Connect with us
"
"

Politică

Veteranii războiului de pe Nistru recunosc noul Guvern

Publicat

pe

PE SCURT

Veteranii războiului de la Nistru recunosc noul Guvern condus de Maia Sandu și fac un apel către societate și angajații instituțiilor de stat să nu se lase provocați și intimidați de către reprezentanții Partidului Democrat.

PE LUNG

„A fost aleasă noua guvernare care a fost recunoscută de întreaga comunitate internațională, dar fosta guvernare nu vrea să plece pașnic. Noi, veteranii războiului de pe Nistru și Afganistan, ne adresăm către cetățeni și angajații de forță să fim uniți, pentru a debloca situația din țară”, a menționat colonelul Gheorghe Slutu.

Totodată, veteranii susțin că nu sunt de acord cu poziția acelor câțiva veterani care au participat ieri, 9 iunie, la manifestația pentru susținerea PDM-ului.

„Nu suntem membrii vreunui partid și suntem oponenți convinși ai lui Igor Dodon și ai socialiștilor. Cu toate acestea, ne adresăm veteranilor care au purtat epoleți sau poartă și sunt în structurile de securitate și apărare. Trebuie să decidem pe cine slujim și să nu îndeplinim ordinele care sunt împotriva poporului. Cu regret, majoritatea instituțiilor de stat din Moldova și însuși statul și-a pierdut credibilitatea. Acest lucru poate fi făcut printr-o nouă guvernare și o nouă atitudine. Noul Guvern poate face asta. Acest Guvern a fost recunoscut de partenerii externi”, a declarat Vitalie Marinuță, fostul ministru al Apărării.

Amintim că la sfârșitul săptămânii trecute, după ce deputații Blocului ACUM au declarat că vor să facă alianță cu deputații PSRM, un grup de persoane, printre care și câțiva veterani ai războiului de pe Nistru, au protestat la sediul PAS. Totodată, ei au participat și la manifestația organizată de democrați în Piața Marii Adunări Naționale.

La scurt timp după conferință de presă a veteranilor războiului de pe Nistru și din Afganistan, veteranii Ministerului Afacerilor Interne au vorbit și ei în fața presei. Cu toate acestea, jurnaliștii au părăsit sala de conferințe, în semn de protest față de agresiunile care au avut loc în perioada 7-9 iunie asupra reprezentanților mass-media din partea veteranilor. După câteva clipe, veteranii adunați au declarat că sunt apolitici și „condamnă ferm actul de trădare a lui Igor Dodon și nu-l recunoaștem ca președinte”. Ei fac apel la societate și-i cheamă să susțină Guvernul condus de Pavel Filip. În acest sens, ei anunță o manifestație și cheamă la protest pe data de 12 iunie, în PMAN.

Politică

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

Publicat

pe

De către

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă. Timp în care unii au reușit să fie nostalgici după timpurile de înainte, alții au continuat să-și apere drepturile și să încerce să dea o mână de ajutor celor care nu se descurcă singuri, iar alții au răscolit prin istorie, ca să descopere ce trebuie să facem pentru a nu greși. Despre nostalgie, politică, politici, propagandă și timp, am discutat cu istoricul Virgil Pâslariuc, care a participat săptămâna trecută la o dezbatere online organizată de cei de la Europa Liberă

Cum vedeți situația de acum, legată de pandemie, cu privire la deciziile luate de către autorități și dacă ați putea compara această criză cu o perioadă relativ similară de înainte?

 Deciziile, mai mult sau mai puţin sincronizate şi similare ale guvernelor, au fost determinate de evoluţia epidemiologică din ultimele decenii şi de conştientizarea riscurilor din partea societăţii. Izolarea, ca formă de combatere a pericolului epidemiologic, a fost determinată de experienţa noastră socială, fiindcă nu este prima pandemie din istorie şi, putem spune cu certitudine, nici ultima. Amintim doar cele mai cunoscute: Marea Ciumă din 1347-1351 şi Gripa spaniolă din 1918-1919.  

 De câte ori a funcționat limitarea drepturilor fundamentale ale omului la soluționarea anumitor probleme economice/politice?

 Deoarece este vorba despre o situaţie de criză, care necesită instrumente suplimentare pentru gestionarea ei, guvernele pot adopta, conform legislaţiei, anumite măsuri care restricţionează funcţionarea „normală” a unor instituţii ale statului, instituind „stare de urgenţă”. De asemenea, acest mecanism prevede, la caz de necesitate, restricţionarea sau chiar suspendarea unor drepturi şi libertăţi garantate de Constituţie. Totul se face de dragul eficientizării activităţii autorităţilor şi poartă un caracter temporar. Evident, în cazul în care aceste măsuri extraordinare duc la soluţionarea problemelor, starea de urgenţă este justificată. Însă o problemă care se discută activ în spaţiul public este că unele regimuri vor tinde să permanentizeze această stare de urgenţă şi după criză, fapt care ar duce la reculul democraţiei. Mai ales că au fost precedente în istorie, să ne amintim aici doar de faptul că aşa a procedat Hitler la 1933, după ce a preluat puterea în Germania.

