Ierom. Savatie Bastovoi
„Şi ce folos? Şi ce va fi în loc? Credeţi că aţi schimbat ceva? Mai rău aţi făcut! Comuniştii s-o-ntărit mai tare!…”. Moldovenii aud aceste întrebări şi concluzii peste tot: în troleu, la serviciu, la şcoală, chiar şi în baruri. Comunismul s-a-ntărit!
S-a-ntărit comunismul?
Comunismul îl întărim noi. Pasivitatea şi indiferenţa clădite pe frică şi laşitate sunt mediul în care se dezvoltă cel mai bine ciuperca otrăvitoare a comunismului. Nu este vreme de a face politică, deoarece comunismul nu are nimic cu politica, cu tratativele civilizate şi legale, nu are nimic cu alegerile democratice şi nici cu diplomaţia. Comunismul nu e un partid politic, ci un regim criminal care dărâmă tot ce e uman şi tot ce e Dumnezeiesc, punând în loc frica şi trădarea care sunt satanice. De aceea, problema care se pune nu este renumărarea voturilor şi nici măcar anticipatele, ci scoaterea comunismului în afara legii. Comuniştii nu au dreptul să participe la alegeri, căci sunt o grupare ilegală.
Ca şi diavolul, comunismul se supraapreciază. Dacă veţi analiza lozincile comuniste din marele imperiu sovietic, veţi vedea că ele nu fac decât să repete: comunismul e nemuritor şi invincibil. Dar aţi văzut cât zgomot face căderea trufiei şi a minciunii. URSS nu mai este. Este normal să ne întrebăm: dacă e atât de slab comunismul, cum de e atât de puternic? Răspund: pentru nicio clipă comunismul nu a fost puternic. Comuniştii îşi iau puterea din disperarea noastră. Dacă oamenii nu ar dispera şi n-ar fi mincinoşi, comunismul ar dispărea de la sine.
Consider că vremea luptei dintre partidele politice a trecut. E vremea să facem binele şi să luptăm pentru biruinţa lui nu în numele unui partid, al unui grup, ci al tuturor oamenilor. Fiecare să facă binele în numele său şi să lase ambiţiile de grup şi apartenenţa politică. Acest lucru e valabil mai întâi pentru micile partide cu tentă anticomunistă de la Chişinău, dar care şi-au demonstrat miopia şi incapacitatea de a se aşeza în fotoliile de conducere ale ţării. Nu am culoare politică şi n-am susţinut niciodată vreun lider sau partid politic. Îmi întemeiez afirmaţiile pe Evanghelia lui Hristos în care cred. Desigur, sunt conştient că nu putem transforma R. Moldova într-o cetate a soarelui şi nici nu e cazul să ne îmbrăcăm toţi în alb şi să cântăm din fluiere. Totuşi credinţa în mai bine trebuie păstrată cu orice preţ.
Nu stingeţi focul speranţei care s-a aprins la Chişinău. Nu blamaţi curajul tinerilor, chiar dacă vi se pare naiv. Nu castraţi această generaţie cu tăişul falselor declaraţii şi rapoarte. Lăsaţi-i să se exprime liber şi să-şi urmeze calea în care cred şi pentru care luptă. În locul tuturor parlamentarilor din lume şi a judecătorilor corupţi care trag şi de timp, pun această replică a lui Hristos: „Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!”.
