Connect with us

Diverse

Scoși din fire: ce facem cu interceptările în Republica Moldova

Publicat

pe

Numărul de interceptări autorizate de organele de drept este în continuă creștere, se atestă lipsa garanțiilor împotriva abuzurilor din partea reprezentanților statului, iar autoritățile sunt reticente să ofere explicații, se spune într-o nouă cercetare realizată de CPR Moldova: „Scoși din fire: ce facem cu interceptările în Republica Moldova”.

Potrivit cercetării, în timp ce instituțiile statului nu pot să cadă de acord care este cifra reală a interceptărilor, acestea totodată nu pot oferi mai multe informații, care ar ajuta cetățenii să înțeleagă de ce justiția moldovenească autorizează atât de multe interceptări.

 „Rata demersurilor procurorilor admise de judecători rămâne a fi la nivelul de 98%, adică o acceptare aproape automată, iar datele despre aplicarea garanțiilor legale împotriva abuzurilor lipsesc”, se arată în cercetare.

În 2017, CPR Moldova a transmis mai multe solicitări de informație subiecților care efectuează activitatea specială de investigații, cerând date despre numărul de demersuri, date dezagregate despre infracțiunile vizate, numărul de interceptări anulate și alte statistici, dar a primit variate refuzuri.

Astfel, Serviciul de protecție și pază de stat, a considerat că numărul demersurilor de autorizare a interceptării și înregistrării comunicațiilor nu poate în general constitui obiect al Legii cu privire la accesul la informații. Centrul Național Anticorupție a răspuns că nu duce evidența interceptărilor.

Serviciul de Informații și Securitate a tratat solicitarea ca petiție și a refuzat să dea un răspuns. Ministerul Afacerilor Interne și-a motivat refuzul prin faptul că informația ar constitui secret de stat, iar Serviciul Vamal a spus că nu efectuează o evidență a informațiilor solicitate, fiindcă nu este utilă și nu este prevăzută de lege.

Procuratura a oferit un răspuns incomplet solicitărilor CPR. Aceasta a oferit datele statistice privind numărul interceptărilor admise și respinse și cele efectuate cu autorizarea procurorului, însă nu a oferit și celelalte informații solicitate.

Un alt aspect îngrijorător menționat de CPR este nerespectarea garanțiilor din Legea privind activitatea specială de investigaţii și Codul de procedură penală, și anume faptul că, după încetarea interceptării, procurorul trebuie să informeze persoanele care au fost supuse măsurii despre aceasta.

La o solicitare a organizației, Procuratura Generală a comunicat că au fost informate 461 de persoane în cazul a peste 11,000 de interceptări inițiate între 2012 și sfârșitul lui 2017, adică 4%. Cu alte cuvinte, consideră autorul, această garanție a protecției drepturilor persoanei este aproape inexistentă în practică.

Nici dreptul la apărare nu este respectat, din perspectiva secretului convorbirii dintre avocat și client. Potrivit avocaților cu care a discutat CPR Moldova, în condițiile actuale în care majoritatea demersurilor sunt autorizate aproape automat, avocații se văd nevoiți să își cenzureze discuțiile la telefon cu proprii clienți, nefiind siguri că acestea sunt exceptate de la măsura specială de investigație.

Îîntre 2014 și 2016, numărul demersurilor de interceptare a convorbirilor admise de judecători s-a dublat, ajungând la 11,474 în 2017, conform statisticilor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ), citate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

O cifră contestată de Procuratura Generală, care indică o cifră mult mai mică, și anume 3,142 de cazuri  Această diferență e argumentată prin faptul că AAIJ contabilizează toate demersurile privind interceptările (inclusiv cele de prelungire), iar PG doar cele de dispunere a interceptării.

„Indiferent de datele statistice, oferite de Procuratura Generală sau cele ale instanțelor de judecată, interceptările în Republica Moldova au un caracter masiv și sunt în creștere. Mai ales în condițiile în care, în unele sedii judecătorești 100% din demersurile procurorilor sunt satisfăcute, iar verificările ulterioare a legalității acestora uneori pur și simplu nu au loc. Respectiv, cetățenii au temeri rezonabile că statul le poate încălca nejustificat dreptul la viața privată, iar scurgerile care apar sistematic în presă, suspectate a fi din surse din cadrul organelor de drept, agravează problema și sporesc suspiciunile”, se mai spune în analiză.

