Connect with us
"
"

Economie

Vinul Moldovei, promovat în cadrul unei recepții în Japonia

Publicat

pe

Vinul Moldovei a fost promovat în cadrul unei recepții organizate în Japonia, la eveniment participând opt companii importatoare din Japonia. La standul ambasadei au fost prezentate mostrele de la 21 de vinării care au transmis 95 de tipuri de vin de calitate din țara noastră.

„Recepția festivă este o celebrare a muncii neostenite a celor 8 companii importatoare din Japonia, care au dat curs invitației ambasadei și promovează vinurile moldovenești publicului japonez, fie în timpul evenimentelor promoționale, fie în cadrul întâlnirilor B2B, fie în rândul prietenilor. Totodată, este un prilej bun pentru producătorii din țara noastră de a-și prezenta vinurile de înaltă calitate”, a menționat ambasadorul Republicii Moldova în Japonia, Vasile Bumacov.

Kenji Yamada, vice-ministru parlamentar pentru Afaceri Externe a menționat, prezent la eveniment, că Guvernul Japoniei a depus eforturi pentru a sprijini sectorul agricol din Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani.

„Înțeleg că Vinul Moldovei a fost popular printre nobili și familiile regale europene, iar astăzi, vinificația rămâne o industrie majoră care reprezintă 3.2% din PIB și 7.5% din valorile exportului țării dumneavoastră. Sunt onorat să degust astăzi Vinul Moldovei și sunt convins, că astfel de schimburi bilaterale vor aprofunda buna cooperare între popoarele noastre”.

Diana Lazăr, vice directoarea Proiectului de Competitivitate din Moldova, a relatat că prin susținerea unui plan de marketing și promovare a produsului de mândrie națională, Vinul Moldovei pe piața Japoniei, se dorește asigurarea diversificării piețelor de export și minimizarea dependenței de piețele tradiționale, dar și promovarea țării noastre ca destinație turistică; vinul fiind produsul principal din oferta turistică a Moldovei.

Exporturile de vinuri moldovenești în Japonia au înregistrat o creștere medie de 75% în ultimii doi ani. În anul 2016, a avut loc prima activitate strategică de promovare a vinului sub umbrela brandului național „Vinul Moldovei. O legendă vie” pe piața Japoniei, inclusiv participarea la Vinexpo Tokyo-2016, acțiuni de PR și comunicare, mai multe întâlniri B2B.

În consecință, exporturile de vin moldovenesc către Japonia au crescut constant, atingând 276 mii de litri în 2018, prețul mediu de export fiind de 2.9 dolari per litru, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari prețuri de export pentru un vin moldovenesc.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Economie

Vinul Moldovei în cifre

Publicat

pe

De către

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării noastre peste hotare. Mai mult, în doar câțiva ani, țara noastră a evoluat de la titlul de cea mai puțin vizitată destinaţie europeană la figurantă în cele mai importante top-uri ale destinațiilor turistice, iar acest lucru se datorează și generoasei oferte a turismului vitivinicol.

De fapt, anume oenoturismul este subiectul principal al campaniei „ReVin cu drag”, desfășurată de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) ce are ca scop popularizeze turismul vitivinicol la nivel național, a însemnelor de calitate IGP, a caracteristicilor podgoriilor, dar și palmaresul medaliilor și distincțiilor câștigate.

Citește mai departe și află curiozități despre sectorul vitivinicol și Moldova ca destinație turistică

  • Situate la aceeași latitudine ca și cele mai renumite regiuni vitivinicole din Europa, viile Moldovei dispun de un „terroir” propice pentru a produce vin de calitate.
  • La nivel global Republica Moldova este țara cu cea mai mare densitate a podgoriilor per capita, dar și raportată la suprafața totală a suprafețelor de teren agricol.
  • La nivel european, după suprafața plantațiilor viticole, Moldova se situează pe cea de-a șasea poziție, iar în regiunea Bazinului Mării Negre – pe cea de-a treia poziție.
  • Podgoriile țării au o suprafață de 124.000 de hectare, dintre pe 70.200 de hectare sunt plantate soiuri tehnice, iar 1408 hectare sunt cu soiuri autohtone (Feteasca Albă, Feteasca Regală, Feteasca Neagră și Rară Neagră).
  • Cele mai cultivate soiuri tehnice roșii sunt Cabernet Sauvignon și Merlot, iar soiurile albe Aligote și Sauvignon.
  • Sectorul viticol reprezintă 3% din PIB-ul țării și 7% din totalul exporturilor.
  • Aproape 000 de oameni muncesc în acest domeniu, care cuprinde 2253 de gospodării țărănești, 377 de societăți cu răspundere limitată și 16 cooperative agricole.
  • Anul trecut, în Registrul Vitivinicol au fost înregistrate 199 de vinării, dintre care 69 sunt proprietari de podgorii.
  • În 2019, pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol, dar și pentru asigurarea calității Vinului Moldovei au fost investiți 551 milioane de lei.

