Connect with us

Social

Ce reprezintă pentru Republica Moldova Chişinăul, oraşul câştigat în alegeri de Andrei Năstase

Publicat

pe

Prin victoria avocatului Andrei Năstase contra socialistului prorus Ion Ceban în alegerile pentru primăria Chişinăului, formaţiunea proeuropeană Platforma Demnitate şi Adevăr a câştigat puterea în cel mai important oraş din Republica Moldova.

Chişinăul, unde este concentrată peste jumătate din economia ţării, un sfert din populaţie, mai mult de jumătate din salariaţi şi cea mai mare parte a pensionarilor, este o formidabilă platformă de lansare pentru orice partid care deţine controlul. Andrei Nastase a câştigat alegerile cu 52,6% din voturi, scrie zf.ro.

Produsul intern brut regional al regiunii Chişinău, de 71,5 miliarde de lei (3,6 miliarde euro), reprezintă  58% din PIB-ul total al Republicii Moldova, potrivit celor mai recente date, aferente anului 2015, ale biroului de statistică al Moldovei. Capitala este şi cea mai bogată regiune, cu un PIB per capita de 88.100 lei (4.440 euro), faţă de media naţională de 34.500 de lei.

Acţivităţile comerciale au cea mai mare contribuţie la economia regională, de 17%. Industria prelucrătoare  are un aport de 10%, activităţile financiare şi de asigurări de 9%, iar informaţiile şi comunicaţiile de 8,7%.

Municipiul Chişinău este lider în clasamentul raioanelor în funcţie de numărul de companii locale şi străine active acolo. În capitala Moldovei  activează peste 19.000 de companii cu capital străin şi circa 2.000 de companii moldoveneşti, arată un studiu din 2016 realizat de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova.

Datele biroului de statistică spun că în Chişinău sunt aproape 34.000 de întreprinderi raportoare, faţă de 52.320 la nivelul întregii ţări (cifre pentru anul 2016). Firmele din capitală realizează venituri din vânzări de 216,7 milioane lei. Veniturile din vânzări raportate la nivelul întregii economii sunt de 300,7 milioane de lei. Aceasta înseamnă că regiunea Chişinău contribuie cu peste 70% la veniturile din vânzări ale firmelor.

Chişinăul este oraşul din Moldova care oferă cea mai mare piaţă. Are o populaţie stabilă de 820.464 de locuitori (2017), ceea ce reprezintă 23% din totalul la nivel naţional. În ultimii ani se observă clar o tendinţă de creştere a acestei populaţii (809.563 de locuitori în 2015), în contrast cu ceea ce se întâmplă la nivelul întregii ţări.

Populaţia cu vârstă aptă de muncă a Chişinăului, de 563.129 de persoane, are o pondere de 24% în totalul naţional. Capitala Moldovei avea în 2016 un număr total de salariaţi de 347.478, faţă de 715.527 în întreaga ţară.

Cu aşa concentrare de forţă de muncă, nu este de mirare că Chişinăul oferă cele mai mari salarii.

Câştigul salarial mediu brut lunar în capitală este 5.951 lei (2016 – 300,4 euro), faţă de 4.998 cât este media ţării. Cele mai mari salarii medii sunt în administraţia publică – 7.688,5 lei, comparativ cu 6.180,3 lei la nivelul Republicii. Chişinăul este şi oraşul în care gospodăriile au cele mai mari venituri disponibile: 2.800,3 de lei lunar, în timp ce media ţării este de 2.060 lei lunar. Nouă din cele 85 de spitale din Republica Moldova sunt în Chişinău.

Tot acolo se găsesc 161 din cele 1.469 de şcoli pentru educaţie timpurie.

De asemenea, în Chişinău trăiesc 146.100 din cei 691.200 de pensionari ai Republicii Moldova. Chişinăul oferă şi jumătate din numărul de camere ale structurilor de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare din Moldova, de 7.854.

În aceste condiţii se poate spune că Chişinăul este oraşul dominant al ţării în ceea ce priveşte economia, angajatorii, administraţia publică, salariile, numărul de salariaţi, comerţul, cheltuielile gospodăriilor, pensionarii şi turismul, mai scrie zf.ro

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Social

Creatorii de modă moldoveni au participat la Strasbourg Fashion Week 2018

Publicat

pe

De către

Republica Moldova a participat în calitate de țara-invitată de onoare la Săptămâna Modei „Strasbourg Fashion Week, care a fost organizată în perioada 29 mai – 1 iunie. Creatorii de modă din Republica Moldova participă pentru prima oară în asemenea format la acest eveniment de anvergură, iar creațiile acestora au generat interesul publicului, dar și a profesioniștilor din Franța.

Pe parcursul evenimentului publicului au fost prezentate creaţiile designerilor Vivi Art Boutique Fashion, Ionel, Kassandruta, Creme Brulee, Georgette, Katea GRI şi Lia Fia, iar la seara de gală şi de închidere au fost expuse spre apreciere creaţiile autohtone sub numele de brand Julia Allert şi Lavielace.

În cadrul defileurilor au fost servite de asemenea și vinurile autohtone oferite de Chateau Vartely.

Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei Corina Călugăru a menţionat că tot în aceeaşi încăpere cu valoare istorică şi culturală a oraşului, Grande Salle de l’Aubette, cu puţin timp în urmă a fost găzduită expoziţia de covoare şi costume tradiţionale ale ţării noastre.

„Republica Moldova continuă să aducă la Strasbourg exemple ale creaţiei şi originalităţii ale artiştilor autohtoni, inclusiv vestimentație și accesorii cu un pronunțat specific local ale creatorilor de modă moldoveni, oferind, de această dată publicului prezent la eveniment, oportunitatea de a vedea o altă latură a brand-ului „made in the Republic of Moldova”, a spus șeful misiunii moldovenești la Strasbourg.

Delegaţia designerilor din ţară a participat la o serie de întrevederi cu jurnaliști și bloggeri, reprezentanți locali printre care Președintele Camerei de Comerţ, directorul local al rețelei franceze de magazine „Printemps”, preşedintele asociaţiei „Les Vitrines des Strasbourg,” în cadrul discuțiilor fiind abordate criteriile de acces pe piața franceză și perspectivele de dezvoltare a cooperării bilaterale.

Citește mai departe

Social

Tragic! O fetiță de patru ani din satul Copceac a fost lovită de fulger

Publicat

pe

De către

Tragedie în satul Copceac, unde o fetiță de patru ani a fost lovită de fulger. Tragedia s-a produs duminică, în jurul orei 20.00, scrie Gagauzinfo.md.

Potrivit sursei citate, fetița se afla la cules căpșuni, când a fost lovită de fulger.

A fost solicitat de urgență asistența medicilor de la spitalul raional din Taraclia, însă în pofida eforturilor medicilor  fetița nu a putut fi resuscitată.

Specialiștii recomandă ca în cazul în care oamenii sunt surprinși de o furtună, aceștia trebuie să se adăpostească  într-o mașină sau clădire și să nu rămână în spații deschise. De asemenea, nu este recomandat să stea sub copaci.

Trebuie de evitat sub orice formă apropierea apei.

Dacă totuși prin apropiere nu este vreun adăpost, trebuie de întins jos și de ținut picioarele și mâinile unite, pentru a fi o țintă cât mai mică.

Citește mai departe

Social

Șefă de promoție! Basarabeanca care a absolvit un liceu din Iași cu media 9,94

Publicat

pe

De către

Mihaela Fedoseev, din Chișinău, a absolvit Liceul “Alexandru Ioan Cuza” din Iași cu cea mai mare medie din promoție – 9, 94. Tânăra a povestit pentru Moldova.org cum au fost anii săi de liceu la Iași, cum a obținut această performanță și cât de importantă a fost implicarea ca voluntar în diverse proiecte sociale și culturale.

Mihaela spune că decizia de a pleca în alt oraș, departe de părinți și prieteni nu este deloc una ușoară, mai ales pentru un adolescent de 15 ani.

Eu mi-am împachetat viața în 2 valize și am venit la Iași la doar 15 ani. Peste despărțirea de familie, de prieteni și de un oraș pe care-l iubeam am trecut destul de greu, așadar viața din Iași nu am îndrăgit-o de la bun început. În primul an m-am axat doar pe învățătură pentru că era o perioadă mai mult stresantă, o perioadă în care conta foarte mult imaginea pe care mi-o cream în fața profesorilor și totodată, era anul în care dorul își făcea apariția mereu la timpul nepotrivit.

Mihaela povestește că treptat s-a înscris ca voluntar la diverse festivaluri, asociații, iar mai târziu a ajuns coordonator al voluntarilor sau chiar membri organizator. “Practic, eram peste tot, iar acest lucru m-a ajutat foarte mult să îndepărtez, în sens bun, dorul de casă și în același timp am reușit să obțin cunoștințe în diverse domenii”, mărturisește aceasta.

Experiența în Consiliul Școlar și Județean i-au adus ocazia să lucreze alături de inspectori școlari, directori de licee și chiar alături de Ministrul Educației. “Am inițiat numerose proiecte alături de elevi cărora le pasă de sistemul nostru de învățământ și care-și doresc să schimbe lumea din loc”, a adaugă Mihaela.

Mihaela mărturisește că nici nu știa că există titulatura de “șef de promoție”, a aflat despre ea la finalul clasei a 10-a – “ceea ce înseamnă destul de târziu pentru a-mi pune acest succes drept un scop de atins”.

Deși îmi doream acest lucru, acest titlu nu a reprezentat un scop în sine de atins. Este o onoare să dețin titulatura de șefă de promoție, dar evident am avut și concurenți. Dacă eu am ajuns șefă de promoție cu media 9,94, au fost, de exemplu, elevi cu media 9,91, diferența dintre noi fiind una foarte mică.

Mihaela mai spune că performanța nu se datorează deloc “tocitului pentur medie”. “Norocul meu este că eram mereu atentă la ore, iar acest lucru îmi permitea să nu petrec ore în șir acasă învățând. Un alt factor important a fost alegerea unui profil care mi se potrivește în totalitate și anume profilul filologic. Absolut toate activitățile mele extrașcolare au contribuit la obținerea acestui titlu, pentru că experiența căpătată în cadrul acestora m-au ajutat să mă afirm diferit în cadrul orelor”, menționează ea.

Citește mai departe