10 lucruri pe care trebuie să le știi dacă
vrei să construiești o casă ecologică
vrei să construiești o casă ecologică
10 lucruri pe care trebuie să le știi dacă vrei să construiești o casă ecologică
Pandemia mi-a dat de înțeles că nu mai pot trăi în apartament și mai ales în Chișinău. Am prea puțin spațiu, prea multă gălăgie și prea mulți vecini. E mai greu să am trei pisici și un câine, cel puțin. Nu am curtea mea, unde să-mi pun un pat afară, de pe care să îmi savurez ceaiul sau berea. Nu am grădină personală unde să experimentez cu busuioc, roșii și alte legume.
Așa mi-am cumpărat în pandemie un lot de pământ într-un sat din suburbia Chișinăului, unde îmi doresc să-mi construiesc o casă cât mai ecologică. Pentru că materialele ecologice, în primul rând, prezintă riscuri mult mai mici de îmbolnăviri decât materialele obișnuite, cum ar fi renumita foaie de ardezie despre care se știe că e cancerigenă. Sau, aș putea folosi materiale ecologice cum ar fi lutul - atât de subestimat în zilele noastre, dar foarte prețios pentru bunicii noștri. Știu că urmează un proces complicat, foarte costisitor, dar sper ca rezultatul să fie pe măsură: o casă care să țină cât mai mult și de care să se poată bucura chiar și copiii și nepoții mei.
Drept sursă de inspirație pentru proiectul casei mele de vis mi-a servit casa CordWood de la Dănceni, Ialoveni „crescută" de Valeriu și Irina Meșina, dar și câteva construcții de la EcoVillage Moldova din Rîșcova, Criuleni, făcute de Liliana Botnaru și partenerii ei de proiect. Iată zece lucruri importante pe care le-am învățat în procesul de documentare.
Așa mi-am cumpărat în pandemie un lot de pământ într-un sat din suburbia Chișinăului, unde îmi doresc să-mi construiesc o casă cât mai ecologică. Pentru că materialele ecologice, în primul rând, prezintă riscuri mult mai mici de îmbolnăviri decât materialele obișnuite, cum ar fi renumita foaie de ardezie despre care se știe că e cancerigenă. Sau, aș putea folosi materiale ecologice cum ar fi lutul - atât de subestimat în zilele noastre, dar foarte prețios pentru bunicii noștri. Știu că urmează un proces complicat, foarte costisitor, dar sper ca rezultatul să fie pe măsură: o casă care să țină cât mai mult și de care să se poată bucura chiar și copiii și nepoții mei.
Drept sursă de inspirație pentru proiectul casei mele de vis mi-a servit casa CordWood de la Dănceni, Ialoveni „crescută" de Valeriu și Irina Meșina, dar și câteva construcții de la EcoVillage Moldova din Rîșcova, Criuleni, făcute de Liliana Botnaru și partenerii ei de proiect. Iată zece lucruri importante pe care le-am învățat în procesul de documentare.
Este important să îți imaginezi cum vrei să arate casa ta, să știi detalii despre terenul pe care-l ai. Arhitectul urmează să-ți pună pe foaie aceste idei și cu proiectul creat vei cere de la primăria din localitate un certificat de urbanism și apoi o autorizație de construcție.
Pregătește terenul. Înainte de a începe construcția, trebuie să te gândești la accesul la electricitate și la apă. Dacă nu există apă centralizată îți recomand să faci o fântână sau să te înțelegi cu vecinii. Pregătește și un spațiu în care muncitorii își pot schimba hainele și păstra instrumentele.
Pregătește terenul. Înainte de a începe construcția, trebuie să te gândești la accesul la electricitate și la apă. Dacă nu există apă centralizată îți recomand să faci o fântână sau să te înțelegi cu vecinii. Pregătește și un spațiu în care muncitorii își pot schimba hainele și păstra instrumentele.
