Connect with us

Social

Un moldovean și-a cumpărat mașină în România, dar a rămas fără ea la intrarea în Republica Moldova

Publicat

pe

Un moldovean și-a cumpărat mașină în România, dar a rămas fără ea la intrarea în Republica Moldova. Autoturismul a fost indisponibilizat în punctul de trecere Leușeni, după ce polițiștii de frontieră au depistat o neconcordanță dintre numărul motorului și datele oficiale din certificatul de înmatriculare.

Incidentul a fost înregistrat astăzi, 11 octombrie, unde la pista de control s-a apropiat un mijloc de transport ce tracta pe o platformă o altă mașină de model Volvo XC 90. Conducătorul auto, un cetățean moldovean în vârstă de 28 ani, a prezentat actele necesare pentru autorizarea trecerii frontierei de stat.

Ca urmare a verificărilor în Sistemul Informațional al Poliției de Frontieră datele mașinii tractate erau altele decât cele din actele oficiale.

Astfel, inspectorii de frontieră au reținut autoturismul pentru cercetări suplimentare.

Interogat, bărbatul a comunicat că vine de la Iași, procurase recent automobilul pe teritoriul României și dorea să ajungă în municipiul Chișinău. Despre cele depistate de polițiștii de frontieră nu cunoștea nimic.

În consecință, s-a întocmit proces verbal de audiere și constatare a ilegalității, urmează să fie cercetate și stabilite toate circumstanțele pentru elucidarea cazului.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

Râul Cahul s-a îmblânzit: Aproximativ trei km din albia râului a fost adâncită și curățată la Vulcănești

Publicat

pe

De către

La Vulcănești, după fiecare ploaie mai zdravănă, prin casele și grădinile oamenilor era prăpăd. Râul Cahul, care traversează orașul, se umfla, iar în subsoluri și beciuri apa și noroiul gâlgâiau în voie. Albia lui nu fusese curățată de ani de zile și era înnămolită.

Recent, aproximativ trei km din albia râului a fost adâncită și curățată. Acum râul Cahul s-a îmblânzit, iar apele lui au devenit limpezi.

Aceste lucrări de reabilitare au fost posibile cu asistența Uniunii Europene, oferită prin programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia” (SARD), implementat de PNUD.

Costul total al proiectului de curățare și amenajare a râului Cahul este de 126 mii 942 euro, dintre care 70 mii de euro au fost oferiți de Uniunea Europeană, iar diferența a fost acoperită din bugetul regional și cel al comunității.

Din acești bani, au fost curățate malurile râului, a fost adâncită albia și au fost construite căi de acces la râu. Următorul pas este crearea unei zone de agrement pe marginea râului Cahul, astfel încât între oameni și râu să fie bună pace.

În casa lui Ion Presenti din Vulcănești cizmele de cauciuc și galoșii stăteau mereu de strajă la ușa beciului, care se umplea întruna de apă, din luna decembrie până în mai: „Când venea apa prima dată era multă, nici cu ciubotele nu puteai intra. Apoi scădea până la 20 cm, 10 cm, dar ciubotele și galoșii stăteau de pază la ușa beciului zi și noapte. Apa scădea până la următoarea ploaie, pe urmă iar venea.” 

An de an, gospodarul a luptat cu apele care-i intrau nepoftite în subsolul casei. Borcanele și toate produsele din pivniță stau pe polițe la o înălțime de peste 30 cm. După mai bine de 20 de ani de luptă pentru a-și menține casa intactă, el încă nu poate crede că oroarea care-i afecta viața s-a terminat: „Luna iulie a fost foarte ploioasă. Am fost plecat la Chișinău timp de o săptămână, iar când m-am întors acasă și am mers în pivniță, nu era apă în ea”, spune Ion Presenti.

Lidia Cavaljî s-a mutat în casa de pe malul râului cu 20 de ani în urmă. „În anul 1991 apa a fost până la geamurile casei. Nu țin minte vreun an fără inundații”, își amintește femeia. Pereții casei au hărți de la igrasie, iar ușa, distrusă de umezeală, a fost înlocuită. La fiecare inundație, Lidia Cavaljî scotea apa din subsol cu găleata sau îi chema în ajutor pe cei de la Situații Excepționale.

Acum, în cele din urmă, subsolul casei sale este fără apă. „După ploile din urmă, luam lanterna și mă duceam la fiecare oră să văd, este apă? Nu, nu este, e totul uscat!”, se bucură femeia.

În pivnița lui Dimitri Pasmac, la fel ca și în alte 60 de gospodării aflate în apropierea râului, borcanele sunt aproape în întregime acoperite cu nămol uscat. Bărbatul spune că a obosit să tot facă curățenie după fiecare inundație. Din fericire, după ultima ploaie apa n-a mai ajuns înăuntru: „Apa mi-a stricat temelia casei, pereții au tras umezeală. Au fost inundații după care am rămas fără păsări și câinele s-a înecat într-un an.”