 În era când avem tot mai mult acces la informație, cât de bine știm să deosebim fake news-urile și să nu cădem în plasa propagandei?

 Faptul că avem acces la internet, nu înseamnă că suntem mai bine informaţi. Mai mult ca atât, abundenţa de informaţii este chiar o formă de dezinformare în masă, de manipulare, fiindcă în loc să îmbunătăţească înţelegerea noastră a lumii înconjurătoare, a realităţii, face ca această imagine să fie mai neclară şi nesigură. Iar aceasta adânceşte starea de anxietate, nelinişte şi frică generalizată ce domneşte în societate şi perpetuează criza. Mult rău aduce propaganda deliberată a unor ştiri false.

Propaganda nu este doar o minciună. Este mult mai complexă, de aceea este şi mai periculoasă. Ea se bazează pe o selecţie a faptelor, pe fapte rupte din context, care sunt apoi recontextualizate.

Ca să observi şi să dejoci propaganda, trebuie să ai abilităţi formate. De aceea, cel mai bun „vaccin” contra fake-news-urilor şi propagandei este educaţia. Cu cât omul este mai educat, cu atât este mai bine pregătit să trieze corect informaţiile și să fie mai imun la manipulări. Iată de ce, în ziua de azi, educaţia este atât de importantă, iată de ce în ea se investeşte enorm. Nu voi exagera dacă voi spune că anume de educaţie va depinde evoluţia democraţiei şi libertăţilor noastre.  

La dezbaterea de săptămâna trecută la Europa Liberă vorbeați despre elite și marile puteri care s-ar putea folosi de această perioadă de instabilitate. Puteți să dezvoltați și explicați mai mult această idee? La ce anume vă refereați?

Dacă aţi observat, în primele zile şi săptămâni ale crizei primeam informaţii contradictorii despre natura virusului, fapt care agrava panica în rândul populaţiei. Mai mult, mari actori internaţionali utilizau metode sofisticate de propagandă şi dezinformare în masă, cu scopul expres de a adânci criza, nu de a ieşi din ea. Cât înseamnă numai faimoasele sperietori, demne de obscurantismul medieval cu antenele 5G, vaccinele cu microcipuri sau cu „globaliştii satanişti” care ar fi inventat virusul apocaliptic, pentru a distruge omenirea! Cu regret, aceste idei năstruşnice sunt propagate şi de unii lideri de opinie din Republica Moldova. Dar pentru mine personal, mult mai îngrijorător a fost faptul că la noi, comunitatea academică, în loc să combată aceste falsuri şi să se implice activ în informarea corectă a populaţiei despre starea lucrurilor, să explice din punct de vedere ştiinţific natura şi evoluţia epidemiei şi să contribuie la elaborarea şi implementarea măsurilor de depăşire a crizei, a ales fie să stea deoparte, fie să se preocupe de succesiunea la conducerea Academiei! Dar ce să mai vorbim de Academie, dacă guvernarea noastră a fost mai mult interesată de problema perpetuării la putere, decât de combaterea epidemiei…

 Moldova.org lucrează la o serie de materiale despre URSS, în care încercăm să le explicăm tinerilor de acum ce a fost de fapt colhozul, cum a fost educația, ce însemna libertate și adevăr atunci, în perioada sovietică. În timpul documentării ne-am ciocnit de foarte mulți oameni nostalgici, care spuneau că atunci a fost mai bine și parcă au dat uitării ororile prin care au trecut. După părerea dvs. de unde pornește acest sentiment, acest devotament unui trecut pe alocuri foarte dureros și ce putem face cu această nostalgie pe care bunicii și părinții o transmit și copiilor lor?

