Un al doilea pretendent şi-a înscris joi candidatura la preşedinţia Republicii Moldova. Stanislav Gropa, cel care teoretic este rivalul Zinaidei Greceanîi, candidata agreată de Partidul Comuniştilor, a fost propus însă de aceiaşi comunişti aflaţi la putere.
Constituţia Republicii Moldova prevede că cel puţin doi candidaţi trebuie să se înscrie în cursa pentru preşedinţie, în caz contrar, alegerile neputându-se desfăşura. Cum partidele de opoziţie şi-au făcut publică intenţia de a nu lua parte la votul din Parlament prin care urmează să fie înscăunat urmaşul lui Vladimir Voronin, Partidul Comuniştilor şi-a luat o măsură de precauţie că alegerile vor avea loc la data stabilită şi vor fi valide: l-au împins în scenă pe neurochirurgul academician Stanislav Gropa, doctor la Spitalul Clinic Municipal din Chişinău, un candidat ce aduce mai degrabă cu o marionetă decât cu un potenţial rival al actualei şefe a guvernului, Zinaida Greceanîi.
Potrivit agenţiei BASA-press, Stanislav Gropa este susţinut de 15 deputaţi, toţi din PCRM, susţinerea minimă de care are nevoie un cetăţean moldovean pentru a candida la cea mai înaltă funcţie în stat. Zinaida Greceanîi se bucură de girul a 33 de deputaţi. Fiecare deputat din Parlament are dreptul să susţină un singur veleitar la preşedinţie. Cum comuniştii au strâns după controversatele alegeri 60 de deputaţi, au un număr îndeajuns de voturi ca să susţină un întreg careu de prezidenţiabili.
Comuniştii moldoveni sunt hârşiţi în metoda candidaturii în dublu exemplar. Partidul cu înclinaţii către Moscova s-a asigurat în acest fel de valabilitatea alegerilor şi în cele două legislaturi anterioare şi de fiecare dată Vladimir Voronin a ieşit câştigător împotriva propriului coleg de breaslă ideologică.
Moldova este, din punct de vedere constituţional, republică parlamentară, ceea ce înseamnă că preşedintele este ales de organul legislativ, cu voturile a 61 de deputaţi din totalul de 101, majoritate calificată de trei cincimi. Parlamentarii urmează să-şi exprime votul în acest sens pe 20 mai, iar comuniştilor le lipseşte un singur vot până la majoritatea cu care să-şi impună preşedintele, având drept singură opţiune să aştepte sau să stimuleze trădarea unui parlamentar din opoziţie. Partidul Liberal, Partidul Democrat Liberal şi Alianţa Moldova Noastră au anunţat că nu vor participa la şedinţă, ceea ce ar face imposibil votul în lipsa cvorumului.
Dacă se întruneşte cvorumul şi nici unul dintre candidaţi nu întruneşte numărul necesar de voturi, se organizează un al doilea tur de scrutin în care se duelează primii doi candidaţi în ierarhia preferinţelor parlamentarilor din primul tur.
În cazul în care nici al doilea tur nu dă Moldovei un preşedinte, alegerile ar urma să fie repetate. Dacă nici după repetare nu se obţine un rezultat, preşedintele în exerciţiu, nimeni altul decât Voronin, nu va avea încotro şi va dizolva Parlamentul, convocând totodată data noilor alegeri parlamentare, ceea ce doreşte de altfel opoziţia, care a contestat vehement alegerile şi a lansat acuzaţii de fraudă. În tot acest timp până la numirea unui nou şef de stat, Vladimir Voronin rămâne preşedinte de facto.