Potrivit acesteia, primul pas în ameliorarea situației ar putea fi îmbunătățirea transparenței în jurul activității de interceptare. Totodată, se impun și mecanisme adiționale independente de monitorizare și control care să asigure respectarea drepturilor cetățenilor la viață privată.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Diverse

Filip: Programul de guvernare PD este bazat pe Acordul de Asociere cu UE

Publicat

pe

De către

Programul de guvernare al Partidului Democrat din Moldova este bazat pe Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Așa a răspuns Pavel Filip, întrebat în cadrul briefindului de presă al PDM ce se va întâmpla cu vectorul european al ţării după ce la Consiliul Politic Naţional al formaţiunii, Vlad Plahotniuc a anunţat că Partidul Democrat se declară un partid Pentru Moldova, un partid care are ca puncte principale problemele oamenilor.

“Pornind de la faptul că PDM din 2009 încoace este forţa politică care a asigurat parcursul european al Republicii Moldova. Fără PDM, nu ar fi existat nicio coaliţei care şi-a luat drept parcurs integrarea europeană.

Ca să fie foarte clar: suntem dezamăgiţi că multe formaţiuni politice au mers pe speculaţii, din punctul meu de vedere, destul de ieftine. Punând alegătorul în faţa unei alegeri alb-negru Uniunea Europeană sau Rusia. Astfel cel care votează îi este foarte uşor să-şi facă o alegere. VRea la est sau vrea spre vest. Din punctul meu de vedere a fost o crimă a politicienilor pentru că au indus în eroare cetăţenii Republicii Moldova.

Pentru că este important să le vorbeşti la oameni şi să te concentrezi pe direcţia dezvoltării economice a ţării în care trăieşti. Or aşteptând ca problemele din Republica Moldova să fie rezolvate la Bruxelles, Moscova sau Washington, asta înseamnă a nu face nimic aici acasă.

Ca să fie foarte clar: Programul de Guvernare pe care îl avem noi este bazat pe Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi nimeni nu a schimbat acest program de guvernare. Doar că, integrarea europeană înseamnă, din punctul meu de vedere, ridicarea standardelor de trai în Republica Moldova, la nivelul european. Iată ce înseamnă pro-Moldova: să le vorbim oamenilor despre problemele cu care se confruntă şi despre soluţiile pentru acestea, dar nu să mergem în satele Republicii Moldova să vorbim despre Rusia şi Republica Moldova.

Aici este foarte important să atragem atenţia şi să încercăm să punem capăt acelor speculaţii. PDM rămâne a fi o forţă importantă aşa cum a fost până acum. PDM a fost pro-Moldova întotdeauna şi rămâne a fi pro-Moldova”, a declarat premierul Pavel Filip.

Citește mai departe

Diverse

Programul Prima Casă, pe placul cetățenilor, dar și în beneficiul băncilor din Moldova

Publicat

pe

De către

Numărul creditelor oferite de bănci în cadrul programului Prima Casă este în creștere și este mai mare decât al celor imobiliare traditionale. În opinia lui Ion Chicu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, acest fapt confirmă popularitatea programului, dar și interesul din partea bancilor, datorită garanțiilor de stat.

«În primele două săptămâni ale lunii septembrie, raportul creditelor ”Prima Casa” și celor imobiliare standard, eliberate de una din cele mai mari bănci, constituie 2:1 (37 fata de 18). Atât după număr, cât și după valoare. În august 2018 acea bancă a acordat credite PC de 3 ori mai multe (42) decât în aprilie-mai, cumulativ. Iar numai în două săptămîni ale lui septembrie…aproape cât în august», a scris Ion Chicu, într-o postare pe Facebook.

Amintim că, până în prezent, 398 de persoane au primit credite pentru procurarea locuinţelor. Aceleași statistici, publicate pe pagina de Facebook a Programului Prima Casă mai relevă faptul că alte 18 cereri au fost deja acceptate, 34 de cereri sunt în proces de analiză. Dintre acestea, 32 sunt în cadrul programului Prima Casa 2, iar 43 în cadrul programului Prima Casa 3. Din 450 solicitanți eligibili, 324 sunt familii tinere, iar 126 sunt tineri necăsătoriți. Suprafața medie a locuințelor procurate prin intermediul Programului este de 58 m.p. Valoarea medie a locuințelor procurate este de 547 mii lei. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de aproape 185 milioane de lei.

Programul “Prima Casă”, lansat de Guvern, este destinat cetăţenilor care au până la 45 de ani, sunt angajați oficial şi care nu au alte credite ipotecare. Statul garantează 50 la sută din soldul creditului acordat. Costul locuinţei nu trebuie să depăşească un milion de lei, iar rata inițială este de 10 la sută din preț. Bugetarilor statul le achită jumătate din creditul luat pentru procurarea apartamentului, iar familiilor care au copii, statul îl compensează în funcţie de numărul de copii.

