numitul consens mimat, să le spunem lucrurilor pe nume, sfera politică a realizat nişte imixtiuni fără de precedent în domeniul audio-vizualului. Despre ce este vorba. În primul rând totalmente a fost pusă sub control televiziunea aşa zis publică, Teleradio Moldova.
Pe de altă parte noi am văzut că a fost o partajare foarte dură a CCA-ului în care factorul politic s-a implicat pană într-atât încât nu era vorba de partajarea lungimilor de undă ci era vorba de lucruri deja strigătoare la cer, când ProTV-ul era ameninţat cu retragerea licenţei, când EuroTV– ul este privatizat, sau „Prihvatizat” ziua în amiaza mare da, şi CCA-ul rămâne fără replică şi dă nişte explicaţii care sunt de fapt teribile. Pe de altă parte noi vedem că şi noul Cod al Audio-vizualului ce face el? El lipseşte televiziunile locale sau administraţiile publice locale de posibilitatea de a avea televiziuni locale, regionale. La ce asta duce? Aceasta duce la câteva lucruri, câteva impacte zic eu negative. Pe de o parte publicul local nu este informat despre evenimentele care se produc, pe de altă parte avem un control totalmente informaţional din centru. La ce a adus aceasta? Aceasta a dus la o dictatură informaţională centralizată. Mai mult decât atât, este nevoie de paşi foarte concreţi şi foarte duri a noii guvernări în direcţia descentralizării, democratizării spaţiului mediatic din R. Moldova.
Pe de o parte este vorba de măsuri, aş spune eu chirurgicale, în direcţia administraţiei Teleradio Moldova care a procedat foarte dur cu fosta conducere şi cu fosta echipă de jurnalişti de la Teleradio Moldova, dar acum, iată vedeţi dvs., se ascunde după CCA şi se ascunde după legea presei şi după societatea civilă că „Iată nouă ne încalcă nişte drepturi”. Pe de altă parte este nevoie de revizuit Codul Audio-vizualului, de permis, în viziunea mea, televiziunilor administraţiei publice locale de a avea radio difuzori locali. Să finanţeze şi să deschidă. Noi acum avem numai în Găgăuzia, numai Găgăuzia Otac are dreptul de a-şi deschide asemenea televiziune locală.
Şi pe a treia parte, ceia ce mie îmi pare posibil cel mai important, e nevoie, în viziunea mea, ca CCA- ul în regim de urgenţă, după ce va fi limitată într-un fel influenţa politicului sau restructurată influenţa CCA. E nevoie ca să fie o revizuire a lungimilor de undă. Am în vedere: Vocea Basarabiei, câţi ani stau în rând băieţii ăştia ca să obţină o anumită lungime de undă şi nu pot obţine. ProTV- ul, câţiva ani stau la rând şi se zbat pentru o lungime de undă cu acoperire naţională, nicidecum nu pot. Tv7, acelaşi lucru. Practic noi avem ce? Noi avem câteva corporaţii mediatice care sunt într-un fel sau altul supuse sau colaborează cu puterea iar celelalte care sunt de opoziţie şi care sunt într-un fel mai obiective din această dimensiune, nu au lungimile de undă necesare şi deci respectiv nu au un auditoriu necesar şi un spaţiu de acoperire. Respectiv ca efect suferă cetăţeanul, suferă democraţia, ca efect R. Moldova degradează la foarte mulţi indicatori pe care ia consemnat şi etalat dna Viţu.
Liliana Viţu: Apropo, o cale de a liberaliza piaţa mediatică este acoperirea întregului teritoriu, sau pe cât e posibil, cu WiFi acest internet fără fir, după cum deja e acoperit Chişinău în mai multe părţi. Astfel de propuneri au venit deja şi alţi experţi au vorbit deja despre un astfel de proiect care ar putea fi susţinut de bani europeni sau de bani americani care vin tocmai pentru restructurări în societate. Macedonia este un exemplu în care acoperea cu o astfel de reţea de internet fără fir a fost făcută cu sprijinul financiar extern. De fapt, Macedonia are un teritoriu comparabil ca suprafaţă cu cel din R. Moldova. Aşa că astfel de proiecte sunt posibile, nu ţin de domeniul fantasmagoric. E clar că va fi nevoie de un lucru intens din partea noii echipe. Un alt lucru pe care ţin să-l menţionez este abrogarea Legii presei. Este un act anacronic. Vine din fosta Uniune Sovietică, vine cu restricţii şi stabileşte ce nu are voie să facă jurnalistul. O astfel de lege trebuie înlocuită de fapt cu o lege privind promovarea libertăţii de exprimare, promovarea libertăţii de expresie şi accesului la informaţie. De fapt, trebuie să fie o lege care sa-i facă pe funcţionarii publici să devină mult mai deschişi, mai responsabili, mai transparenţi în faţa omului şi nu invers. Bine, ong-urile din domeniul presei au o listă exhaustivă a tuturor amendamente care pot fi adoptate de noul Parlament. Dar iarăşi sunt careva chestii care ţin de strategia şi de modul în care se va dezvolta R. Moldova pe viitor. Dacă nu vom înlătura anomaliile de la Teleradio Moldova, din CCA, din Legea presei, nu ne vom putea dezvolta şi pe viitor în spiritul european.