Valeriu Meșina care a construit o casă de tip CordWood în Moldova în s. Dănceni, Ialoveni, recomandă ca fundația și, în general, structura de rezistență să fie din beton armat. „Singurul punct slab al construcțiilor din lut și paie este fundația instabilă și lipsa posibilității de a construi case cu mai multe niveluri. În cazul condițiilor meteo agresive, fundația unei case de lut degradează foarte repede și impune o întreținere permanentă”, a fost concluzia lui Valeriu după ce a studiat cum bunicii noștri își făceau casele. Respectiv, a decis ca să facă un compromis. Fundația, coloanele casei și grinzile vor fi din beton armat care vor oferi o rezistență sporită.
Totuși, betonul nu este cel mai ecologic material. Are la bază trei ingrediente: apă, agregat (rocă, nisip sau pietriș) și ciment, iar ultimul nu este ecologic din cauza ingredientului principal - clincherul.
Și EcoVillage Moldova a trebuit să facă un compromis. Liliana Botnaru, una dintre fondatorii EcoVillage spune că au recurs la o fundație construită conform unui sistem suedez. Cu alte cuvinte, au săpat în pământ doar „pătratul și pereții casei” și nu toată suprafața.
Au recurs la folosirea betonului, pentru că „nu am avut siguranță în noi că o să găsim metode și că avem suficiente capacități să facem o fundație din materiale naturale ca ea să fie stabilă pentru o casă cu două etaje”, spune Liliana. Totuși, diferența de cât beton îți va trebui depinde de mărimea și înălțimea casei și ce fel de materiale vei folosi. De exemplu, cei de la EcoVillage au făcut podeaua de la primului etaj din cărămizi de lut.
Totuși, betonul nu este cel mai ecologic material. Are la bază trei ingrediente: apă, agregat (rocă, nisip sau pietriș) și ciment, iar ultimul nu este ecologic din cauza ingredientului principal - clincherul.
Și EcoVillage Moldova a trebuit să facă un compromis. Liliana Botnaru, una dintre fondatorii EcoVillage spune că au recurs la o fundație construită conform unui sistem suedez. Cu alte cuvinte, au săpat în pământ doar „pătratul și pereții casei” și nu toată suprafața.
Au recurs la folosirea betonului, pentru că „nu am avut siguranță în noi că o să găsim metode și că avem suficiente capacități să facem o fundație din materiale naturale ca ea să fie stabilă pentru o casă cu două etaje”, spune Liliana. Totuși, diferența de cât beton îți va trebui depinde de mărimea și înălțimea casei și ce fel de materiale vei folosi. De exemplu, cei de la EcoVillage au făcut podeaua de la primului etaj din cărămizi de lut.
După ce „am ieșit din pământ”, urmează scheletul casei din coloane și grinzi, care reprezintă structura de rezistență. CordWood le are din beton. Dar EcoVillage a utilizat piloni groși din lemn.
Lemnul este foarte vulnerabil la umiditate, ceea ce înseamnă că nu-l poți instala până nu-l usuci bine-bine. La EcoVillage au prelucrat lemnul de sine stătător cu acid boric și alte substanțe. Acidul boric este mai puțin ofensiv decât produsele gata vândute sau lemnul gata prelucrat. Se folosește acest acid pentru a-l proteja atât de insecte, cât și de incendiu.
Lemnul este foarte vulnerabil la umiditate, ceea ce înseamnă că nu-l poți instala până nu-l usuci bine-bine. La EcoVillage au prelucrat lemnul de sine stătător cu acid boric și alte substanțe. Acidul boric este mai puțin ofensiv decât produsele gata vândute sau lemnul gata prelucrat. Se folosește acest acid pentru a-l proteja atât de insecte, cât și de incendiu.
Casa CordWood are planșeul, adică podul etajul I și podeaua pentru etajul II, din beton armat. Există opțiunea de a face un planșeu din grinzi de lemn sau pe structură metalică, ultimele două fiind mai ecologice, mai ieftine și mai ușor de montat.
