Connect with us
"
"

Ecologie

Un desen animat ucrainean o duce pe Barbie într-o călătorie de groază

Publicat

pe

PE SCURT

A fost astronaut, chirurg și ambasador UNICEF. Acum, un studio de animație din Ucraina o plimbă pe jucăria iconică Barbie printr-un oraș de groază creat din gunoi de plastic. Pentru crearea decorului pentru această animație, timp de 6 luni, peste 100 de voluntari din Kiev au adunat și separat gunoiul din plastic. 

Acest film nu este pentru a încuraja oamenii să cumpere o groază de lucruri, ci pentru a-i face mai raționali și conștienți de ceea ce consumă.

PE LUNG

Plastikwood Animations a lansat o serie de desene animate digitale, preluând-o pe Barbie (numită în film Garbie, pentru a nu încălca drepturile de autor) și plimbând-o printr-o lume 3D a gunoiului care a crescut din cauza propriului său consum nesăbuit de zi cu zi, scrie The Calvert Journal.

„Suntem un studio independent din Ucraina care a creat proiectul „Învelit în plastic”. Este un proiect atât de unic și revoluționar încât nu prea ne permitem să folosim termenul de artă”, spune scenaristul și regizorul filmului Vlad Yudi.

Enlarge

30726966_10155445803596417_8276728200711968136_n
Vlad Yudi, scenaristul și regizorul filmului animat

Yudi a venit cu ideea pentru filmuleț după ce a renunțat la munca anterioară ca agent de modelare. „Conștiința mea era neliniștită pentru că am lucrat într-o industrie care a încurajat oamenii să cumpere o mulțime de gunoi de care nu aveau nevoie, așa că am renunțat”, susține el. A fondat apoi studioul Plastikwood, sub motto-ul „Faceți artă, nu gunoi”.

Pentru a construi setul de desene animate, echipa de creație și voluntarii Plastikwood Animations au colectat gunoiul din spațiile publice și au făcut un apel către toți cei care nu mai vor să polueze atât de mult mediul. „Apelul nostru de a colecta gunoiul pentru această animație a însemnat că sute de oameni și-au sortat deșeurile pentru prima dată. Astfel, am împiedicat aruncarea a sute de kilograme de substanțe toxice”, adaugă regizorul animației. 

Totodată, el susține că a folosit multe clișee de filme horror pentru a îngrozi telespectatorii privind poluarea mediului. „Aceasta este ca o formă de anti-publicitate, care vă încurajează să cumpărați mai puțin, nu mai mult”, adaugă el. 

Mai mult, autorii proiectului și-au propus să meargă mai departe și înainte de proiecția filmului, vizitatorii trebuie să treacă printr-un labirint interactiv (parc tematic) creat din gunoi. „În interiorul labirintului vă cufundați în aventuri emoționante ale personajului păpușii Garbie, dezvăluind în fiecare colț o altă răsucire înfiorătoare a complotului. Când sau dacă ajungeți la ultima cameră, urmăriți în sfârșit animația empatizând profund cu Garbie, deoarece tocmai ați trăit fiecare eveniment de pe ecran”, adaugă Vlad Yudi. 

Ecologie

Plasticul de unică folosință va fi interzis definitiv în UE. Ce urmează

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Uniunea Europeană încearcă să lupte cu plasticul care sufocă planeta, în special oceanele. În acest sens, eurodeputații au decis ca începând cu anul 2021 să interzică comercializarea și utilizarea unor obiecte precum: paiele pentru băuturi, tacâmurile și farfuriile sau bețișoarele de urechi din plastic. Scopul Parlamentului European este de a opri fluxul continuu de poluare a mediului cu plasticul, care în cele din urmă ajung în oceane, scrie forbes.com.

Astfel de produse din plastic sunt, după cum sugerează și numele, folosite doar o dată, însă pentru descompunerea lor este nevoie de câteva secole. Potrivit Comisiei Europene, astfel de materiale plastice reprezintă 70 la sută din tot gunoiul marin.

PE LUNG

„Am adoptat cea mai ambițioasă legislație împotriva plasticului de unică folosință. Este esențial pentru a proteja mediul marin și pentru a reduce costurile pagubelor de mediu, atribuite poluării prin plastic în Europa și estimate la 22 de miliarde de euro până în 2030”, a declarat europarlamentara Frederique Ries, autoarea proiectului de lege.