Regiunile IGP ale Moldovei

La nivel național, arealul viticol al Republicii Moldova este repartizat în 4 regiuni vitivinicole cu Indicație Geografică Protejată (IGP), recunoscute (înregistrate) la nivelul Uniunii Europene:

  1. Regiunea cu IGP „Codru” are o suprafaţă totală de aproape 60.000 ha, dintre care 2686,7 ha sunt aprobate în sistemul de calitate IGP.
  2. Regiunea cu IGP „Ștefan Vodă” are o suprafaţă de aproape 10.000 ha, dintre care1204,2 ha sunt suprafețe revendicate în IGP.
  3. Regiunea cu IGP „Valul lui Traian” se întinde în sudul ţării pe o suprafaţă de aproape 43.000 ha, dintre care 3107,01 ha sunt suprafețe revendicate în IGP.
  4. Regiunea cu IGP „Divin”, unde se produce rachiul de vin, se extinde pe toată suprafaţa Republicii Moldova.

Însemnul „IGP” de pe sticlă reprezintă o garanție a faptului că produsul este original și de calitate, protejând consumatorul de falsuri și produse contrafăcute.

Exporturile

  • În 2019, volumul exporturilor a crescut cu 9 la sută și a ajuns la 15,67 mil dal, echivalentul a 61 mil de butelii.
  • Valoarea exporturilor a atins cifra de 3.086 mld. lei, în creștere cu 9,2 %.
  • În total, 83 % din vinul produs a fost exportat în 71 de țări ale lumii de către 145 de exportatori activi.
  • Principalii importatori ai Vinului Moldovei sunt România, China și Federația Rusă.

Medalii

  • Anul trecut, efortul vinificatorilor a fost apreciat și la nivel internațional. Vinurile îmbuteliate produse în țara noastră au obținut 842 de dinstincții la cele 43 de concursuri de profil.
  • Vinificatorii reuniți sub umbrela brandului vinicol de țară Vinul Moldovei și-au completat palmaresul cu 345 de medalii de aur, 263 – de argint și 132 – de bronz.

Partenerii media ai campaniei „ReVin cu drag” sunt: AGRO TV Moldova, agromedia, informarketlocals, unimedia, moldova.org, moldova9, madein.md și blogul calatoriicugust.

Citește mai departe

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe

Economie

8 vinării moldovenești deschise în ultimul deceniu

Publicat

pe

PE SCURT

Din 2010 s-a dezvoltat mult industria vinului, astfel încât s-au creat opt vinării, iar exportul vinurilor noastre crește an de an.

Minis Terrios, Unicorn Winery, Vinăria DAC, Vinăria Timbrus, Atu Winery, Chateau Cristi, Granovia Wines, Carpe Diem au fost născute, în unele cazuri, din tradiție, altele din pasiune, cu idei din SUA, Franța, Spania sau de la sudul Moldovei.

PE LUNG

1. Minis Terrios

Crama Minis Terrios și-a început activitatea în 2013 după ce unul dintre fondatori, Dan Prisăcaru, s-a întors de la studii în domeniul vinificației din Dijon, Franța. Este o vinărie de familie. Proiectul a fost gândit spontan împreună cu soția acestuia și în trei luni pus în aplicare. Capacitatea de producţie a acesteia constituie 10 000 sticle pe an.

2. Unicorn Winery

Vinăria a fost înființată în 2014 în satul Saca, Strășeni. Unicorn Estate deține podgorii în 2 regiuni ale Moldovei. În centrul țării sunt 10 hectare de viță, unde se cultivă în special vița-de-vie de soiuri albe și 5 hectare în sudul Moldovei, situate în regiunea vitivinicolă Purcari, satul Olănești, pe Valea Sinodrei, care are un terroir unic, cu un sol nisipos şi bogat în minerale. 

Fiece sticlă de vin este creată sub controlul vinificatorului şi fondatorului Unicorn Estate, Sergiu Gălușca. După ce a studiat în Franța și a lucrat împreună cu vinificatorii francezi, a lucrat într-o regiune vinicolă faimoasă din SUA, Napa Valley. S-a întors acasă și a lansat propriul proiect. Sergiu crede că cea mai importantă parte a creării vinului este solul şi viță-de-vie şi el doar ajută la dezvoltarea acestei comori.

Enlarge

foto-invino
Foto: Invino

3. Vinăria DAC

Vinăria DAC a fost fondată în anul 2013 în nordul țării. Proprietarii spun că denumirea vinăriei este inspirată de amplasarea geografică a cramei și este legată de momentul în care Ștefan cel Mare a hotărât să construiască cetate pe malul râului Nistru la o distanță aproximativă de 20 km de or. Soroca în s. Racovăț. 

„Vinăria Dac” produce vinuri seci de calitate superioară din soiuri nobile de struguri recoltați de pe podgoriile unui pământ bogat, combinând metodele tradiționale cu metodele inovative și tehnologiile performante europene, scrie observatorul.md.

