Connect with us

Social

Stânga Nistrului a găzduit festivalul „Paromul cultural Rașcov – Vadul-Rașcov”

Publicat

pe

Colective artistice și meșteșugari din 15 sate de pe ambele maluri, situate la poalele stâncilor nistrene, s-au întâlnit la Rașcov, stânga Nistrului. Festivalul „Paromul cultural Rașcov – Vadul-Rașcov” s-a desfășurat în casa de cultură, renovată cu sprijinul UE și al organizației Polish AID în cadrul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, realizat de PNUD.

Sărbătorile au căpătat o cu totul altă amploare pentru locuitorii satului Rașcov din stânga Nistrului, după ce casa de cultură din localitate a fost renovată. Uniunea Europeană a oferit peste 244 mii de euro pentru renovarea instituției, iar Ambasada Poloniei – 30 de mii de euro.

„E foarte important ca oamenii de pe ambele maluri ale râului Nistru să se poată întâlni în asemenea locații, să organizeze evenimente comune și astfel, să-și consolideze colaborarea”, a menționat Marco Gemmer, șef adjunct al secției proiecte și cooperare tehnică a Delegației UE în Republica Moldova.

Edificiul de peste 50 de ani găzduiește acum evenimente culturale de amploare, precum e festivalul „Paromul cultural Rașcov – Vadul-Rașcov”.

„Acum, satul Rașcov are posibilitatea să găzduiască evenimente de diferit format, iar faptul că aici se pot întâlni locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului bucură și mai mult”, a spus ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Bartłomiej Zdaniuk.

În cadrul Festivalului au fost organizate expoziții de fotografii și lucrări manuale confecționate de meșteșugari, dar și excursii la obiectivele turistice din Rașcov. Satul are mai multe atracții turistice: izvorul „Paniska Krîniţa”, stânca roșie și un cimitir evreiesc care are peste trei sute de ani. În sat funcţionează o biserică ortodoxă şi una catolică, construite în secolul al XVII-lea.

Tot aici s-au păstrat ruinele bisericii ortodoxe „Pocrovskaia”, care datează cu anul 1740, și ruinele unei sinagogi, construită în mijlocul secolului al XVIII-lea.

„Renovarea casei de cultură a adus un nou suflu în viața satului nostru. A fost decizia întregii comunități să cerem finanțare anume pentru acest obiect și cred că a fost o decizie înțeleaptă”, a subliniat primarul localității, Oleg Berșadschii.

„Festivalul a fost organizat pentru a consolida relațiile culturale, turistice și de prietenie între circa 15 sate de pe ambele maluri, situate la poalele stâncilor nistrene, începând cu Șoldănești și Camenca, până la Dubăsari”, a menționat Alina Ciobanu, coordonatoarea AO „Casa de acasă”.

Sâmbătă, 9 iunie, va avea loc al doilea festival cu același generic și aceleași activități în satul Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești. Evenimentele sunt organizate în cadrul proiectului „Comorile stâncilor nistrene”, realizat de AO „Casa de acasă” din comuna Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești, în parteneriat cu grupul de inițiativă din satul Rașcov, stânga Nistrului.

Acesta e unul din 30 de parteneriate, finanțate de UE prin intermediul programului de consolidare a încrederii, scopul cărora este de a spori relațiile de colaborare între cele două maluri ale râului Nistru.

 

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Social

Ce reprezintă pentru Republica Moldova Chişinăul, oraşul câştigat în alegeri de Andrei Năstase

Publicat

pe

De către

Prin victoria avocatului Andrei Năstase contra socialistului prorus Ion Ceban în alegerile pentru primăria Chişinăului, formaţiunea proeuropeană Platforma Demnitate şi Adevăr a câştigat puterea în cel mai important oraş din Republica Moldova.

Chişinăul, unde este concentrată peste jumătate din economia ţării, un sfert din populaţie, mai mult de jumătate din salariaţi şi cea mai mare parte a pensionarilor, este o formidabilă platformă de lansare pentru orice partid care deţine controlul. Andrei Nastase a câştigat alegerile cu 52,6% din voturi, scrie zf.ro.

Produsul intern brut regional al regiunii Chişinău, de 71,5 miliarde de lei (3,6 miliarde euro), reprezintă  58% din PIB-ul total al Republicii Moldova, potrivit celor mai recente date, aferente anului 2015, ale biroului de statistică al Moldovei. Capitala este şi cea mai bogată regiune, cu un PIB per capita de 88.100 lei (4.440 euro), faţă de media naţională de 34.500 de lei.

Acţivităţile comerciale au cea mai mare contribuţie la economia regională, de 17%. Industria prelucrătoare  are un aport de 10%, activităţile financiare şi de asigurări de 9%, iar informaţiile şi comunicaţiile de 8,7%.

Municipiul Chişinău este lider în clasamentul raioanelor în funcţie de numărul de companii locale şi străine active acolo. În capitala Moldovei  activează peste 19.000 de companii cu capital străin şi circa 2.000 de companii moldoveneşti, arată un studiu din 2016 realizat de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova.

Datele biroului de statistică spun că în Chişinău sunt aproape 34.000 de întreprinderi raportoare, faţă de 52.320 la nivelul întregii ţări (cifre pentru anul 2016). Firmele din capitală realizează venituri din vânzări de 216,7 milioane lei. Veniturile din vânzări raportate la nivelul întregii economii sunt de 300,7 milioane de lei. Aceasta înseamnă că regiunea Chişinău contribuie cu peste 70% la veniturile din vânzări ale firmelor.