Deputații europeni au mai adăugat pe lista plasticului interzis în UE și pungile sau ambalajele din plastic. Consumul altor câteva articole, pentru care încă nu există alternativă, va trebui redus de statele membre cu cel puțin 25% până în 2025. În această categorie intră cutii de burger de unică folosință, cutii de sandvişuri sau recipiente pentru fructe, legume, deserturi sau înghețate. Statele membre vor elabora planuri naționale pentru a încuraja utilizarea produselor adecvate pentru utilizare multiplă, precum și pentru reutilizarea și reciclarea acestora.

Alte articole din plastic, cum ar fi sticlele de băutură, vor fi colectate separat și reciclate în proporție de 90% până în 2025.

Deputații europeni s-au pus de acord, ca măsurile de reducere să includă și deșeurile produselor de tabac, în special a filtrelor de țigară, care conțin plastic. Ele ar urma să fie reduse cu 50% până în 2025 și cu 80% până în 2030. Un filtru de țigară poate polua între 500 și 1000 de litri de apă, în timp ce aruncat pe șosea are nevoie de până la 12 ani ca să se dezintegreze. Se clasează pe locul secund în topul celor mai mari poluanți din rândul articolelor de plastic de unică folosință.

De asemenea, statele membre ar trebui să garanteze colectarea anuală a cel putin 50% dintre uneltele de pescuit din plastic, pierdute sau abandonate, cu un obiectiv de reciclare de cel puțin 15% până în 2025. Uneltele de pescuit reprezintă 27% dintre deșeurile găsite pe plajele Europei.

Pe măsură ce cercetătorii descoperă tot mai multe mamifere marine care din greșeală înghit plasticul, rapoartele arată că cel mai mult au de suferit din cauza acestei forme de poluare anume oamenii. 

În decembrie 2017, a fost depusă o rezoluție a ONU care avea ca scop să împiedice orice material plastic să intre pe căile navigabile. La summitul G7 din Quebec din această vară, a fost prezentat un acord similar. Deși s-a concentrat pe problema mai largă a sănătății oceanelor, a făcut și un punct despre importanța reducerii utilizării materialelor plastice care, inevitabil, ajung în mare. SUA și Japonia nu s-au înscris în acest plan. China, care până acum primea din întreaga lume gunoaie pentru reciclare, deja a renunțat să accepte „gunoi străin”, pentru că nivelul de poluare din țară a devenit mult prea mare și a dus la îmbolnăvirea a mii de oameni. 

Cercetătorii din întreaga lume încearcă să găsească o alternativă a plasticului de unică folosință. Mulți spun că o soluție bună ar fi fabricarea unui plastic biodegradabil care nu ar mai fi o sursă de poluare. Totuși, spun experții, „este timpul de acțiuni, și nu vorbe”. Fără acțiuni internaționale aplicabile, coordonate, pe această temă, poluarea din plastic va produce ravagii pe planetă, care vor afecta cel mai mult generațiile viitoare.

Conform Comisiei Europene, mai bine de 80% din totalul deșeurilor marine este reprezentat de plastic. Produsele care intră sub incidența acestor interdicții reprezintă 70% din totalul deșeurilor marine. Din cauza ratei scăzute de descompunere, plasticul se acumulează în mări, oceane și pe plajele din UE și din lume. Reziduri de plastic sunt întâlnite la anumite specii marine, cum sunt broaștele țestoase de mare, focile, balenele și păsările, dar și la pești și crustacee, în consecință și în lanțul alimentar uman.

Citește mai departe

Ecologie

Ce branduri cunoscute pentru poluare sunt prezente în Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ne place să facem cumpărături, să fim în trend și să avem șifonierele pline cu haine noi de branduri cunoscute. Vitrinele celor mai populare branduri ne ademenesc și ne trezesc lunar pofta de a cumpăra ceva nou, însă puțini sunt cei care se întreabă cum funcționează această industrie, ce se întâmplă cu hainele ce nu au fost cumpărate și cât de eco-friendly sunt aceste branduri prezente și în Republica Moldova. 

Fenomenul fast fashion (moda rapidă) este tot mai răspândit în ultimii ani. Marele magazine schimbă în fiecare săptămână colecțiile de haine, iar noi ajungem să cumpărăm tot mai multe articole vestimentare, ieftine ca niciodată. Jurnalista de mediu Lucy Siegle scrie în noua sa carte „To Die For” (Să mori pentru) că acest fenomen ar putea să ne coste mai mult decât ne putem imagina.