4. Vinăria Timbrus

Vinăria Timbrus a fost înființată în 2013. Denumirea provine de la cuvântul «timbru» – fiscal sau poştal, care este un simbol al scrisorii, înmânate personal destinatarului. Potrivit proprietarului, Timbrus este un mesaj personal al vinificatorului.

Vinurile Timbrus sunt create de faimosul enolog spaniol Manuel Vicente Ortiz Martinez. Un specialist experimentat în domeniul viticulturii şi enologiei, Manuel Vicente Ortiz Martinez a creat vinuri în Spania, a condus departamente de tehnologie la mai multe întreprinderi vinicole. 

Enologul participă la elaborarea vinurilor de la etapa sădirii viţei de vie până la producerea şi îmbutelierea vinurilor. El încearcă să demonstreze că și în Moldova sunt create vinuri rafinate de clasă mondială.

5. Atu Winery

ATU Winery este prima vinărie urbană din Moldova. Este situată în Chișinău cu ciclul complet de producere. Vinurile ATU sunt produse în ediții foarte mici, 1000-3000 de sticle, ceea ce le permite să atragem atenție maximă fiecărui strop de vin. Toate vinurile sunt produse manual, de la cules până la etichetat.

6. Chateau Cristi 

În 2015 apare Chateau Cristi. Podgoriile Chateau Cristi se găsesc în sudul Moldovei, în zona geografică Valul lui Traian. 

Vladimir Cristi a fost un politician și oenolog din Basarabia. Actualii proprietari sunt moștenitorii acestei figuri, de unde vine și denumirea vinăriei.  

7. Granovia Wines

La moment, sub marca Granovia Wines sunt produse 10 vinuri din soiuri indigene şi internaţionale. 

Brandul Granovia Wines a fost lansat de omul de afaceri american Alvin Granoff, fost legislator american. Alvin Granoff a activat între 1983 – 1995 în Camera Reprezentanților din Dallas (Texas, SUA), iar după încheierea carierei politice, a dezvoltat afaceri în agricultură, juridică și industria hotelieră. 

Compania Granovia Wines a reușit accederea pe piața vinurilor din Olanda. Un prim export de 30 000 sticle a fost făcut în luna iunie 2019. 

Enlarge

finewine-md
Foto: finewine.md

Citește și: Top 10 vinării mai puțin cunoscute din Moldova

8. Carpe Diem

Timp de patru generații, familia Luca s-a dedicat vinurilor. Cu toate acestea, primii vinificatori ai familiei Luca au îndurat multe obstacole în viață pentru ca visul de a-și face o vinărie privată să devină realitate.

În 1949, în cadrul regimului Uniunii Sovietice care interzicea orice proprietate privată, podgoriile familiei Luca, împreună cu restul proprietății, au fost naționalizate și întreaga familie a fost deportată într-un lagăr de muncă din Siberia. După ani grei de deportare, o parte a familiei a reușit să se întoarcă la ocupația principală a familiei: vinificația.

În 2011 familia Luca a prezentat pentru prima dată Carpe Diem Wines. Astăzi, Ion Luca este vinificatorul și administratorul imobiliar care supraveghează toate ciclurile afacerii familiei.

În primele 9 luni ale anului 2019, exportul Vinului Moldovei înregistrează cel mai înalt nivel nivel din ultimii 5 ani

Potrivit datelor ONVV, în primele 9 luni ale anului 2019, Republica Moldova a exportat 113,8 milioane litri de vin, în creștere cu 4,3%  față de aceeași perioadă a anului trecut. Țara noastră a exportat vin în 67 de țări ale lumii în sumă de 2,182 mlrd. lei, cu 5% mai mult decât în primele 9 luni ale lui 2018.

Exporturile de vinuri pe piețele continentului european și asiatic sunt în creștere. Și în primele 9 luni ale anului, România continuă să fie o piață strategică și se află pe primul loc după volum încasărilor în topul țărilor de export al Vinului Moldovei. Topul cuprinde țări precum:

România cu 161 milioane de lei

China cu 154 milioane lei

Federația Rusă cu 110 milioane lei

Cehia cu 100 milioane lei

Ucraina cu 48 milioane lei

Kazahstan cu 56 milioane lei

Canada cu 36 milioane lei

Belarus cu 31 milioane lei

SUA cu 20 milioane lei

În perioada ianuarie-septembrie, vinurile moldovenești au ajuns în 67 de țări ale lumii, unele dintre ele fiind cucerite în premieră:  Afganistan, Siria, Togo, Guam. Totodată, după o pauză de câțiva ani, Vinul Moldovei a ajuns din nou pe masa consumatorilor din Australia, Norvegia și Libia.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Alegeri3 ore în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social7 ore în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Social11 ore în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

LifestyleO zi în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Politică3 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Social3 zile în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social3 zile în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Starea de urgență se prelungește până pe 31 iulie

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Divertisment6 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

PoliticăO săptămână în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031