Chişinăul este oraşul din Moldova care oferă cea mai mare piaţă. Are o populaţie stabilă de 820.464 de locuitori (2017), ceea ce reprezintă 23% din totalul la nivel naţional. În ultimii ani se observă clar o tendinţă de creştere a acestei populaţii (809.563 de locuitori în 2015), în contrast cu ceea ce se întâmplă la nivelul întregii ţări.

Populaţia cu vârstă aptă de muncă a Chişinăului, de 563.129 de persoane, are o pondere de 24% în totalul naţional. Capitala Moldovei avea în 2016 un număr total de salariaţi de 347.478, faţă de 715.527 în întreaga ţară.

Cu aşa concentrare de forţă de muncă, nu este de mirare că Chişinăul oferă cele mai mari salarii.

Câştigul salarial mediu brut lunar în capitală este 5.951 lei (2016 – 300,4 euro), faţă de 4.998 cât este media ţării. Cele mai mari salarii medii sunt în administraţia publică – 7.688,5 lei, comparativ cu 6.180,3 lei la nivelul Republicii. Chişinăul este şi oraşul în care gospodăriile au cele mai mari venituri disponibile: 2.800,3 de lei lunar, în timp ce media ţării este de 2.060 lei lunar. Nouă din cele 85 de spitale din Republica Moldova sunt în Chişinău.

Tot acolo se găsesc 161 din cele 1.469 de şcoli pentru educaţie timpurie.

De asemenea, în Chişinău trăiesc 146.100 din cei 691.200 de pensionari ai Republicii Moldova. Chişinăul oferă şi jumătate din numărul de camere ale structurilor de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare din Moldova, de 7.854.

În aceste condiţii se poate spune că Chişinăul este oraşul dominant al ţării în ceea ce priveşte economia, angajatorii, administraţia publică, salariile, numărul de salariaţi, comerţul, cheltuielile gospodăriilor, pensionarii şi turismul, mai scrie zf.ro

Citește mai departe

Social

Creatorii de modă moldoveni au participat la Strasbourg Fashion Week 2018

Publicat

pe

De către

Republica Moldova a participat în calitate de țara-invitată de onoare la Săptămâna Modei „Strasbourg Fashion Week, care a fost organizată în perioada 29 mai – 1 iunie. Creatorii de modă din Republica Moldova participă pentru prima oară în asemenea format la acest eveniment de anvergură, iar creațiile acestora au generat interesul publicului, dar și a profesioniștilor din Franța.

Pe parcursul evenimentului publicului au fost prezentate creaţiile designerilor Vivi Art Boutique Fashion, Ionel, Kassandruta, Creme Brulee, Georgette, Katea GRI şi Lia Fia, iar la seara de gală şi de închidere au fost expuse spre apreciere creaţiile autohtone sub numele de brand Julia Allert şi Lavielace.

În cadrul defileurilor au fost servite de asemenea și vinurile autohtone oferite de Chateau Vartely.

Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei Corina Călugăru a menţionat că tot în aceeaşi încăpere cu valoare istorică şi culturală a oraşului, Grande Salle de l’Aubette, cu puţin timp în urmă a fost găzduită expoziţia de covoare şi costume tradiţionale ale ţării noastre.

„Republica Moldova continuă să aducă la Strasbourg exemple ale creaţiei şi originalităţii ale artiştilor autohtoni, inclusiv vestimentație și accesorii cu un pronunțat specific local ale creatorilor de modă moldoveni, oferind, de această dată publicului prezent la eveniment, oportunitatea de a vedea o altă latură a brand-ului „made in the Republic of Moldova”, a spus șeful misiunii moldovenești la Strasbourg.

Delegaţia designerilor din ţară a participat la o serie de întrevederi cu jurnaliști și bloggeri, reprezentanți locali printre care Președintele Camerei de Comerţ, directorul local al rețelei franceze de magazine „Printemps”, preşedintele asociaţiei „Les Vitrines des Strasbourg,” în cadrul discuțiilor fiind abordate criteriile de acces pe piața franceză și perspectivele de dezvoltare a cooperării bilaterale.

Citește mai departe

Social

Tragic! O fetiță de patru ani din satul Copceac a fost lovită de fulger

Publicat

pe

De către

Tragedie în satul Copceac, unde o fetiță de patru ani a fost lovită de fulger. Tragedia s-a produs duminică, în jurul orei 20.00, scrie Gagauzinfo.md.

Potrivit sursei citate, fetița se afla la cules căpșuni, când a fost lovită de fulger.

A fost solicitat de urgență asistența medicilor de la spitalul raional din Taraclia, însă în pofida eforturilor medicilor  fetița nu a putut fi resuscitată.

Specialiștii recomandă ca în cazul în care oamenii sunt surprinși de o furtună, aceștia trebuie să se adăpostească  într-o mașină sau clădire și să nu rămână în spații deschise. De asemenea, nu este recomandat să stea sub copaci.

Trebuie de evitat sub orice formă apropierea apei.

Dacă totuși prin apropiere nu este vreun adăpost, trebuie de întins jos și de ținut picioarele și mâinile unite, pentru a fi o țintă cât mai mică.

Citește mai departe