Bogdan Ţîrdea: Referitor la Legea presei, aici aş fi vrut să completez câteva nuanţe. Desigur că poate a abroga legea, ar fi, hai să-i spunem aşa, categoric pentru că pot apărea anumite discuţii…
Liliana Viţu: Păi da poţi reglementa libertatea presei în alte legi.
Bogdan Ţîrdea: Există studii în R. Moldova, studii foarte serioase făcute de diferite asociaţii pentru libertatea presei, asociaţii jurnalistice unde sunt propuse un şir de amendamente foarte clare care ar putea îmbunătăţi considerabil această Lege a presei şi care ar permite ca R. Moldova să facă un salt în direcţia UE, un salt în direcţia satisfacerii criteriilor de la Copenhaga fiindcă iată anume controlul acestui spaţiu mediatic permite ca în R. Moldova autoritarismul să se consolideze şi mai mulţi indicatori, ca indicatorul libertăţii presei, sau indicatorii climatului de afaceri sau a libertăţii economice şi alţi indicatori să retrogradeze fiindcă anume presa este acea care informează cetăţeanul, cea care criticând puterea permite ca cetăţeanul să o penalizeze prin exerciţiul de vor. Ori iată acest control asupra presei, şi am vrut aici să menţionez un moment că în R. Moldova practic doar o singura filieră a rămas relativ liberă. Este vorba de internet. Internetul, deşi controlabil, iată eu pot să vă spun dvs., eu scriam în 2007 articole care erau retransmise pe forum.md. Da acolo te făceau în tot felul, dar era o senzaţie cel puţin că există libertate. Acum intraţi pe internet, deşi vă spun că internetul, în viziunea mea, undeva 60 de procente există o libertate în internet, că poţi scrie, poţi face una alta. Totuşi pe multe forum+uri există un control foarte drastic., chiar şi acelaşi forum.md este controlat. Nu toate articole se permite a fi preluate şi republicate, nu totul se permite să fie discutat. Deci, puterea cu toate că noi spunem că partidul comuniştilor este nemodernizat, nereformat, unii chiar îşi permit de a spune că este retrograd dar vreau să vă spun că în privinţa tehnologiilor informaţionale foarte rapid le preiau, foarte rapid le folosesc evident că în propriul scop, în propriul beneficiu.
Liliana Viţu: Apropo, dacă tot vorbim de reforme sau de importanţa reformării sistemului mediatic şi pentru că toate lucrurile sunt interdependente şi toate reformele depind una de alta, e limpede că aceasta reformă nu poate veni fără o reformă în educaţie, în cultură pentru că dacă nu ai şcoală şi nu îţi merg copii la scoală şi dacă această educaţie pe care o primesc de fapt promovează nişte stereotipuri, prejudecăţi, nu sunt deschise pentru incluziune socială, incluziunea drepturilor minorităţilor. Şi iarăşi dacă educaţia nu este reformată ca să îţi dea o nouă deschidere pe mai multe capitole atunci nu ai ce face că dacă ajungi la… poţi să ai o presă ideală dar dacă omul nu vede utilitatea unor investigaţii şi îşi înveleşte brânza cu acele investigaţii pe care le-ai făcut şi după ce ai făcut investigaţii timp de două luni de zile nu urmează nimic, nici o reacţie în capul omului atunci la un moment dat eşti cam frustrat şi nu prea vezi rostul acestui efort. Şi pe de altă parte trebuie să existe şi o cerere de dezvăluire, o cerere, hai să spunem aşa, de trimitere în judecată a unor funcţionari corupţi. Lucru care nu există de partea cealaltă. Astfel de lucruri e clar că vor fi readuse la normalitate printr-o educaţie, printr-o cultură, printr-o reformă în aceste domenii.