PE LUNG

În ultimul deceniu cumpărăm mai repede, mai ieftin și mai mult. Șifonierele sunt pline, dar totuși nu găsim mereu combinația perfectă. Dacă este să facem ordine printre haine vom observa că  sunt doar câteva articole vestimentare pe care le purtăm, iar restul adună doar praf, pentru că au fost cumpărate sub influența impulsului că e trend și accesibil.

Terranova, DeFacto, LcWaikiki, Espirt, Mango, H&M, Zara, Kevin Clain sunt doar câteva branduri care au reușit să îmbrace o mare parte din moldoveni. Raportul calitate – preț este cel care ne atrage cel mai mult. Astfel, ajungem să dăm pentru îmbrăcăminte cel puțin 11% din venitul nostru anual și să adunăm peste 10kg de haine. Dar lucrul cu adevărat alarmant este că aproape aceeași cantitate de haine pe care o cumpărăm va fi aruncată prematur în coșul de gunoi.

Statistice internaționale arată că numărul hainelor a crescut de cel puțin patru ori comparativ cu ultimele patru decenii. Relațiile noastre cu hainele și moda au început să se schimbe la mijlocul anilor ’80. Dacă înainte oamenii cumpărau doar câteva haine scumpe, de calitate de care aveau grijă să nu le murdărească, acum am ajuns să cumpărăm multe piese vestimentare, iar în cazul în care le murdărim sau le rupem, preferăm să le aruncăm în coșul de gunoi. „Asta pentru că moda a devenit atât de ieftină, încât uneori se transformă în gunoi”, spune Lucy Siegle.

Și reprezentanții Greenpeace-ului atrag atenția asupra consumului exagerat de haine, cauzat de înnoirea programată a colecțiilor. „Dacă am vorbi de sezoane, probabil un an ar avea zeci de anotimpuri din prisma marilor producători de haine”, susține un reprezentant Greenpeace. Mai mult, pentru a nu devaloriza hainele ce nu au fost cumpărate, unele companii preferă să le arunce, dar să nu vândă la un preț mult prea mic.  

Moda rapidă a devenit un standard al industriei, iar hainele sunt produse în loturi mici și cu o viteză amețitoare. Brandurile cunoscute și-au deschis fabrici în țările slab dezvoltate și au început să producă haine în masă. Aceste fabrici au devenit sinonime cu salarii mici și exploatatoare. Adesea, un lucrător de îmbrăcăminte va trebui să lucreze zilnic câte 15 ore, pentru care va primi 1 dolar.

Mai mult, hainele pe care le purtăm au o legătură directă cu poluarea devastatoare a aerului și a apelor. Recent, s-a demonstrat că există o legătură între activitatea companiilor H&M și Zara și poluarea devastatoare din Asia. Hainele pe care mulți europeni le cumpără și le poartă cu plăcere sunt făcute din materiale care provin din fabrici care aruncă apa netratată și toxică direct în fluvii și în râuri. Anchetatorii care au vizitat aceste fabrici și-au dat seama imediat că ceva nu e deloc în regulă. Testele de calitate a apei și discuțiile cu localnicii au confirmat aceste suspiciuni. Aceste fabrici distrug mediul și comunitățile locale. Și cel mai rău e că nimic nu se face pentru a evita acesta pagube deși brandurile ar putea cere ca fabricile de viscoză să folosească tehnologii curate de producție. Viscoza este o fibră obținută din plante. Aceasta a devenit tot mai populară ca alternativă la bumbac sau la produsele sintetice. De multe ori e vândută ca alternativă mai ecologică – și ar putea fi. Dar viscoza pe care o cumpără H&M și Zara numai ecologică nu este. E rezultatului unui proces chimic foarte dur, fără control real ecologic. Asta înseamnă că în timpul procesului de fabricare se degajă gaze toxice și substanțe chimice periculoase, la niveluri care depășesc cu mult pe cele recomandate, relatează The Guardian

Circa 80 miliarde de haine sunt produse în fiecare an în întreaga lume, echivalentul a 11 articole vestimentare noi pentru fiecare om de pe planetă. Deși aparent aceste articole conțin cantități mici de substanțe toxice, consumul crescut de haine duce la răspândirea unor cantități înspăimântătorare de substanțe toxice în toată lumea.

