Moscova se pregăteşte să dea o lecţie Occidentului despre ce înseamnă soluţionarea pe cale amiabilă a unui conflict separatist. Este vorba, bineînţeles de reglementarea conflictului transnistrean, relatează cotidianul rusesc Kommersant. Kremlinul a mediat în ultima vreme între Tiraspol şi Chişinău, reuşind să îi determine pe cei doi lideri – preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi liderul autoproclamatei republici, Igor Smirnov – nu numai să declare că vor dialoga, ci chiar să stabilească o întâlnire bilaterală. Va fi prima întrevedere dintre cei doi din ultimii şapte ani, mai notează Kommersant. Presa rusă relata însă de mai multe luni că Moscova dezbate în secret cu Chişinăul un plan privind revenirea Transnistriei în cadrul graniţelor moldovene. Condiţia ar fi fost ca Republica Moldova să se declare stat neutru – mai exact, să garanteze că nu va deveni membră NATO.
Acum, Rusia încearcă să prezinte întâlnirea dintre Smirnov şi Voronin ca o ultimă etapă în rezolvarea conflictului transnistrean. O astfel de rezolvare, fără ajutorul Occidentului şi în mod paşnic ar fi o adevărată palmă şi un exemplu dat Europei şi SUA despre cum ar trebui rezolvate asemenea diferende. Astfel, va apărea şi mai pregnantă diferenţa dintre diplomaţia rusească şi cum a înţeles Europa să rezolve problema statutului Kosovo, indică publicaţia.
Liderii din Moldova şi Transnistria au avut deja o conversaţie telefonică, însă serviciul de presă al lui Vladimir Voronin, care a făcut publică informaţia, nu a precizat când va avea loc viitoarea întâlnire. În cadrul acesteia însă, Voronin şi Smirnov „vor dezvolta şi consolida măsuri de creştere a încrederii între Chişinău şi Tiraspol”. Serviciul de presă al liderului de la Tiraspol a fost ceva mai „generos”: discuţia a avut loc la iniţiativa preşedintelui moldovean, iar la întâlnirea dintre cei doi se va dezbate „proiectul unui tratat amplu de prietenie şi cooperare între Republica Moldova şi Transnistria”.
Voronin, care este născut de altfel chiar pe teritoriul transnistrean, s-a întâlnit ultima dată cu Igor Smirnov în 2001, imediat după ce a câştigat primul mandat de preşedinte al Republicii Moldova. Atunci, Voronin s-a deplasat personal la Tiraspol, însă negocierile s-au blocat aici. Tiraspolul l-a catalogat apoi drept „persona non grata” şi nu i-a mai permis intrarea în Transnistria. Între timp, liderul de la Chişinău a fost evitat şi de toate autorităţile de la Moscova. „Acum, există condiţii perfecte pentru a se găsi o soluţie de compromis. Iar întâlnirea liderilor va da un impuls în această direcţie”, a apreciat o sursă guvernamentală moldoveană, citată de Kommersant.
„ENTUZIASM“ LA MOSCOVA
Reacţia de sprijin din partea Rusiei nu a întârziat nici ea. „Rusia speră că întâlnirea dintre liderii Moldovei şi Transnistriei va contribui la depăşirea blocajului în negocierile pe marginea problemei transnistrene”, a indicat ambasadorul rus pentru misiuni speciale, Valkeri Nesteruşkin. „E foarte bine. Acum, aşteptăm acordurile specifice”, a mai declarat şi o sursă din cadrul administraţiei de la Kremlin. Rusia a muncit intens în ultimele luni pentru a-i determina pe cei doi să dialogheze. Şi dacă Voronin, strâns de mai multe ori cu uşa de Kremlin, a cedat uşor, Igor Smirnov s-a împotrivit negocierilor cu Moldova, insistând că Transnistria doreşte independenţă. A fost nevoie de mai multe vizite ale unor înalţi oficiali ruşi la Tiraspol şi de o poziţie clară a Kremlinului, care a precizat că nu va sprijini recunoaşterea Transnistriei (spre deosebire de declaraţiile făcute despre Abhazia şi Osetia de Sud), pentru ca liderul autoproclamatei republici să fie de acord cu planul rusesc.
În cele din urmă, el a fost complet convins după o discuţie la Moscova cu şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Planul pare o ieşire onorabilă din scenă pentru ambii comunişti: pentru Voronin, readucerea Transnistriei poate compensa eşecul european, mai ales că anul viitor vor fi alegeri parlamentare, în timp ce Smirnov ar recâştiga sprijinul Rusiei. Moscova este încă extrem de nemulţumită de felul în care acesta gestionează ajutoarele financiare acordate de Rusia şi i-a găsit deja şi un înlocuitor: pe Evgheni Şevciuk. (Eliza Frâncu) // Gandul
