Acest text nu este nici nepatriotic si nici revizionist. Este un calcul facut la rece care nici nu sprijina, dar nici nu descurajeaza unirea Basarabiei cu Romania.
Pina acum nimeni din Romania sau din Republica Moldova nu si-a asumat efectuarea acestui calcul: citi bani ar costa unificarea. Premisa de la care plecam este ca de o parte si de alta a Prutului a fost luata decizia politica de unificare. „Cotidianul“ si-a asumat acest demers, iar nota de plata a romanilor a iesit cam asa: intre 30 si 35 de miliarde de euro in primii cinci ani dupa ce Romania si Basarabia „ar fuziona“. In urma cu citeva zile, presedintele moldovean Vladimir Voronin spunea ca Basarabia nu se va uni niciodata cu Romania. Asta, dupa ce omologul sau roman, Traian Basescu, afirma cu „substrat“ ca Republica Moldova ar putea intra in UE prin Romania. Problema unificarii a fost un subiect viu dezbatut in ultimii 16 ani. Se vorbeste despre oportunitati ratate, 
despre rafuieli intre unionisti si separatisti. Ne desparte oare prezentul mai mult decit ne uneste trecutul? Iar in acest punct, probema ar putea fi pusa invers decit premisa: pina a ne gindi sa dam un raspuns, trebuie sa existe insa o evaluare primara a viitorului in termeni de bani. Romania este o tara care si-a asumat un proiect de dezvoltare alaturi de Uniunea Europeana si banii reprezinta pina la urma un criteriu decisiv. Ne putem permite sa sustinem unificarea in conditiile in care noi insine avem nevoie de sute de miliarde de euro pentru a integra cu adevarat Romania in spatiul european? O dezbatere privind oportunitatea unificarii ar trebui sa porneasca de la aceasta dilema. „Cotidianul“ pune la dispozitia celor interesati o prima proiectie a bugetului unirii Basarabiei cu Romania. Avertisment: avansarea in premiera nationala a unei sume nu este un demers nici pro si nici anti-unire. (Vlad MACOVEI)
Daianu: „Putem ajunge la 20 de miliarde“
„Cifrele sint grosiere, dar este important sa avem un ordin de marime“, ne-a declarat profesorul de economie Daniel Daianu (foto). „Din modelul dumneavoastra ati exclus paritatea puterii de cumparare“, a spus Daianu, care a adaugat ca, in citiva ani, se va ajunge la convergenta. „Un euro valoreaza mai mult in Basarabia decit in Romania, dar, daca in primul an am avea un raport de zece unitati la patru, peste trei ani am avea zece la opt“, a afirmat Daianu. In ceea ce priveste alocatiile bugetare, el crede ca posibilele viitoare judete ale Moldovei ar primi mai mult decit cele din Romania, apreciind ca nimeni n-ar trebui sa fie suparat pentru asta. „Ar fi rational ca basarabenilor sa le dai mai mult, iar contributia lor la bugetul Romaniei marite ar fi inferioara alocatiilor bugetare. Retelele noastre trebuie interconectate cu ale lor, iar lucrurile nu trebuie lasate pe seama acestora, pentru ca nu au resurse“, a mai spus Daianu. Profesorul mai crede ca, daca luam in calcul si banii europeni, care ar putea fi reorientati in zona pe baza unor programe, povara efectiva a Romaniei s-ar putea diminua la 20-25 de miliarde de dolari pe urmatorii cinci ani.
Vladescu: „O suma pe care nu ne-o permitem“
Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu (foto), se declara multumit de faptul ca in Romania mai exista persoane interesate in privinta unei uniri cu Republica Moldova, dar fata de cheltuiala pe care ar presupune-o un astfel de proces nu are dubii: nu ne permitem.
„Din acest calcul ar iesi o cheltuiala anuala de 5% din PIB, suma pe care Romania nu si-o permite. Este foarte mult in comparatie cu posibilitatile noastre si ar fi foarte probabil sa ne destabilizam economic. Imaginati-va o familie care are doi copii si care in aceste conditii nu duce lipsa de nimic. Mai face unul. Si tot ar reusi sa se descurce, dar cu eforturi mari. In schimb, daca face trei, poate nici unul nu va merge la scoala“, a explicat ministrul. Vladescu nu crede ca schimbarea caii ferate cu ecartament larg ar fi o cheltuiala fezabila. El a declarat, referitor la aceasta chestiune, ca, personal, ar prefera ca terminalul de transfer ferat sa se situeze in interiorul tarii si nu la granita cu Ucraina.
Vladescu a conchis ca este placut surprins de faptul ca „mai exista in Romania oameni care nu sint indiferenti in privinta unirii cu Republica Moldova“.
„Am avea nevoie doar de 12 miliarde de euro“
Asteptarile analistilor economici basarabeni sint ceva mai mici decit socotelile noastre. „Nu s-a facut un calcul in acest sens, ci doar un studiu copilaresc bazat pe ce ar cistiga Moldova, si acesta s-a facut in anii ’95“, ne-a declarat Viaceslav Ionita (foto), doctor in stiinte economice la Chisinau, intrebat daca in Basarabia a facut cineva o nota de plata a integrarii economice.
„As merge pe o alta cale, fie majorind salariile bugetare si gasind gauri care ar trebui umplute, ca de exemplu, infrastructura, fie luind in calcul suma necesara pentru crearea unui loc de munca. Pentru a avea un nou loc de munca la standarde europene, este nevoie de o cheltuiala de 20.000 de euro, dintre care jumatate ar putea fi contributie privata. Ar trebui sa cream locuri noi de munca la 600.000 de oameni, adica 12 miliarde de euro, sa zicem in cinci ani.
Din ce e formata aceasta suma, asta e alta discutie“, ne-a spus Ionita. „Ne-am facut un calcul si, ca sa mergem ceva mai bine decit acum, ne-ar mai trebui cam doua miliarde de euro pe an, dar asta nu implica doar fonduri publice“, a mai adaugat Viaceslav Ionita.
Riscuri
• Cresterea criminalitatii, in special a celei organizate
• Puseu inflationist din cauza cresterii bruste a multor salarii in Basarabia
• Imigratie accentuata dinspre judetele sarace ale Basarabiei catre cele bogate din Romania
• Probleme politice cu Transnistria si Gagauzia
• Posibil esec al integrarii populatiei rusofone
Oportunitati
• Potentialul agricol al Moldovei este mare, mai ales pentru unele produse extrem de cautate in UE: tutun, vin, legume, culturi ecologice
• O platforma largita de promovare a exporturilor catre Rusia si Ucraina
• Cresterea investitiilor datorita salariilor mici, dar si stabilitatii politice mari a noii provincii romanesti
180 de ani de ping-pong cu granitele
• 1812 – Basarabia a fost cedata de turci rusilor
• 1918 – Basarabia isi declara independenta si se uneste cu Romania
• 1940 – Uniunea Sovietica anexeaza Basarabia si Bucovina de Nord
• 1989 – Introducerea alfabetului latin si a limbii romane ca limba oficiala
• 1991 – Fosta Republica Socialista Moldoveneasca isi declara independenta fata de Moscova
• 1992 – Inceputul razboiului din Transnistria
• 2001 – Comunistii preiau din nou puterea din Moldova. Vladimir Voronin ajunge presedintele tarii si alterneaza atitudinile rusofile cu cele de sprijinire a apropierii Republicii Moldova de Romania si Uniunea Europeana // Cotidianul.ro