Nostalgia este un sentiment oarecum natural, este dorul faţă de un trecut imaginat. Atât la nivel individual, cât şi la cel de grup, reconstruirea trecutului în funcţie de experienţa proprie este una din strategiile identitare consacrate. Noi ne (re)construim trecutul în funcţie de valorile la care suntem ataşaţi, iar prin acest trecut imaginat, ne (re)găsim locul în lume. Astfel, memoria colectivă există sub forma unor istorii, unor naraţiuni care ne dau sens existenţei noastre şi ne deosebesc ca fiinţe umane şi sociale. Şi încă un lucru, memoria colectivă se reproduce, se transmite din generaţie în generaţie tocmai fiindcă este un mecanism de formare şi forjare identitară. Memoria colectivă este subiectivă, ea se deosebeşte de Istoria academică, cea care se (re)scrie în conformitate cu nişte rigori ştiinţifice, dar şi faţă de discursul ideologic, care are obiective politice, de legitimare a puterii prin instrumentalizarea trecutului. De aceea, memoria colectivă este adeseori selectivă, fiindcă omul, dar şi grupul, este mai degrabă dispus să reţină momentele importante din viaţă, inclusiv experienţele negative.

Unul din paradoxurile observate de specialişti constă în faptul că nostalgia poate însemna şi „dorul” după perioadele nefaste, impregnate de experienţe negative, dar care s-au imprimat adânc în memoria individului sau colectivităţii.

Iată de ce, oamenii în etate, pot fi mai „nostalgici” pentru vremurile de restrişte, dificile, pline de lipsuri şi suferinţe, dar care au coincis cu tinereţea lor, perioade în care au fost mai activi şi plini de viaţă. La un moment dat, memoria obnubilează elementele negative ale vieţii şi le reţine selectiv, doar pe cele pozitive. De aceea, uneori trebuie să fim mai înţelegători cu bunicii noştri, tocmai din aceste considerente. Şi, evident, trebuie să fim intransigenţi cu politicienii care se folosesc de nostalgii pentru a manipula oamenii. 

De ce cetățenii RM sunt tot mai dezinteresați de politic, de alegeri? Ce a dus la apatia asta? mai ales după ce PCUS în perioada URSS obliga cetățenii să participe la vot? Și unii dintre ei chiar și azi simt un fel de datorie față de stat, dezvoltată în perioada URSS?

 Nu doar cetăţenii Republicii Moldova. Rata de participare la scrutinele electorale este în scădere peste tot în lume. Şi aici există multiple explicaţii, dezamăgirea faţă de politicieni şi politică în general, apatia faţă de treburile publice sau pur şi simplu ignoranţa. În cazul Republicii Moldova este vorba şi de plecarea a unui mare număr de alegători din ţară, chiar dacă avem de-a face cu un paradox – numărul locuitorilor scade în proporţii catastrofale, dar numărul alegătorilor pe lista CEC este în creştere an de an! Cetăţeanul trebuie să înţeleagă că viaţa lui spre bine sau spre rău depinde anume de această alegere, de oamenii pe care-i aduce în politică prin votul său sau prin lipsa votului său. Vorba americanilor: „Oamenii politici proşti sunt aleşi de electoratul deştept, care nu participă la alegeri”.  

Am văzut cât de mult ne-a ajutat UE înainte, dar și acum, în perioada pandemiei. Am văzut ajutorul din partea României și, cu toate acestea, am văzut și cum au fost primiți și petrecuți de către unele autorități medicii români. Mulți continuă să vină cu discursuri antieuropene, care este scopul acestora și cât de reală este această antipatie, atâta timp cât acceptă cu brațele deschise banii europeni?

Sunt poziţionări politice, iar acest tip de discurs are menirea să deservească un anumit segment de electorat, care are preferinţe (geo)politice ferme şi ostile Occidentului şi valorilor occidentale. În mare parte acest electorat este tributarul propagandei ruseşti, care timp de 30 de ani şi-a păstrat prezenţa în spaţiul mediatic din Republica Moldova, iar în ultimii ani lucrează la turaţii maxime. Politicienii care proliferează asemenea mesaje, se comportă ca adevăraţi agenţi de influenţă ai Federaţiei Ruse şi nici nu ascund acest lucru. Singurul lucru pe care-l ascund şi-l neagă este finanţarea lor din partea Rusiei, deoarece asemenea finanţare este ilegală. Vor putea ascunde şi nega doar până la venirea unui procuror independent.

În contextul în care globalizarea ia amploare, de ce trebuie tinerii de astăzi să știe istoria? 

Tocmai de ce a trebuit să o ştie şi tinerii din generaţiile precedente, fiindcă istoria este depozitarul memoriei experienţei noastre ca societate. Nu poţi inventa în fiecare zi bicicleta. Noi trăim din experienţa şi munca generaţiilor anterioare. Aşa cum spunea un gânditor medieval: „Noi suntem nişte pitici, căţăraţi pe umerii unor giganţi (se referea la filosofii antichităţii), dar tocmai din această cauză vedem mai departe decât ei”. Noi pur şi simplu nu putem exista fără cunoaşterea trecutului, nici la nivel individual, nici la cel comunitar. Bine, putem, dar va trebui să irosim o viaţă pentru a inventa bicicleta. Mai bine să o folosim pentru experienţele (şi greşelile) proprii!

