De Constantin Tănase
Deoarece lucrurile merg bine, alegerile se desfăşoară corect şi democratic, statalitatea sporeşte şi poliţia ne ocroteşte, astăzi voi vorbi despre lucruri mai simple, mai telurice, cum zic babele, mai umane, dacă doriţi. Aşadar, să vorbim la început despre limba noastră strămoşească cea slavonă, care mai-mai era să devină o limbă moartă, dar care, graţie falnicilor noştri statalişti, e pe cale de miraculoasă reînviere.
1. Limba slavonă, limba de stat a RM
Luni, agenţiile de presă au transmis că guvernul a aprobat, la iniţiativa Serviciului de Securitate şi Informaţii, decizia privind edificarea monumentului domnitorului Bogdan Întemeietorul Moldovei. Informaţie. Pe monument va fi încrustată inscripţia „Bogdan Întemeietorul Moldovei 1359-1365”, iar finanţarea acestuia, precum şi amenajarea terenului aferent şi-a asumat-o Asociaţia veteranilor SIS. Potrivit surselor noastre de la guvern, responsabili de edificarea acestui monument au fost desemnaţi vicepremierii V. Stepaniuc şi Iu. Roşca. Aceleaşi surse ne-au mai comunicat că la şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, condusă de V. Voronin, unde s-a decis înălţarea monumentului închinat lui Bogdan Vodă, Voronin a motivat această acţiune prin necesitatea de a consolida statalitatea R. Moldova prin înveşnicirea memoriei primilor domnitori ai Ţării Moldovei. În luarea sa de cuvânt, V. Stepaniuc a informat audienţa că în acea perioadă limba oficială a cancelariei domneşti şi a bisericii era limba slavonă. Pentru a restabili adevărul ştiinţific şi istoric, a propus el, ar fi raţional ca viitorul parlament să facă modificările de rigoare în Legea cu privire la funcţionarea limbilor, consfinţind limba slavonă drept limbă oficială a R. Moldova.
Vicepremierul Iu. Roşca a susţinut iniţiativa lui V. Stepaniuc şi a sugerat la rândul său că, pentru a face din R. Moldova o ţară de succes, sunt necesare şi alte măsuri, menite să eternizeze memoria marilor personalităţi care au contribuit la fortificarea statalităţii moldovenilor şi apărarea ei de imperialiştii români. Astfel, potrivit lui Roşca este necesar ca la intrarea în Aleea Clasicilor din Grădina Publică din centrul Chişinăului să fie înălţat monumentul lui V. Voronin.
Precum vedeţi, acest subiect nu are nimic în comun cu alegerile. Ca şi următorul, de altfel.
2. „Fulger” şi „Scut”
Se vorbeşte prin târg că ministrul Papuc, la ordinul lui Voronin, a completat Regimentul de patrulă şi santinelă ,,Scut” cu 600 unităţi, iar Brigada cu Destinaţie Specială ,,FULGER” a ajuns la 1100 unităţi faţă de cele 960 conform statelor. Se mai zice că au loc antrenamente intense, scopul lor fiind de a însuşi până la nuanţe arta de a înăbuşi proteste de masă. În cadrul acestor antrenamente un loc important se acordă tehnicilor de intimidare şi de insuflare a fricii în rândul cetăţenilor. Se consideră că sporirea numărului de angajaţi şi antrenamentele sunt legate de alegerile din 29 iulie. E treaba partidelor de opoziţie să verifice această informaţie, eu nu mă pronunţ, cu atât mai mult că am promis că astăzi nu voi scrie nimic despre alegeri.
3. Două partide de masă
După ce, pe 5 aprilie, V. Pavlicenco şi A. Petrencu au demonstrat că partidele lor sunt partide de masă (fiindcă membrii lor încap la o singură masă), acum au tot dreptul moral să se avânte şi în alegerile anticipate. Aş avea ceva de spus la acest subiect, dar las pentru altă dată, căci am promis doar – astăzi nimic despre alegeri!