De la ecologie încep majoritatea problemelor în oraș”

Primarul orașului Vulcănești, Victor Petrioglo, susține că din cauza inundațiilor bugetul local pierdea anual peste 2 milioane de lei, adică aproximativ 15% din bugetul local: „Prin proiectul de curățare a albiei am rezolvat problema inundațiilor, noroiului și a infecțiilor generate de toate deșeurile aruncate pe malul râului”.

 Gunoiul aruncat pe malurile râului a creat probleme de sănătate atât oamenilor, cât și animalelor și păsărilor din localitate. „Din necunoaștere, oamenii își fac rău propriei sănătăți. Localnicii aruncă gunoiul pe malul râului, dar tot de acolo se duc și adună iarbă pentru animalele și păsările din curte. Acolo se înmulțesc șobolanii și de aici apar probleme: animalele se îmbolnăvesc, păsările mor”, argumentează Ivan Poidolov, șeful Serviciului Sănătatea şi Bunăstarea Animalelor din orașul Vulcănești.

Lupta cu gunoiul, pe râu în jos

Administrația locală a pus gând rău gunoiului aruncat pe malurile râului. Cu ajutorul programului SARD, autoritățile dezvoltă un serviciu intercomunitar de gestionare a deșeurilor, care va fi disponibil pentru alte trei localități din apropierea orașului Vulcănești: satele Alexandru Ioan-Cuza, Etulia și Cișmichioi.

Victor Petrioglo, primarul orașului Vulcănești, afirmă că modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor și curăţarea râului va îmbunătăți calitatea vieții oamenilor din zonă. „Ne-am întâlnit cu oamenii, le-am explicat avantajele de a avea un serviciu centralizat de colectare a deșeurilor. Prețurile nu vor fi mari, iar oamenii sunt foarte interesați. Noi nu trebuie să curățăm însă de gunoi doar orașul Vulcănești: la o nouă viitură, gunoiul din satele vecine pe unde trece râul ajunge iarăși la noi”, spune primarul.

Costul total al proiectului de modernizare a serviciului de gestionare a deșeurilor din cele patru localități este de nouă milioane de lei. Autoritățile locale își propun lansarea serviciului până la sfârșitul anului 2018.

Citește mai departe

Cetățenie română

Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea

Publicat

pe

Chiar dacă în documentele lor scrie că sunt cetățeni ai Ucrainei, o bună parte dintre locuitorii regiunii Cernăuți din Ucraina simt românește. Ei nu prea vorbesc despre cetățenia românească, dar o redobândesc pe furiș, or, conform Constituției Ucrainei, ei nu au dreptul la cetățenie dublă. E un risc pe care, spune ei, și-l asumă.

Cristina și soțul ei s-au născut într-un sat la o distanță de aproape 30 km de orașul Cernăuți. Părinții și copiii cuplului s-au considerat români din totdeauna. Respectiv, și-au redobândit cetățenia românească. Mai mult, datorită acesteia, cuplul lucrează periodic în Europa pentru a-și întreține familia.

Conform Art. 4 din Constituția Ucrainei, persoana are dreptul doar la o singură cetățenie. Motivele pentru dobândirea și încetarea cetățeniei Ucrainei sunt determinate de Legea Ucrainei „Cu privire la cetățenie”.

Cristina spune că unul dintre copiii ei a studiat filologia română la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, motiv pentru care deseori era invitat la diferite întâlniri dintre oficiali ucraineni și români pentru a asigura traducerea. Odată, i s-a întâmplat să ofere un interviu despre cetățenia română la un post de televiziune. După acel interviu, a fost chemat la procuratură pentru a da explicații. Nici astăzi familia nu a înțeles exact pentru ce a fost chemat, dar au înțeles un lucru important: să nu mai vorbească despre cetățenia română, mai cu seamă despre faptul că o dețin, pentru a evita problemele cu autoritățile ucrainene.

„Ne simțim presați. Ei dacă vor afla, o să avem probleme mari. Nu vorbim despre asta”, povestește cu teamă Cristina. Femeia merge periodic în Italia și casa o lasă în grija soțului. Când Cristina revine, soțul ei pleacă în Germania la muncă. În rare cazuri, se întâmplă ca cei doi să rămână ambii acasă pentru mai mult timp. Munca peste hotare le asigură un salariu bun pe care ei nu l-au avut acasă, chiar dacă jobul lor de acasă era mult mai plătit decât al altor locuitori ai Ucrainei.

Niciodată nu s-au gândit să se mute în România, în Moldova sau în altă parte. Le pare firesc să rămână acasă, în locul unde s-au născut. „Aici trăim și totul de aici este al nostru. Noi ne-am născut români”, spune femeia. Ne tot roagă să nu-i menționăm numele și localitatea. Înțelegem, însă, că frica ei de autoritățile ucrainene nu este unică.