2. Percepţiile noii guvernări privind independenţa justiţiei
Corneliu Rusnac: Ca să continui acelaşi gând aş vrea să vă propun să trecem acum la discutarea următorului subiect care este independenţa justiţiei. Ce acţiuni ar trebui să întreprindă Alianţa pentru Integrare Europeană ca să asigure o independenţă reală a justiţiei nu una mimată?
Liliana Viţu: Haideţi în primul rând să semnalăm pentru că merită semnalate două lucruri, două decizii ale Curţii Constituţionale care arătă că, fie că respectul pentru supremaţia legii puţin câte puţin îşi croieşte drum în R. Moldova ori că judecătorii Curţii au înţeles că e cazul să schimbe macazul, ca să vorbim în rime dar sunt două decizii în favoarea Alianţei pentru Integrare Europeană ar spune unii, alţii ar spune că decizia e firească pentru că respectă prevederile legislaţiei sau este luată cu bună credinţă. Adică anumite semnale de scoatere a acestui sistem din sfera politicului sau dominaţia politică există. Important e că tot ce se va întâmpla, ca toată această tranziţie de scoatere de sub controlul fostului partid de guvernământ, Partidului Comuniştilor, să nu treacă imediat de partea cealaltă. De fapt ceia ce încercăm noi să facem, sau ce încearcă experţii să promoveze, este scoaterea acestor instituţii ale statului foarte importante în afara oricărui control politic.
Da, este clar că trebuie să existe un control parlamentar asupra unor instituţii cum este acelaşi Serviciu de Informaţii şi Securitate, cum sunt alte instituţii în R. Moldova, dar control parlamentar nu înseamnă control politic de către partidul x sau y. Astea sunt lucrurile care trebuie să fie înţelese. Deci, noi trebuie să scoatem procuratura, Trebuie să scoatem Curtea Supremă de Justiţie, să îmbunătăţim statutul judecătorului, să îmbunătăţim aceleaşi condiţii de lucru şi vă asigur că sunt foarte multe proiecte care abia aşteaptă să fie derulate în curţile judecătoreşti, care aşteaptă să instaleze computere, să transmită emisiunile judecătoreşti în direct. Nu a existat voinţă până acuma. Sau aceiaşi schimbare a modului în care sunt distribuite cazurile. Să fie un sistem aleatoriu. Să nu decidă cineva că uite cazul x merge la tine pentru că acolo e cumătrul tău implicat în acest caz şi tu îi vei da o decizie favorabilă. Deci, scoaterea în afara controlului politic. Deja reforme la fiecare instituţie: Procuratură, Curtea Supremă de Justiţie.
Eu sunt sigură că noul ministru a justiţiei odată ce va dori să respecte norma europeană o va face pentru că avem noroc totuşi de o societate civilă care în ultimul timp s-a activat, care a înţeles cât de important este să cooperezi cu instituţiile statului care au expertiză, care pot să vină cu toate propunerile; propunerile deja fiind adoptate şi în urma unor consultări la Strasbourg, la Bruxelles, la Viena, unde vreţi. Adică, nu cred că cineva se poate plânge că „uite noi nu ştim ce să facem, că noi nu avem experienţă, că noi nu ştim, nu cunoaştem”. Acuma lucrurile sunt diferite de 1998, 2001 sau 2005. Bine, eu nu pot să mă pronunţ pe seama, hai să spun aşa, lucrurilor tehnice care pot fi făcute, dar e vorba, în primul rând de viziunea strategică pe care o va avea Alianţa. Dacă Alianţa va înţelege că acum ia venit timpul răzbunării atunci e clar că nu o să ajungem degrabă în Europa. Dacă Alianţa va înţelege că a venit timpul restabilirii supremaţiei legii şi revizuirii unor prerogative la o instituţie sau alta atunci lucrurile se vor schimba în bine.
Bogdan Ţîrdea: Eu sunt niţel mai sceptic iată în … Dna Viţu a vorbit dintr-un punct de vedere, dintr-o abordare normativă. Aşa ar trebui să fie şi eu aş fi foarte bucuros dacă ar fi aşa. Dar dacă ne uităm acum la ceia ce face Alianţa mie îmi trezeşte foarte mari dubii. Pe de o parte vorbind în campanie electorală despre transparenţă, deschidere, despre apropierea faţă de cetăţean noi am văzut negocieri care au durat trei săptămâni după uşile închise şi absolut nimeni, nici societatea civilă nici mass-media nu ştiau ce se întâmplă.