De asemenea, fenomenul „fast fashion” are un cost de mediu extrem de ridicat! O producție mai mare de haine înseamnă un consum crescut de apă și de substanțe chimice. De exemplu, pentru fabricarea unei tone de haine se consumă 200 tone de apă, iar pentru vopsirea hainelor se folosesc peste 10.000 de tipuri de vopsele chimice.

Un exemplu care ne arată cât de mult aceste fabrici pot polua apele este râul Citarum din Indonezia. Presa internațională la numit cel mai murdar râu din lume”. Fotograful Iqbal Kusumadirezza a documentat „viața poluată” a acestui râu. Potrivit lui, degradarea râului Citarum a fost cauzată, în principal, de înmulțirea fabricilor de textile de pe malul râului în anii 1980, când deșeurile lichide de la cele trei sute de clădiri au început să fie deversate în râu. Doar o cincime dintre fabrici aveau sisteme de gestionare corectă a deșeurilor. Acest lucru i-a încurajat și pe locuitori să trateze râul ca pe un tomberon. Astfel, acestea au devenit o lovitură dureroasă nu doar pentru Indonezia, dar pentru noi toți și mediu.

Citește mai departe

Ecologie

Cum au devenit urșii o problemă în România și de ce omorul lor nu este o soluție

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Timp de o săptămână, în România au fost uciși trei urși. Toți trei au fost loviți de automobile. Cel mai răsunător caz a fost când un urs tamponat de un automobil a fost lăsat în agonie timp de aproape 18 ore, înainte ca autoritățile să dea permisiunea ca acesta să fie împușcat.

În timp ce organizațiile de apărare a animalelor cer crearea mai multor coridoare de trecere pentru mamifere, vânătorii strigă că sunt prea mulți urși și de aceea ei trebuie împușcați.

PE LUNG

La sfârșitul săptămânii trecute, sâmbătă seara, un urs a fost lovit de o maşină în judeţul Harghita. Animalul a fost lăsat să sufere ore în şir pe marginea drumului, în timp ce veterinarul venit să asiste nu a putut să facă nimic pentru că nu era echipat cu tranchilizant. Ulterior, după 18 ore, animalul a fost împuşcat pentru a îi fi curmate suferinţele. La câteva ore distanță, o ursoaică a murit, lovită de o mașină în zona localității Bradu, din județul Sibiu. Un al treilea urs a murit după ce a fost lovit de o maşină, de data aceasta în judeţul Mureş. Animalul a murit pe loc. 

Aceste cazuri au atras atenția publică și au stârnit nemulțumirea oamenilor. Ei au criticat atât legile ineficiente, lipsa podurilor de trecere a animalelor, precum și cazurile frecvente de vânătoare.

Cu toate acestea autoritățile ridică din umeri. Date statistice despre numărul urșilor loviți în trafic nu există. Nici datele despre numărul real al urșilor bruni nu sunt tocmai exacte. Potrivit Ministerului Mediului, în România ar fi de la 6 450 până la  7 200 de exemplare. Însă, vânătorii susțin că cifra e în jur de zece mii, în timp ce, reprezentanții organizațiilor de apărare a animalelor cred că, din contră, numărul este umflat pentru ca vânătorii să-i poată împușca, scrie vice.com. 

În 2016, în România a fost votat proiectul de lege potrivit căruia urșii pot fi împușcați doar dacă au produs pagube sau sunt un pericol pentru viața omului. Acest lucru nemulțumește pe mulți vânători.

Jurnalistul român Vlad Ursulean, prezent la o conferință despre coexistența omului cu carnivorele mari, a scris pe pagina sa de Facebook că una dintre soluțiile găsite de cei prezenți la eveniment pentru a evita astfel de tamponări periculoase atât pentru om cât și pentru animal este ca urșii să fie împucați. 

Reprezentanții World Wide Fund for Nature România, o organizație non-guvernamentală pentru conservarea naturii și restaurarea ecologică a mediului natural, susțin că, înainte și după somnul de iarnă, accidentele pe șosele sunt un risc real atât pentru om, cât și pentru animal. Coliziunile pot fi prevenite, prin instalarea de garduri sau construcția de ecoducte („poduri verzi”), în funcție de gradul de risc și de costuri. O primă măsură este chiar avertizarea șoferilor, cu semne de circulație specifice. 

