De Pavel Păduraru
Dacă toate chemările la răfuială ale lui Voronin şi ale adepţilor săi trec pe lângă urechile procurorilor, eu aş putea să mă trezesc cu ani grei de puşcărie pentru un simplu material de opinie. Aceasta se poate întâmpla, dacă Academia de Ştiinţe va susţine procurorii şi va conchide că subsemnatul a chemat lumea la violenţă şi la răsturnarea orânduirii constituţionale a RM prin articolul „Mâine va fi prea târziu…”, publicat la 7 aprilie şi folosit pentru a discredita Opoziţia în filmul „Atac asupra Moldovei”.
Zilele astea, am intrat în posesia unei scrisori şocante, care arată că libertatea de expresie în RM este constrânsă ca pe vremea lui Stalin. Prin respectiva misivă, Igor Popa, şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale, solicită AŞM să se expună dacă articolul „Mâine va fi prea târziu…” conţine sau nu „obiectul infracţiunii de chemări publice la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale a RM”, prevăzut de art. 341 al Codului Penal. Acesta presupune pedeapsă cu privaţiune de libertate de la 2 până la 15 ani, în funcţie de faptul dacă chemările la violenţă au fost făcute la intenţia învinuitului sau la indicaţiile unor organizaţii străine. În scrisoare se arată că problema se examinează în cadrul urmăririi penale nr. 2009038033. Solicitat de noi, Igor Popa ne-a spus că respectiva urmărire cercetează evenimentele din 7 aprilie şi nu este îndreptată exclusiv asupra TIMPULUI. La rândul său, jurista Janeta Hanganu susţine că AŞM nu dispune de împuterniciri pentru a stabili existenţa unei infracţiuni prevăzute de Codul Penal. „Doar organul de urmărire penală şi, eventual, instanţa de judecată pot constata dacă a fost sau nu comisă o infracţiune. Oricum, autorităţile trebuie să examineze textul materialului în lumina libertăţii de exprimare, garantată de art. 10 al Convenţiei. Persecutarea unui jurnalist şi a unei publicaţii pentru opiniile expuse nu poate fi justificată nicicum într-o societate democratică", a adăugat Hanganu.
Amintesc că „Mâine va fi prea târziu…” este un material de opinie, pe care l-am scris a doua zi după alegeri, fiind nedumerit de scorul acumulat de PCRM, după ce ratingul partidului scădea în toate sondajele. În text figurează şi metafore, dar nici nu se pomenesc cuvinte de genul „sânge” sau „arme”. Textul reprezintă o chemare la deşteptare, inclusiv a celor care au votat cu Voronin din frică. Dacă vorbesc de luptă, însăşi viaţa este o luptă… Astfel, la 7 aprilie, televiziunile comuniste m-au prezentat ca pe unul dintre organizatorii măcelului, iar mai târziu Starîş a preluat citate din text în „Atac asupra Moldovei”. Aceştia toţi au selectat două citate, rupte din context: „Mai bine să murim frumos, decât să trăim aiurea, bălăcindu-ne în minciuni şi, respectiv, pierzându-ne simţul uman” şi „dacă va muri unul dintre noi în luptă, se vor ridica în schimb mii”. Rămân de aceeaşi părere, precizând că niciodată n-am chemat pe nimeni la foc şi nici la violenţă. După campania electorală, în care poliţia a susţinut deschis PCRM şi mulţi moldoveni se temeau de poliţişti mai tare decât de bandiţi, am îndemnat oamenii să aibă curaj să spună DA, atunci când Voronin zice NU, chiar dacă, pentru aceasta, călăii lui Papuc ar putea să-i omoare. Chemarea la curaj şi la liberă exprimare poate fi interpretată ca incitare la vărsare de sânge, cred, doar de nişte persoane rău intenţionate… Aceleaşi explicaţii le-am dat şi la 8 aprilie, în TIMPUL, ca reacţie la o ştire difuzată de agenţia de ştiri „Moldpres”.
Faptul că anchetatorii investighează crimele din 7 aprilie, intimidând jurnaliştii şi atentând la libertatea expresiei, arată că intenţiile PG nu sunt cele de a descoperi adevăraţii vinovaţi de tulburările şi omuciderile din acea zi. Recunosc că jocurile comuniştilor m-au pus şi în situaţii jenante, uneori pomenindu-mă înjurat de oameni pe stradă. Iar fiică-mea Martinela nu mai vrea să trecem împreună pe lângă Parlament: „Tată, hai să înconjurăm, te ro-o-o-g, că pe tine te urăsc comuniştii şi eu mă tem…”. Oricum, n-am vrut să-mi pun mintea cu maşinăria comunistă, dar dacă în joc intră procurorii, mă voi simţi nevoit să atac în judecată „Moldova 1”, N4 şi NIT, pe Constantin Starîş, dar şi Procuratura Generală, pentru că-mi lezează onoarea şi demnitatea de om şi jurnalist, dar şi pentru că-mi dezinformează rudele, prietenii, copiii şi concetăţenii.