Dacă ați putea face o comparație a clasei politice de astăzi cu una din trecut, care ar fi aceasta? Și care ar fi punctele comune dintre acestea?

Este o întrebare extrem de complexă şi mi-ar fi dificil să mă încadrez în spaţiul acordat unui interviu. Pot spune doar că nici o societate nu poate funcţiona fără elite, ele au existat în toate timpurile şi toate ţările şi vor exista în viitor. Cel puţin, nu cunoaştem societăţii în care ele nu au existat (comunismul primitiv este un mit la fel de primitiv). Deoarece elitele erau mereu responsabile de actul de guvernare, succesul sau colapsul unor state şi civilizaţii, adesea era determinat de calitatea elitelor. În Republica Moldova, aşa cum ştim cu toţii, s-a creat un regim, numit fie hibrid, fie oligarhic, fie cleptocratic în care rolul elitelor politice este unul determinant. Sistemul cleptocratic este o simbioză dintre business şi politică. Mai bine zis, politica se face prin metodele businessului, unde totul se vinde şi se cumpără, inclusiv politicienii şi votul (hrişca şi tuşonka).

Noi adesea personalizăm regimul – Voronin, Plahotniuc, Dodon – , dar esenţa sistemului îl constituie acele grupuri restrânse de oameni, care controlează diverse domenii de activitate din stat. Aceste grupuri privesc politica, nu atât ca pe un domeniu de administrare a statului pentru binele societăţii, a oamenilor, dar mai ales ca pe o sursă de venit şi îmbogăţire, adică pentru satisfacerea propriilor interese. Acest sistem s-a plămădit încă de la începuturile statului Republica Moldova (nu la 1359 mă refer!), în urma redistribuirii (pri(h)vatizării) patrimoniului public, s-a maturizat pe timpul lui Voronin şi a ajuns la apogeu (sau la paroxie, dacă doriţi) pe timpul lui Filat şi Plahotniuc, fiind preluat astăzi de Dodon. Elitele sunt esenţa acestui sistem şi ele sunt extrem de adaptive. De aceea, vedem oamenii din jurul lui Voronin, care fără remuşcări l-au abandonat şi au trecut la Plahotniuc, ca apoi să treacă la Dodon. De aceea, singura modalitate de ieşire din acest sistem corupt este schimbarea elitelor pe cale democratică, prin alegeri libere şi corecte, care să aducă în politică oameni noi, integri şi eliberarea instituţiilor statului, începând cu Preşedinţia.

Care este cea mai mare greșeală a acestor timpuri? Ce ar putea urma?

Timpurile nu fac greşeli. Le fac oamenii. Vor urma timpuri noi, cu siguranţă. Iar cât de bune vor fi ele, depinde tot de noi, de oameni.

Citește mai departe

Externe

Sondaj / La 30 de ani de la comunism, Europa de Est este împărțită la capitolul democrație

Publicat

pe

PE SCURT

După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și economică dezlănțuită de căderea comunismului – dar, în același timp, puțini sunt mulțumiți de modul în care stau lucrurile acum și mulți își fac griji pentru viitor, scrie theguardian.com

PE LUNG

Un sondaj al Centrului de Cercetare Pew realizat în 17 țări, inclusiv 14 state membre ale UE, a constatat că, deși majoritatea oamenilor din Europa Centrală și de Est au acceptat în general democrația și economia de piață, opiniile lor diferă de la o țară la alta.

Până la 85% dintre oamenii au aprobat schimbarea în Polonia, estul Germaniei și Cehia.  Mai puțin de 55% au aprobat schimbarea în Bulgaria, Ucraina și Rusia. Aceasta a reflectat în general percepții foarte diferite despre cum au evoluat țările, în mod individual, de la evenimentele importante din 1989-1991. Atunci a fost un val de optimism peste Europa, când zidurile și regimurile au căzut, formând societăți și piețe mai deschise, au spus autorii sondajului.

Majoritatea polonezilor, cehilor și lituanienilor și mai mult de 40% din maghiari și slovaci, de exemplu, au spus că se simt că majoritatea oamenilor din țările lor sunt mai bine decât 30 de ani în urmă; în Rusia, Ucraina și Bulgaria, mai mult de jumătate au simțit că lucrurile s-au agravat.