EcoVillage a făcut planșeul din grinzi de lemn și placaj. Imaginează-ți că ești la primul etaj și privești în sus, spre ceea ce urmează să fie podul. Sunt puse grinzile de lemn la o distanță de 40-50 cm. Sub grinzi au pus pe toată suprafața placaj. Acum imaginează-te la etajul doi și te uiți în jos, la podea. Vezi placajul și mult spațiu între aceste grinzi. Urmează izolarea cu „ecovată”, un produs din fibre de celuloză. Spațiul dintre grinzi este umplut și nivelat. Au pus deasupra scânduri și apoi placaj pe toată suprafața. Iar peste placaj au pus parchet pe care l-au făcut chiar ei din palete din lemn.
EcoVillage a făcut planșeul din grinzi de lemn și placaj. Imaginează-ți că ești la primul etaj și privești în sus, spre ceea ce urmează să fie podul. Sunt puse grinzile de lemn la o distanță de 40-50 cm. Sub grinzi au pus pe toată suprafața placaj. Acum imaginează-te la etajul doi și te uiți în jos, la podea. Vezi placajul și mult spațiu între aceste grinzi. Urmează izolarea cu „ecovată”, un produs din fibre de celuloză. Spațiul dintre grinzi este umplut și nivelat. Au pus deasupra scânduri și apoi placaj pe toată suprafața. Iar peste placaj au pus parchet pe care l-au făcut chiar ei din palete din lemn.
Atât casa de la EcoVillage, cât și CordWood au pereții din lut.
EcoVillage au făcut pereții din lut cu paie, formați din 20 cm de stuf și câte 10 cm de lut cu paie prin părți. În total, grosimea pereților e de 40 cm. Liliana povestește că lutul l-au luat din sat, iar pentru manopera complicată au angajat locuitorii din sat. „Dacă pereții din interior din lut sunt vopsiți într-o culoare mai întunecată, ei absorb căldura de la soare pe parcursul zilei și noaptea o emit în cameră. Acestea se numesc sobe solare”, povestește Liliana.
Casa CordWood e făcută, la fel, din lut cu paie și buturugi de salcâm. Ca să simplifice lucrul pentru amestec, Valeriu a pus în funcțiune o betonieră cu motor cu care a obținut o masă omogenă din lut și paie. „Așa pereți oferă un echilibru de temperatură și umiditate, izolare fonică, izolare termică și pe timp de vară - ventilare prin micro fisuri”, a scris Valeriu pe pagina de Facebook în care a povestit despre construcția casei.
Pentru pereți mai există și alternative: cărămida, cotilețul pe care noi îl avem în țară din plin și e un material ecologic. Dezavantajul ultimului e că absoarbe mai ușor apa decât alte materiale și conservă rău căldura.
Pe piața Republicii Moldova a apărut o companie care construiește panouri din lemn umplute cu paie bine presate sau cu stuf. Se pot cumpăra panouri gata făcute, tencuite cu var stins. Pe loc, compania poate să-ți aplice tencuiala finală, la fel, din argilă, un material ecologic.
Acești pereți nu mai au nevoie de termoizolare, pentru că lutul și paiele sunt un termoizolant bun. Totuși, dacă alegi să faci pereții din cotileț, de exemplu, va trebui să faci o izolare bună.
EcoVillage au făcut pereții din lut cu paie, formați din 20 cm de stuf și câte 10 cm de lut cu paie prin părți. În total, grosimea pereților e de 40 cm. Liliana povestește că lutul l-au luat din sat, iar pentru manopera complicată au angajat locuitorii din sat. „Dacă pereții din interior din lut sunt vopsiți într-o culoare mai întunecată, ei absorb căldura de la soare pe parcursul zilei și noaptea o emit în cameră. Acestea se numesc sobe solare”, povestește Liliana.
Casa CordWood e făcută, la fel, din lut cu paie și buturugi de salcâm. Ca să simplifice lucrul pentru amestec, Valeriu a pus în funcțiune o betonieră cu motor cu care a obținut o masă omogenă din lut și paie. „Așa pereți oferă un echilibru de temperatură și umiditate, izolare fonică, izolare termică și pe timp de vară - ventilare prin micro fisuri”, a scris Valeriu pe pagina de Facebook în care a povestit despre construcția casei.