Ecoductele sunt structuri care permit animalelor să traverseze în siguranță bariere construite de om. Acestea pot fi: pasaje subterane tuneluri, viaducte sau pasaje superioare, tuneluri de amfibieni, acoperișuri verzi etc. 

În timp ce România are doar câteva ecoducte pe o porțiune a autostradei construite recent, multe țări au câteva zeci sau chiar sute de astfel de sisteme.

Primele ecoducte pe uscat au fost construite în Franța, în anii 1950. Țările europene, printre care Țările de Jos, Elveția, Germania și Franța, au construit diverse structuri de trecere pentru a reduce ciocnirile oamenilor cu animalele sălbatice. De exemplu, doar în Olanda există peste 600 de tuneluri instalate pe drumurile din țară.

Iată câteva astfel de poduri, care au demonstrat că omul poate nu doar să distrugă habitatele animalelor, dar să caute și soluții:

Podul și tunelurile pentru crabi, Australia

Între 50 și 120 de milioane de crabi roșii își fac drum din pădurea tropicală în fiecare an în timpul sezonului de migrație, mergând încet pe drum pentru a ajunge la locul lor de reproducție lângă mare. Guvernul a construit poduri și tuneluri pentru a reduce numărul cazurilor când crabii sunt striviți. De asemenea, autoritățile au construit ziduri înalte de-a lungul drumului. Astfel, nu doar reușesc să salveze anual mii de crabi, dar și au creat o nouă atracție turistică.

Pasajul Elefantului, Africa

Ca parte a efortului de a restabili ruta de migrație istorică folosită de elefanții africani din nordul Keniei, conservaționistii au construit un pasaj sub drumul ocupat Nanyuki-Meru în 2010, astfel încât mamiferele mari să se poată deplasa în siguranță între zonele izolate fără a trece prin grădinile localnicilor.

Autostrada A50, Olanda

Printre cele mai impresionante și vizual uimitoare pasaje realizate doar pentru animale este cel construit peste autostrada A50 – un pod verde luxuriant acoperit cu vegetație pentru a proteja animalele sălbatice care sunt pe cale de dispariție. Podul este una dintre cele 600 de treceri de animale sălbatice din Olanda, care adăpostește cel mai mare pasaj mondial, care parcurge o jumătate de milă (800 de metri) pe o autostradă, o cale ferată și un teren de golf.

E314, Belgia

Acest drum de 125 de kilometri traversează 3 națiuni care se întind pe mai multe medii diverse. Proiectanții acestei conexiuni au menținut-o în mod intenționat pentru a permite animalelor sălbatice să recunoască mai ușor trecerea.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social8 ore în urmă

În închisoare, ca acasă. Cum funcționează un penitenciar cu securitate redusă din Norvegia

PE SCURT Rata de recidivă în Republica Moldova este peste 50%, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea fost deținut...

Ecologie12 ore în urmă

Plasticul de unică folosință va fi interzis definitiv în UE. Ce urmează

PE SCURT Uniunea Europeană încearcă să lupte cu plasticul care sufocă planeta, în special oceanele. În acest sens, eurodeputații au...

Economie13 ore în urmă

Cum să calculezi ce impozite ți se rețin lunar? Explicăm

PE SCURT Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la...

SocialO zi în urmă

Moldova.org recomandă: DoR, BBC, Meduza, Dela0.ro

PE SCURT În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim...

DivertismentO zi în urmă

Rețeta săptămânii: Plăcinte la tigaie cu cartofi cruzi

PE SCURT Când nu dispui de timp ca să faci plăcintele la cuptor, nu ai prea multe ingrediente și vrei...

Cultură2 zile în urmă

10 cele mai bune filme din 2019

PE SCURT Decembrie este o lună în care se întocmesc bilanțuri și topuri pentru anul ce se termină, reflectând asupra...

Externe2 zile în urmă

Despre baza secretă din Alpi, legile controversate din Rusia și „Orașul perfect”. Cele mai interesante știri externe pe scurt

PE SCURT SUA vor să folosească tehnologiile de recunoaştere facială pentru a identifica toate persoanele care intră şi ies din...

Advertisement

Politică

Justiție5 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică6 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031