Pe de altă parte criticând funcţia aceasta de prim-vice speaker, pe bună dreptate de altfel criticând-o când au introdus-o comuniştii, singuri nu doar au păstrat-o dar au şi îmbogăţit funcţiile de vice-speakeri încă cu doi. Dacă de exemplu pe timpuri noi avea doi vice-speakeri acum avem patru, bine mersi. Aceasta despre ce vorbeşte? Vorbeşte despre consolidarea verticalei, cum nu ai da cum nu ai întoarce-o: consolidarea verticalei. La momentul de faţă verticala se bazează pe mai mulţi piloni. Doi dintre ei sunt media holding-ul sau controlul dur al mass-media, un control naţional şi quasi total practic cu mici oaze de libertate gen ProTV, TV 7 etc. care sunt foarte mici şi nesemnificative de altfel.
Pe de altă parte noi avem justiţia. Justiţia este un bastion într-atât de puternic încât fără un control total justiţia ar fi imposibil de creat verticala puterii. Bine, ce avem noi acum la etapa aceasta. Noi avem că au fost mai multe reforme ale justiţiei, au fost mimate planuri de acţiuni, s-a creat Institutul Naţional al Justiţiei şi ce avem noi până la urmă. Noi avem că de fapt organele de forţă sunt pilonul principal al acestui sistem autoritar. De ce se întâmplă acest lucru? Fiindcă pe de o parte Procurorul General, care este numit pe 5 ani presupun de Parlament, el nu are imunitate. El în orice timp are acoperire politică şi poate fi retras din funcţie. Păi ori daţii inamovibilitate pe patru ori cinci ani de zile, ori scoateţi-l de sub acoperirea politică dar lăsaţi-l să fie Procurorul ales de popor, de ce nu. Judecătorul, acelaşi lucru. Consiliul Superior al Magistraturii, sunt numiţi toţi…da, este un joc între Parlament, putere şi în rezultat ce avem noi? Această Curte, Consiliul Superior al Magistraturii, votează, numeşte şi penalizează în funcţie de cum doreşte Parlamentul sau mai corect partidul de guvernământ, fiindcă partidul de guvernământ, partidul comuniştilor era până acum în majoritate. Eu mă tem să nu se întâmple şi acum acelaşi lucru.
Pe de altă parte iată uitaţi-vă mai departe: Curtea Constituţională. S-a arătat că această decizie. O decizie prin..o decizie 3 la 3. Staţi oleacă ce s-a întâmplat. Trei judecători ai Curţii Constituţionale sau pronunţat pro şi trei contra. De fapt Curtea într-un fel nu a luat nici o decizie. Eu aş fi vorbit despre o decizie istorică atunci când au fost patru membri ai curţii care au votat în cazul dat pro. Şi atunci noi am fi avut o distrugere a verticalei puterii care porneşte de la cap. Capul este Curtea Constituţională. De aici se începe totul. În momentul în care noi avem…acuma Curtea a observat că s-a schimbat majoritatea şi a hotărât să dea o decizie de aceasta, hai să spun aşa echilibrată, neutră, în caz în care noi avem alegeri anticipate, sa-i spună ex-preşedintelui Voronin „ia uite noi doar nici cu voi, nici cu ei, da de fapt legislaţia aşa cere că dacă nu aşa atunci liberalii câştigă. Dar înţelegi ne-au presat, ne-au una alata”. Adică de vorbit despre o revoluţie reală acum în sistemul de justiţie în viziunea mea este prea devreme. Ori totuşi, nişte schimbări deja se produc şi iată aici dna Viţu a spus foarte corect că această decizie totuşi a zdruncinat verticala puterii. Ea o zdruncină oricum fiindcă toţi…acum uitaţi-vă ce se întâmplă în Procuratură. Oamenii aleargă acolo, e o frică de doamne fereşte. Toţi se tem că vor fi curăţiţi. Ce se întâmplă în Consiliul Magistraturii, ce se întâmplă în Interne. Toţi sunt speriaţi. Toţi ştiu că dacă se duce ministrul Papuc atunci e gata cu ei. Se începe acum o curăţire şi o revizuire. Şi eu cred că, pentru mine cel puţin ar fi un moment pozitiv dacă Alianţa cel puţin să nu preseze, să nu exercite presiuni politice asupra justiţiei, să nu încurce. Eu sunt foarte rezervat, sceptic faţă de faptul că a doua zi noi vom avea democraţie, şi fiindcă este Alianţa pentru Integrare Europeană ea va introduce principiile Europene şi va veni bine pozitiv şi absolut şi va câştiga răul absolut. Cred că vor fi mari probleme la acest capitol cu justiţia.