Pentru pereți mai există și alternative: cărămida, cotilețul pe care noi îl avem în țară din plin și e un material ecologic. Dezavantajul ultimului e că absoarbe mai ușor apa decât alte materiale și conservă rău căldura.
Pe piața Republicii Moldova a apărut o companie care construiește panouri din lemn umplute cu paie bine presate sau cu stuf. Se pot cumpăra panouri gata făcute, tencuite cu var stins. Pe loc, compania poate să-ți aplice tencuiala finală, la fel, din argilă, un material ecologic.
Acești pereți nu mai au nevoie de termoizolare, pentru că lutul și paiele sunt un termoizolant bun. Totuși, dacă alegi să faci pereții din cotileț, de exemplu, va trebui să faci o izolare bună.
Există multe materiale ecologice care pot fi folosite la acoperiș. De exemplu, CordWood are un acoperiș din oale de lut. EcoVillage a ales să acopere casa în care se locuiește cu țiglă metalică, iar clădirea unde au loc instruirile cu stuf. „E foarte costisitor stuhul. Materialul este scump, trebuie să fie ales, calibrat, iar noi avem puțini oameni în țară care colectează și vând stuhul și încă mai puțini meșteri care să facă o muncă enormă și calitativă”, povestește Liliana Botnaru.
Eu îmi doresc o casă în stil Barn House și voi alege o tablă cu dublu falț pentru acoperiș și pentru pereții exteriori laterali. Tabla cu falț este din aluminiu și este, în general, un material ușor. Este un material ecologic.
Eu îmi doresc o casă în stil Barn House și voi alege o tablă cu dublu falț pentru acoperiș și pentru pereții exteriori laterali. Tabla cu falț este din aluminiu și este, în general, un material ușor. Este un material ecologic.
Următorul pas sunt ferestrele și ușile. Casa mea va avea geamuri panoramice spre sud, așa că voi alege ferestre cu o tâmplărie din aluminiu, care sunt mai rezistente decât cele din plastic și mai ecologice. Totuși, dezavantajul este că aluminiul este un material rece, prin care „se duce” ușor căldura. Cele din PVC sunt mult mai eficiente termic, dar sunt făcute din materiale termoplastice.
A venit timpul pentru sistemul de încălzire. Cele mai răspândite sisteme de încălzire în Moldova sunt sobele cu lemne și cazanul pe gaz. Totuși, există și alte opțiuni, mult mai ecologice.
De exemplu, sobele vechi nu sunt cele mai eficiente energetic. Eugen Camenșcic, expert în energetică, explică simplu: dacă pui pe foc în sobă un kilogram de lemne, doar 300 de grame dintre ele dau căldură. Respectiv, o alternativă pentru soba tradițională sunt cazanele pe biomasă.
La EcoVillage a fost instalat un cazan pe biomasă și pentru un sezon de încălzire se consumă cam de 3-4 tone de brichete.
Și panourile solare și fotovoltaice contribuie la independența energetică a casei EcoVillage. Acum utilizatorii casnici pot să-și cumpere un contor bidirecțional, astfel încât toată energia produsă pe parcursul zilei se varsă în rețeaua operatorului național, iar la sfârșitul lunii se calculează diferența dintre câtă energie ai produs, ai vândut statului și câtă energie ai consumat. EcoVillage produce, în mediu, pe an, aproximativ 3.250 kWh și consumă energie electrică până la 6 mii kWh.
O altă soluție care asigură independența energetică, dar și una mai ecologică decât cazanul pe gaz sau sobele, sunt pompele de căldură. Există mai multe tipuri de pompe, însă cele aer-apă sunt mai populare. Pompa de căldură extrage din aerul de afară particulele de căldură și apoi încălzește apa, care este transferată mai departe în sistem - în pardoseala caldă sau/și în calorifere. Pe deasupra, producătorii ne asigură că ele consumă mai puțină energie electrică decât un cazan pe energie electrică. Încă un avantaj este că pompa de căldură poate și răci pe timp de vară.
