Duma de Stat va examina săptămîna viitoare în cadrul şedinţei în plen declaraţia despre republicile autoproclamate din spaţiul postsovietic, a comunicat speakerul DS Boris Grîzlov.
La începutul lunii martie parlamentele republicilor nerecunoscute Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria au adoptat apeluri, solicitînd să se recunoască independenţa lor, adresate Parlamentului rus, ONU şi altor organizaţii internaţionale.
"Am putea să punem această problemă la una din şedinţele în plen – ori miercuri, ori vineri", – a spus Grîzlov la şedinţa plenară de vineri, 14 martie, menţionînd că la Consiliul Dumei de marţi, 18 martie, se va decide, cînd anume Camera va examina declaraţia.
Preşedintele Comitetului pentru afacerile CSI Aleksei Ostrovski a comunicat că comitetul pe care îl conduce va aproba în cadrul şedinţei extraordinare de luni recomandările audierilor parlamentare, care au avut loc în ajun în Duma de Stat în problema nerecunoscutelor republici, şi va propune deputaţilor să adopte o declaraţie în această chestiune.
În recomandările pentru Guvern participanţii la audieri au propus, în particular, să se examineze chestiunea privind deschiderea misiunilor Rusiei în teritoriul Abhaziei, Osetiei de Sud şi Transnistriei, să pregătească propuneri în vederea organizării comerţului fără taxe cu autoproclamatele republici, să obţină participarea Abhaziei, Osetiei de Sud şi Transnistriei la toate organizaţiile şi frumurile internaţionale, la care se se discută sau sînt afectate interesele lor. "Declaraţia este în curs de pregătire şi luni la şedinţa extraordinară a comitetului noi o vom examina şi propune marţi spre examinare Consiliului Dumei", – a spus Ostrovski.
Chestiunea privind necesitatea adoptării declaraţiei Camerei în legătură cu autoproclamatele republici a fost înaintată la şedinţa în plen de deputatul Nikolai Reabov. El consideră că Camera trebuie să examineze această declaraţie ori vineri, 14 martie, ori să pună în sarcină preşedintelui Dumei de Stat să înainteze spre examinare declaraţiile nerecunoscutelor republici la proxima şedinţă a Camerei.
După destrămarea URSS cîteva raioane ale Moldovei din stînga Nistrului, intimidate de declaraţiile radicalilor de la Chişinău despre posibilitatea aderării Moldovei la România, au declarat crearea Republicii Moldoveneşti Nistrene. Autorităţile Moldovei n-au fost de acord cu această decizie şi au încercat să introducă trupe în autoproclamata republică, după care a început conflictul armat, care a durat cîteva luni. În prezent pacea în zona de conflict este menţinută de Forţele unificate de pacificare, avînd în componenţă contingente rus, moldovenesc şi transnistrean. Moldova îi propune Transnistriei autonomie largă. Negocierile cu participarea mediatorilor internaţionali au fost suspendate în februarie 2006.
După destrămarea URSS Anhazia, care făcea parte din RSS Georgia, şi-a declarat independenţa. Georgia în august 1992 a introdus trupe în Abhazia, dar s-a confruntat cu ripostă armată. Conflictul militar, care a dus la pierderea controlului din partea Georgiei asupra Abhaziei, s-a finalizat la 30 august 1993. De atunci Abhazia încearcă să obţină recunoaşterea independenţei sale. Autorităţile de la Tbilisi îi propun o autonomie largă în componenţa Georgiei. Pacea în zona conflictului georgian-abhaz este menţinută de Forţele colective pentru menţinerea păcii ale CSI, completate cu militari ruşi. Negocierile pentru reglementarea conflictului au fost întrerupte în anul 2006.
În anii de existenţă a URSS Osetia de Sud avea statut de regiune autonomă în componenţa Georgiei. În anul 1991 autonomia a fost anulată. Nefiind de acord cu această decizie, autorităţile Osetiei de Sud au opus rezistenţă armată autorităţilor georgiene. După conflictul armat, care a durat pînă în anul 1992,Georgia a pierdut controlul asupra acestui teritoriu. Osetia de Sud solicită recunoaşterea independenţei sale. Georgia de asemenea îi propune autonomie largă. Pacea în zona de conflict este menţinută de un contingent mixt de pacificare, care constă din trei bataliaone (rus, georgian şi nord-osetin). Organul de reglementare a conflictzului este Comisia Mixtă de Control cu copreşedinţi din partea Rusiei, Georgiei, Osetiei de Nord şi Osetiei de Sud. În ultimul timp autorităţile oficiale de la Tbilisi pun la îndoială activitatea în acest format.
Traducere de S.Scoarţă // "Noutati – Moldova"