Întrebați cum au crezut că țările lor au avansat, cei din Europa Centrală și de Est au fost cei mai pozitivi în ceea ce privește educația (65%), nivelul de trai (61%) și mândria națională (58%). Ei au fost mai puțin fericiți de lege și ordine (44%) și de valorile familiei (41%), iar o majoritate (53%) a declarat că asistența medicală s-a agravat în perioada post-comunistă.

Dar, în toate fostele națiuni comuniste intervievate, oamenii erau „în mare parte pesimiști în ceea ce privește funcționarea sistemului politic și despre probleme economice specifice, cum ar fi locurile de muncă și inegalitatea”, au spus autorii sondajului.

Națiunile din Europa Centrală și de Est care s-au alăturat UE au apreciat în general instituția și au considerat că a fost bună pentru țările lor. Sondajul a constatat, cu cele mai mari calificative de aprobare, mai mult de 80%, au fost date de fostele state comuniste din Polonia și Lituania.

În două care nu s-au alăturat, Rusia și Ucraina, situația arăta foarte diferit, au spus autorii. „Aceștia aprobă mai puțin trecerea la democrație și capitalism, mai puțin susțin principiile democratice specifice și sunt mai puțin mulțumiți de viața lor”, au spus ei.

Sondajul a dezvăluit, de asemenea, o scindare puternică est-vest în ceea ce privește atitudinile față de unele subiecte sociale. Europenii occidentali au exprimat opinii mult mai progresiste: 94% dintre suedezi și 89% dintre spanioli au declarat că homosexualitatea trebuie să fie acceptată de societate, iar împotrivă au fsot 28% dintre lituanieni și 14% dintre ucraineni.

Sondajul a descoperit diferențe majore între Germania de est și vest, germanii estici fiind mai puțin satisfăcuți de direcția de ansamblu a țării lor și de modul în care funcționează democrația decât cei din vest.

Citește mai departe

Politică

Unei primare i s-ar fi tăiat intenționat frâna mașinei: „Sunt cu piciorul frânt, dar în viață”

Publicat

pe

PE SCURT

Primarei localității Ghelăuza, r. Strășeni, Nicoleta Malai, i-ar fi fost tăiată frâna la mașina personală de către concurenții electorali. Potrivit funcționarei, aceasta are un picior rupt, sugerând că ar fi ajuns într-un accident din cauza frânei tăiate.

PE LUNG

Oameni dragi, anume ce-i cu inima de piatră care nu mă agreați sau mai bine zis ce-i care concurați mereu cu mine! Eu…

Geplaatst door Nicoleta Malai op Vrijdag 16 augustus 2019

În 2017, 9 persoane, printre care primarii din satele Ghelăuza (Nicoleta Malai) şi Găleşti din raionul Străşeni, un consilier raional şi un şef de la Fondul Ecologic, dar şi reprezentanţii unor agenţi economici au fost reținuți de CNA. Aceștia erau suspectaţi că ar fi acţionat conform unui plan infracţional determinat, urmărind scopul de a obţine asistenţă financiară de la Fondul Ecologic pentru implementarea unor proiecte locale.

„La 17 noiembrie 2017, Malai Nicoleta, a fost invitată la sediul Partidului Democrat, comunicându-i-se deschis să părăsească Partidul Liberal, și să adere, împreună cu întreg consiliul local, la partidul de guvernământ. Malai Nicoleta a refuzat oferta, iar pe 20 noiembrie 2017, la ora 07.00, a fost reținută de CNA. Aceasta este acuzată de abuz în serviciu și corupere pasivă. Drept temei a servit un proiect de construcție a apeductului din localitatea Ghelăuza, raionul Strășeni, lucrări pe care statul nu le-a finanțat nici până în prezent”, a declarat Ion Terguță, care era pe atunci purtătorul de cuvânt al PLDM. Democrații au respins acuzațiile.

La un an de la reținere, în casa primarei au pătruns persoane necunoscute, însă nu au furat nimic. Funcționara povestea atunci că au intrat în casă fără să strice broasca la ușă, au adormit câinii. Potrivit poliției, cei care au pătruns în casă au luat niște cearșafuri.

Nicoleta Malai a fost aleasă primară în Ghelăuza pe listele PL la alegerile din iunie 2015.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie4 ore în urmă

Se bate alarma! Râurile sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate

PE SCURT Râurile noastre sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate care sunt deversate în râurile noastre și care...

Social19 ore în urmă

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic...

IstorieO zi în urmă

Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia

PE SCURT Panglica Sfântului Gheorghe a fost inventată în 2005 în Federația Rusă și este inspirată din Primul Război Mondial....

LifestyleO zi în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

SocialO zi în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 171 cazuri noi de infecție. Bilanțul deceselor ajunge la 288

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

Economie2 zile în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031