Totuși, dacă vrei să rămâi la un sistem de încălzire pe gaz, se recomandă un cazan în condensare. Acesta funcționează diferit față de un cazan clasic. În cazanele clasice, gazul ars care mai conține energie este eliberat prin hogeac. Însă avantajul cazanului în condensare este că acesta poate extrage energia din gazele arse care sunt evacuate pe hogeac și să o transmită în sistemul de încălzire.
De exemplu, sobele vechi nu sunt cele mai eficiente energetic. Eugen Camenșcic, expert în energetică, explică simplu: dacă pui pe foc în sobă un kilogram de lemne, doar 300 de grame dintre ele dau căldură. Respectiv, o alternativă pentru soba tradițională sunt cazanele pe biomasă.
La EcoVillage a fost instalat un cazan pe biomasă și pentru un sezon de încălzire se consumă cam de 3-4 tone de brichete.
Și panourile solare și fotovoltaice contribuie la independența energetică a casei EcoVillage. Acum utilizatorii casnici pot să-și cumpere un contor bidirecțional, astfel încât toată energia produsă pe parcursul zilei se varsă în rețeaua operatorului național, iar la sfârșitul lunii se calculează diferența dintre câtă energie ai produs, ai vândut statului și câtă energie ai consumat. EcoVillage produce, în mediu, pe an, aproximativ 3.250 kWh și consumă energie electrică până la 6 mii kWh.
O altă soluție care asigură independența energetică, dar și una mai ecologică decât cazanul pe gaz sau sobele, sunt pompele de căldură. Există mai multe tipuri de pompe, însă cele aer-apă sunt mai populare. Pompa de căldură extrage din aerul de afară particulele de căldură și apoi încălzește apa, care este transferată mai departe în sistem - în pardoseala caldă sau/și în calorifere. Pe deasupra, producătorii ne asigură că ele consumă mai puțină energie electrică decât un cazan pe energie electrică. Încă un avantaj este că pompa de căldură poate și răci pe timp de vară.
Totuși, dacă vrei să rămâi la un sistem de încălzire pe gaz, se recomandă un cazan în condensare. Acesta funcționează diferit față de un cazan clasic. În cazanele clasice, gazul ars care mai conține energie este eliberat prin hogeac. Însă avantajul cazanului în condensare este că acesta poate extrage energia din gazele arse care sunt evacuate pe hogeac și să o transmită în sistemul de încălzire.
Un sistem de ventilare este indispensabil. Astăzi, tehnologia ne permite să instalăm un sistem de ventilare cu recuperarea căldurii. Aerul cald trece printr-un schimbător de căldură, instalat prin perete, și este evacuat afară. Aerul proaspăt și rece de afară intră prin schimbătorul de căldură și este preîncălzit. Vara se întâmplă invers: aerul cald intră prin schimbător și este răcit. Și ventilarea ajută să combați mucegaiul din casă, respectiv numaidecât voi instala un sistem de ventilare.
Pentru că sistemele acestea sunt costisitoare, poți să cumperi ferestre care au supape de ventilație.
Pentru că sistemele acestea sunt costisitoare, poți să cumperi ferestre care au supape de ventilație.
Pentru că în 2020 în toată țara erau doar 124 de localități cu acces la sistemul public de canalizare, pe piață au apărut multe companii care instalează stații de epurare ecologice. Acestea au câteva cisterne în care ajunge apa menajeră folosită, care mai apoi circulă prin toate aceste cisterne și este filtrată de către bacteriile aerobe și anaerobe din nămol. După ce apa este tratată biologic natural, ea devine apă tehnică cu care poți florile, spăla mașina și altele.
Text de Georgeta Carasiucenco
Editare de Anastasia Condruc
Ilustrații de Ecaterina Buruiană
Editare de Anastasia Condruc
Ilustrații de Ecaterina Buruiană