Corneliu Rusnac: Cum rămâne totuşi cu judecătorii care au luat decizii parţiale?
Bogdan Ţîrdea: Comuniştii doar au spus că acele decizii din cauza cărora R. Moldova a pătimit la CEDO Judecătorii să plătească din propriul cont. Desigur este o prostie pentru ei i-au presat prin telefon, una alta. Eu consider personal că aici trebuie să se urmeze legislaţia. Consiliul Superior al magistraturii să judece dar să judece imparţial. Şi aceşti Judecători în consiliul Superior al Magistraturii să fie formaţi nu după un criteriu politic ci după un criteriu, haideţi să spunem aşa, civic, juridic, fie sa fie aleşi fie să fie numiţi prin institutul Naţional de Justiţie. Deci să fie transparent procesul, democratic, echitabil, şi politicul să se separe. Deci este nevoie de o separare a politicului de justiţie. E nevoie de o separare a sferei politice de sfera societăţii civile ceia ce în Moldova azi nu avem din păcate şi iată se întâmplă ceia ce spuneţi dvs.
Liliana Viţu: Apropo, cred că o instituţie interesantă, să zic aşa pentru scoaterea justiţiei de sub controlul politic, ar fi instituţia Ombudsman-ului, nu, avocatul poporului, da? Adică, tocmai acele persoane care fac puntea sau, să spun aşa, pot lua atitudine civică în numele omului de rând şi care are putere, să spun aşa, foarte bine, foarte consolidată în RM. Iată încă un domeniu sau iată încă o instituţie a cărei consolidare ar putea să reprezinte şi o garanţie sau ar putea să aducă o garantare a primatului legii.
Bogdan Ţîrdea: După mine, dacă să punctez ultimul gând, pentru a asigura o independenţă reală a justiţiei, e nevoie ca corpul judecătoresc să fie ales totuşi de către electorat, cum e în SUA, se alege şi şeriful, se alege procurorul, judecătorul, deci ei se aleg şi în rezultat ei nu sunt dependenţi de factorul politic, sunt dependenţi faţă de cetăţeni. Şi el are pe 4-5 ani deci mandat, dar în mandat nu-l poţi ataca, nu-l poţi demite practic, doar în cazuri de înaltă trădare şi nu ştiu ce. Ori la noi în Moldova vedeţi că s-a produs un sunet, gata, judecătorul îşi pierde mandatul.
3. Influenţa reformelor interne asupra politicii externe a R. Moldova
Corneliu Rusnac: Reformele din interiorul ţării cum ar putea influenţa politica externă a Chişinăului, adică în ce măsură reformele democratice ar putea contribui la îmbunătăţirea relaţiilor RM cu partenerii externi, atât din Vest cât şi din Est?
Liliana Viţu: Eu aş reformula puţin, eu aş zice că dacă vor stagna reformele democratice şi dacă vom persista în acţiuni care nu sunt euro-conforme, da? ca să vorbim aşa în limbajul tehnic, atunci e clar că aceasta va influenţa la modul direct şi a influenţat-o şi haideţi să vedem, avem exemplul Planului de Acţiuni UE- Moldova. Atunci când Jose Manuel Barosso, Preşedintele Comisiei Europene, atunci când doamna B. F. Waldner, ambii la Chişinău declarau că avem 5 domenii în care RM e restanţieră şi le-a numit şi le-aţi numit şi dumneavoastră. E clar că în momentul în care aceste persoane au vorbit despre restanţe semnalul a fost transmis, şi anume: nu aşteptaţi mari progrese, nu aşteptaţi o mare deschidere, deşi deschiderea a existat, dar, deschiderea poate exista, se menţine, dar nu aşteptaţi mari progrese, nu aşteptaţi să vă mişcaţi cum se mişcă Balcanii de Vest, da, pe calea integrării europene. Deci, e clar, există o relaţie absolut directă, una se determină pe alta, pentru că ai noştri diplomaţi pot vorbi multe, poţi avea cei mai buni diplomaţi care să-ţi vorbească despre cât de dedicată este RM, cât de angajată este. Şi când vine vorba să demonstrezi, să treci testul, dacă nu ai cum şi nu ai reforme clare, cu rezultate palpabile, nu din astea scrise în rapoarte, dar din astea pe care să le poţi vedea cu ochiul liber, da, să poată veni oficialul european şi în drumul de la aeroport spre Chişinău să poată vedea că aceste reforme pot avea loc, că au avut loc, au fost promovate, păi până atunci nu o să avem cum să schimbăm lucruri, iată de ce agenda externă a RM va fi determinată nu atât de deschiderea pe care o va avea noul Ministru sau noul cabinet faţă de procesul de integrare europeană, dar va fi determinată în mod direct de calitatea reformelor. Cu cît mai repede şi mai bine, şi mai sinceri vom fi, cu atât mai bine pentru viitorul european.
