Chiar dacă de peste trei decenii Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a descalificat homosexualitatea din lista tulburărilor mintale, persoanele LGBTQ+ din țara noastră trăiesc în continuare cu frică. Reprezentanții Centrului Genderdoc-M, organizație care promovează drepturile și libertățile minorităților sexuale în Republica Moldova, consideră că infracțiunile motivate de ură și discriminare reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului. Pe 17 mai, la nivel internațional, este marcată Ziua internațională împotriva homofobiei, transfobiei și bifobiei.
În termeni restrânși, homosexualitatea poate fi definită ca atracția sexuală pentru persoane de același sex. După multe studii și cercetări, Organizația Mondială a Sănătății a ajuns, în 1990, la concluzia că „homosexualitatea nu este o boală, o tulburare sau o perversiune”, așa cum se credea până atunci.
„Decizia Organizației Mondiale a Sănătății demonstrează că homosexualitatea este o normă care nu trebuie lecuită sau schimbată. Acest lucru mai înseamnă că persoanele LGBT au drepturi egale ca ceilalți membrii ai societății. Practica ne demonstrează, însă, că moldovenii ar prefera să se țină cât mai departe de persoanele LGBT, cele care trăiesc cu HIV și romii. Nu există încă o acceptare.”
„A fi homosexual” nu înseamnă „a fi bolnav”, spune Marin Pavlescu, băiatul care a suportat, timp de cinci luni, hărțuire și violență în timpul serviciului militar pentru că este gay. Tânărul consideră că oamenii ar trebui să conștientizeze că excluderea orientării sexuale din lista bolilor mintale este importantă nu doar pentru comunitatea LGBT, dar și pentru întreaga societate.
„Noi suntem persoane sănătoase, capabile să creăm familii, să ne îndrăgostim, să iubim și să fim apreciate la justa noastră valoare. Membrii comunității LGBT nu au nevoie de tratament medical sau de maltratări homofobe, ci de înțelegere și acceptare.”
Constanța Dohotaru, o tânără de 32 de ani din Chișinău, spune că orientarea sexuală a fost catalogată drept o tulburare mintală din cauza homofobiei din societate.
„Din păcate, problema homofobiei mai persistă în foarte multe țări. Trebuie să milităm în continuare pentru protejarea drepturilor persoanelor LGBT, pentru că reprezintă drepturile omului. Membrii acestei comunități sunt discriminați și marginalizați în societate, la școală, în familie, la locul de muncă, etc.”
În contextul Zilei internaționale împotriva homofobiei, bifobiei și transfobiei, marcată anual pe 17 mai, Centrul Genderdoc-M a publicat o parte dintre rezultatele studiului „Evaluarea percepțiilor locuitorilor or. Chișinău despre persoanele LGBT”. Cercetarea demonstrează că numărul celor care au o atitudine negativă sau foarte negativă față de persoanele din această comunitate a scăzut de la 55% în 2019 la 33% în 2022.
Totuși, ultimele experiențe neplăcute prin care a trecut Marin Bunescu, un tânăr gay din Chișinău, demonstrează că persoanele LGBT deseori sunt ținta unor discursuri de ură și chiar a unor acte de violență.
„Ultima dată am fost bătut cu bestialitate în Parcul Central din capitală. Eram cu niște prieteni, iar un bărbat s-a apropiat de noi și ne-a cerut o țigară. I-am răspuns că nu avem și, în acel moment, a pornit o avalanșă de insulte și cuvinte necenzurate la adresa mea. M-a lovit cu picioarele peste față. Nu credeam că așa ceva se poate întâmpla chiar în inima capitalei. Am ajuns acasă plin de vânătăi.”
În 12 mai a fost publicată harta anuală Rainbow Map, elaborată de ILGA Europe (Internațional Lesbian, Gay, Bisexual, Trans and Intersex Association), care clasifică situația juridică și politică a persoanelor LGBT din 49 de țări. Moldova este pe locul 37, cu un scor de 21%.
Potrivit datelor statistice, în aproximativ o treime din țările lumii, actele homosexuale sunt clasificate drept infracțiuni.