Enlarge

foto1
Fotografie simbol
Casă de la marginea satului Carapciu, Ucraina

Anja Schäfer

Era gata să refuze cetățenia ucraineană

L-am întâlnit pe Iurie în magazinul pe care-l deschisese cu câteva săptămâni în urmă. Și-a deschis afacerea ca să facă un ban acasă, să nu fie nevoit și el să plece peste hotarele Ucrainei. „Aici așa este. Dacă familia nu are pe cineva departe, peste hotare, înseamnă că familia este săracă. Eu de asta m-am temut și mă tem în continuare. Ce fac eu dacă mama se va întoarce pentru totdeauna acasă? Cum o să trăiască familia mea? Din toate puterile mele, m-am străduit să deschid acest magazin ca să avem un bănuț. Munca de aici nu te scapă”, povestește bărbatul despre familia lui și despre mama acestuia care e plecată în Italia de când fiul ei era în clasa a IX-a.

Tânărul a calculat de câți bani are nevoie ca familia acestuia să trăiască decent. „Fără nunți și alte evenimente, doar pentru alimentație, medicamente, puțină îmbrăcăminte și benzină, avem nevoie de 600 de euro pe lună”, menționează Iurie, care înainte de a-și deschide afacerea, a fost profesor de informatică.

Cât a durat discuția noastră, fiind întrebat cine este, bărbatul și-a schimbat de câteva ori răspunsul. „Sunt ucrainean pentru că sunt născut aici și am trăit aici. Pentru că atunci când au venit rușii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, străbunicul meu român a fugit în România și a părăsit-o pe străbunica mea care era îngreunată”. Iurie a menționat că străbunicul lui care era și ofițer, s-a recăsătorit în România și a murit cu istoria lui acolo, iar acasă a rămas străbunica și a continuat viața. Totuși, când am adus vorba despre părinți și cultură, Iurie a schimbat macazul. „Noi suntem mai degrabă cu Moldova, cu muzica moldovenească, cu folclorul. Noi cu toți moldovenii aceștia suntem legați, da? Toți moldovenii din regiune ascultă cântece moldovenești”, spune Iurie, menționând că bătrânii știu a vorbi „moldovenește”, iar în ucraineană deloc. „Se poate de spus că la vorbă și-n suflet sunt moldoveni, dar în documente sunt ucraineni”, a adăugat tânărul afacerist.

În viziunea celor cu care am discutat, vinovați de sărăcie se fac politicienii ucraineni. „De ce să-mi placă ucrainenii? Ei ne-au făcut păduchioși. Pe toți, nu doar pe moldoveni. Se gândesc ei la poporul lor? Se gândesc doar la buzunarele lor. Unii le-au umplut și trăiesc undeva în Ibiza pe malul mării”, afirmă Iurie, menționând că scăparea din sărăcie ar fi cetățenia română și lucrul în Europa.

Enlarge

3-1
Fotografie simbol

Anja Schäfer

„Eu am cetățenie română și documente. Când am redobândit-o, m-am gândit să renunț la cea ucraineană. Nu mă durea asta. Ce mi-a dat statul acesta și pentru ce să-l susțin?”, se întreabă bărbatul, care, totuși, le-am păstrat pe ambele. Altfel, și-ar fi pierdut valoarea studiilor și gradul militar.

„Pur și simplu, când vezi că unul are de toate și tu nu ai nimic, te simți un căcat de câine. Eu nu mă pot uita în ochii celui care nu are nimic, iar familia mea olecuță are. Mă doare inima să mă uit în ochii celui care se uită la mine cu zaviste (n. red: invidie). De asta lumea noastră e rece.”

Deocamdată, Iurie nu se gândește să plece peste hotare, pentru că are magazinul. Important pentru el este ca această afacere să nu-i aducă pierderi și speră că într-o zi, mama lui se va întoarce pentru totdeauna acasă și el să aibă grijă, la rândul lui, de ea.

Potrivit ultimului recensământ al Ucrainei din 2001, românii reprezintă al treilea grup etnic din Ucraina cu o pondere de 0,8 % din populație. Procentul îi cuprinde și pe cei care s-au declarat moldoveni.

*Numele eroilor au fost modificate pentru a-i proteja.

Citește mai departe

Social

Poliția capitalei solicită ajutorul cetățenilor! O fetiță de 9 ani a dispărut din curtea blocului

Publicat

pe

De către

Poliția capitalei solicită ajutorul societății cu privire la stabilirea locului aflării unei minore în vârstă de 9 ani, dispărută de la domiciliu. La data de 10 octombrie, fetița a ieșit în curtea blocului şi până în prezent locul aflării nu este cunoscut.

Angajații Inspectoratului Ciocana au fost alertați de către mamă despre dispariția minore. Astfel sunt demarate acţiuni poliţieneşti în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor și locul aflării, fiind orientate toate subdiviziunile poliției în căutarea acesteia.

Semnalmente: Vârsta 9 ani, ochii de culoare căprui, poartă ochelari, păr lung pînă la umeri de culoare șaten , înalţimea 1,30 m, corpolenţa slabă.

Îmbracată în hanorac de culoare verde-militar, colanți gri, adidași de culoare violet.

Cetățenii care dispun de informaţii ce ar favoriza stabilirea locului aflării persoanei dispărute sunt rugați să sune la tel. 112 , 022 47 70 20 sau 068 494 642.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com