Parteneriatul Estic este privit de Moscova ca o agendă ascunsă, iar criticii europeni consideră că proiectul nu este decât un mod de a ocoli asocierea statelor ex-sovietice la UE şi că este deja subminat de crizele din Moldova, Ucraina şi Georgia.
Cu doar o săptămână înaintea lansării iniţiativei polono-suedeze a Parteneriatului Estic, Rusia şi-a exprimat scepticismul faţă de acest nou instrument al UE, care urmează să încorporeze şase foste republici sovietice: Moldova, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan, Georgia şi Armenia. „Am ascultat declaraţiile de la Bruxelles, potrivit cărora nu este vorba despre extinderea sferei de influenţă a UE şi că nu este ceva îndreptat împotriva Rusiei, am vrea într-adevăr să le credem“, a spus marţi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. „Am auzit asigurări că nu există o agendă ascunsă care să vizeze extinderea influenţei UE, am luat notă şi vom vedea după summitul din 7 mai“, când se va lansa Parteneriatul Estic, a mai spus Lavrov.
Ministrul de Externe al Cehiei, ţară care asigură preşedinţia UE, a apărat proiectul Parteneriatului. „UE doreşte să dezvolte aceste ţări pentru că este în interesul său să nu fie cu prea mult în urma Uniunii Europene, altfel acest lucru ar crea probleme în viitor. Apărăm ferm ideea că nu trebuie să existe sfere de influenţă, nici pentru ruşi, nici pentru noi“, a spus Karel Schwarzenberg, la sosirea la o reuniune cu omologii săi europeni, care are loc la Luxemburg. „Faptul că Lavrov gândeşte imediat în termeni de «sferă de influenţă» spune multe“, a decla-rat, la rândul său, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, unul dintre promotorii Parteneriatului Estic în cadrul UE.
Disputa ruso-europeană pe marginea Parteneriatului Estic vine cu doar o săptămână înaintea lansării sale oficiale, la Summitul de la Praga. Potrivit Europa Liberă, „Rusia are şase gloanţe împotriva Parteneriatului“, respectiv situaţia politică din cele şase foste republici sovietice. Astfel, Parteneriatul poate fi subminat de situaţia postelectorală din Moldova, de urmările războiului ruso-georgian şi actualele proteste antiguvernamentale de la Tbilisi, de criza politică şi războiul gazelor cu Ucraina sau de acordurile energetice Rusia-Azerbaidjan aflate în stadiu de negociere.
În acest context, absenţa unui singur lider din Belarus, Ucraina, Moldova sau Georgia ar submina proiectul, iar absenţa a două dintre aceste state ar fi fatală, comentează presa occidentală. Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă, Javier Solana, a declarat deja că preşedintele moldovean Vladimir Voronin nu va participa la summit, că nu se aşteaptă la prezenţa preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko şi că nu ştie cine va reprezenta Ucraina. Solana a precizat că Moldova ar putea fi reprezentată de premierul Zinaida Greceanîi. Nici unii lideri UE nu vor participa. „Mulţi dintre ei vor fi aici, mai mulţi decât era prevăzut, dar, după cum ştiţi, la acest nivel este dificil să ai pe toată lumea“, a adăugat Solana.
Pe de altă parte, UE are puţine pârghii de a atrage republicile ex-sovietice, Parteneriatul Estic riscând să creeze speranţe mult prea mari. El este definit ca un instrument al Politicii Europene de Vecinătate (PEV) şi nu prevede semnarea mult doritelor acorduri de asociere ale UE şi nici eliminarea vizelor, ci doar relaxarea regimului acestora. Astfel, republicile ex-sovietice sunt delimitate clar de statele cu perspectivă europeană din Balcanii de Vest, acolo unde diplomaţia română a încercat să includă Moldova.
Totodată, asistenţa financiară a UE pentru statele Parteneriatului se cifrează între 6 şi 12 euro pe cap de locuitor, faţă de 20 de euro pentru Balcanii de Vest. Fondurile UE pentru perioada 2010-2013 pe care Parteneriatul le aduce în plus faţă de cele ale PEV sunt limitate: 600 de milioane de euro, echivalentul asistenţei financiare pentru Turcia pentru anul 2009. Mai mult, Parteneriatul Estic riscă să se suprapună cu alte instrumente ale UE, precum iniţiativa română Sinergia la Marea Neagră. Criticii proiectului polono-suedez consideră că acesta este o replică politică a Germaniei şi Suediei la proiectul francez Uniunea pentru Mediterana, care ar fi deturnat fondurile europene către statele sudice, rolul Parteneriatului Estic fiind de a menţine o presiune minimă asupra intereselor Moscovei în regiune.