Citește mai departe

Diverse

Grădinița din Horești a renunțat la vechiul sistem de încălzire pe bază de gaze și a trecut la energia curată

Publicat

pe

De către

Grădinița din Horești, Ialoveni, a renunțat la vechiul sistem de încălzire pe bază de gaze naturale și a trecut la energia curată. Din toamna curentă căldura în instituție va fi asigurată de biomasă, iar apa caldă – de energia solară.

De condiții mai bune vor beneficia peste 230 de copii și circa 30 de angajați.

Investiția a fost posibilă grație suportului financiar al Uniunii Europene oferit în cadrul Proiectul Energie şi Biomasă, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Fostul sistem de încălzire din grădinița de la Horești era învechit moral și fizic. Capacitatea acestuia – de numai 100 kw, nu permitea să fie asigurată o temperatură constantă în toate încăperile din grădiniță, care numără în total circa 2.000 metri pătrați.

Astfel, când afară erau geruri mari, în sălile de grupă nu erau mai mult de 16 grade Celsius, iar administrația grădiniței era nevoită să conecteze reșouri electrice. Tot pe bază de electricitate era asigurat și necesarul de apă caldă, în instituție fiind instalate cinci boilere. Chiar dacă facturile la energie electrică ajungeau la sume astronomice, apa caldă oricum nu ajungea pentru toți.

Ca să rezolve problema, primăria din localitate a depus dosarul de participare la un concurs de granturi europene, iar cu banii obținuți – 60.294 euro, a instalat tehnologii de ultima oră, care funcționează pe baza energiei soarelui și a biomasei. În sezonul rece căldura din instituție va fi asigurată de combustibil solid din biomasă (bricheți din rumeguș și resturi vegetale), iar apa va fi încălzită de la soare.

Schema tehnologică prevede conectarea circuitului apei calde în circuitul centralei termice, atunci când energia emisă de radiația solară este insuficientă. Investiţiile europene au fost utilizate pentru construcția de la zero a unei clădiri pentru o centrală termică performantă şi pentru achiziţionarea și instalarea a două cazane cu o capacitate totală de 250 kW, precum şi a unui set de șase colectoare solare.

Prin contribuția comunității – 14.937 euro, a fost elaborat proiectul centralei, a fost construit depozitul pentru biocombustibil și s-au făcut reparații în interiorul grădiniței.

Căldura pe bază de biomasă va ajunge în grădiniță odată cu începerea sezonului de încălzire, iar apa caldă de la energia soarelui a început deja să fie furnizată în urmă cu câteva săptămâni. Angajații instituției spun că avantajele noilor instalații sunt evidente.

„Am reușit deja să simțim confortul de a avea apă caldă oricând, fără a ne pune problema că va trebui să plătim prea mult pentru ea. Într-o grădiniță apa caldă nu e un lux, ci o necesitate. Copiii trebuie să se spele cât mai des pe mâini, avem nevoie de apă caldă la bucătărie, la spălatul veselei”, spune Elena Condurache, directoarea interimară a grădiniței.

Atât administraţia grădiniţei, cât și primăria afirmă că acest proiect este unul foarte bun pentru comunitate și, în special, pentru familiile care au copii la grădiniță.

Datorită sprijinului care ne-a fost oferit de Uniunea Europeană am reușit să realizăm un proiect la care visam demult – să asigurăm condiții bune pentru copii și pentru angajații de la grădiniță”, afirmă primarul, Petru Cigoreanu.

El speră că în perioada următoare va reuși să acceseze fonduri pentru a aduce energia curată și în alte instituții de menire socială din localitate.

„Cunoaștem că sistemele pe bază de energie curată nu sunt doar ecologice, dar și eficiente din punct de vedere economic. Avem producători de biocombustibil și în localitate, și în raion. Astfel, vom putea susține producătorul autohnton și vom contribui la protecția mediului. Economiile pe care le vom obține le vom utiliza pentru modernizarea edificiului grădiniței și pentru asigurarea condițiilor optime pentru copii”, afirmă Petru Cigoreanu.

Instituția preșcolară din Horești, Ialoveni, este una din cele 236 de grădiniţe, şcoli, centre de sănătate care au fost racordate la sisteme de încălzire pe biomasă cu susţinerea Uniunii Europene în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă.

Proiectul Energie şi Biomasă, etapa a doua, este un proiect realizat în 2015–2018, cu un buget total de 9,41 milioane euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

El continuă prima etapă a proiectului (2011–2014) care a avut un buget total de 14,56 milioane euro, oferiţi de Uniunea Europeană (14 milioane Euro) şi PNUD (560.000 euro). Partenerul naţional al Proiectului Energie şi Biomasă este Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com