Bogdan Ţîrdea: Eu as spune, aici sunt 2 dimensiuni. Eu înţeleg dvs. specializaţi întrebarea, o specificaţi, dar după mine totuşi anumite reforme şi anumită schimbare de comportament extern, la moment este încă chiar mai important, când e vorba de semnarea Tratatului acesta a micii frontiere, Convenţia privind micul trafic la frontieră, deci aceasta va fi deja un semnal pozitiv foarte clar şi implementarea în regim de urgenţă sau satisfacerea acestor cereri de la CEDO care noi le avem cu zecile şi care Guvernul din varie motive nu le satisface, deci nu achită salariile, nu implementează acolo deciziile acestea, etc.
Dar dacă ne referim în plan intern, mie îmi pare că în UE tot există, anumite ştiţi, stereotipe, anumite abordări stereotipice sau stereotipele, faţă de care ei sunt foarte vulnerabili şi foarte, să spunem aşa, sensibili, vorba fiind în primul rând de libertatea mass-media, deci asta este ceva, libertatea justiţiei, drepturile omului şi corupţia. Deci sunt, hai să spunem aşa, 3-4 piloni faţă de care UE practic nu ai nici o şansă de a te integra sau de a te apropia de ei, dacă aceşti 3-4piloni nu sunt în regulă. Şi Guvernul, în viziunea mea, deşi lucrurile sunt destul de complicate, dar dacă, cel puţin, se va întâmpla o liberalizare, o retragere a statului din aceste sfere, o retragere a statului din sfera aceasta mediatică, o retragere a statului dar şi o implicare mai puţină, dar să fie dat un semnal clar justiţiei că iată voi aveţi frâu liber în a exercita corect actul judecătoresc, judiciar, de a face anumite îmbunătăţiri iată în combaterea aceasta a corupţiei, de a face decizii transparente, Guvern electronic, mai ştiu eu ce acolo, etc.
Deci toate acestea ne-ar putea noua ameliora imaginea şi relaţiile cu UE şi eu chiar aş fi optimist că R. Moldova în 2010 să obţină nu doar Parteneriatul acesta Estic, care de fapt ne pune într-un rând cu Azerbaidjanul, cu Armenia şi cu Belarus, da, care în general este o dictatura clasică şi care nici nu şi-a pus măcar scopul de a se integra în UE, deci pe noi ne pun la acelaşi capitol, la pachet, ceea ce înseamnă că şansele noastre de integrare europeană reale sunt destul de discutabile. Ori dacă noi am face aceşti paşi despre care aţi vorbit dvs., şi a vorbit dna Viţu eu cred ca noi am putea pretinde în 2010 chiar, în 2010 la un tratat de asociere cu perspectiva de integrare, de ce nu. Dar, în cazul în care s-ar întreprinde aceşti paşi şi am arăta că avem voinţa politica, ceea ce până acuma nu a fost. A fost mimare, voinţă politică însemnând dorinţa sinceră a clasei politice şi a elitei acestea guvernamentale de a se integra şi de a se supune unor rigori, de a-şi limita propriile puteri şi prerogative, de a respecta anumite conduite şi anumite comportamente care sunt implementate în altă parte. Ori aici ei doresc să joace după propriile reguli, mă înţelegeţi? Iată aceasta nici nu s-a întâmplat până acuma la nivelul clasei politice şi din cauza aceasta noi avem ceea ce avem.
