Connect with us
"
"

Economie

Un deputat ACUM a lansat o adresare oficială către băncile comerciale din Republica Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Deputatul Blocului ACUM Dumitru Alaiba a lansat o adresare oficială către băncile comerciale din Republica Moldova referitor la modul în care se implementează proiectele salariale din țara noastră. Potrivit lui Alaiba, angajații sunt de facto impuși să accepte acea bancă comercială, care este preferată de angajator.

Deputatul a precizat că esența problemei este că angajații în câmpul muncii nu au libertatea să își aleagă unde își primesc salariul – banii deja munciți. În majoritatea țărilor cu o economie de piață, angajatul decide la ce bancă să își porteze salariul. În cazul nostru, asta este o problemă și un anacronism. De asemenea, în special, în cadrul instituțiilor publice – o sursă de corupție.

PE LUNG

În adresarea, care a fost lansată conducerii a 11 bănci comerciale, se menționează că practica proiectelor salariale și modul în care acestea sunt implementate în Republica Moldova reprezintă o încălcare a regulilor liberei concurențe, dar și o încălcare a Codului Muncii.

„Înțeleg și accept faptul că proiectele salariale sunt pur și simplu o practică învechită, rămasă încă de la începutul anilor 2000, care pur și simplu nu a fost ajustată. Rămân convins că responsabilitatea pentru această problemă nu o poartă băncile comerciale, ci tot instituțiile statului, care au obligația să supravegheze implementarea legislației”, se arată în scrisoare.

Potrivit lui Alaiba, acum, că problema este scoasă în evidență,  acest anacronism poate fi corectat, fără implicarea vreunei instituții. Mai mult, aceasta nu necesită un efort administrativ din partea băncilor comerciale.

Pentru a corecta această greșeală, potrivit deputatului ACUM,  băncile comerciale din Moldova ar urma să întreprindă următorii pași simpli:

Rezilierea contractelor ce reglementează proiectele de salarizare prin carduri, semnate între bănci și fiecare din angajator. Ele contravin Legii Concurenței și Codului Muncii și asemenea relații contractuale nu ar trebui să existe.

Oferirea posibilității angajaților de a-și primi salariile la banca pe care o aleg ei, nu angajatorii.

„Va avea de câștigat acea bancă, care va decide prima să lanseze campanii de promovare a oportunității de portare a salariului adresate direct persoanelor fizice din Moldova, astfel ca aceștia să decidă la ce bancă să își primească salariul”, a menționat Dumitru Alaiba.

În context, deputatul a precizat că  beneficiile liberalizării sunt și ele evidente: o animare a concurenței pe piața bancară, lucru care va fi benefic atât pentru clienți, cât și pentru băncile comerciale capabile să ofere produse de calitate, demne de anul 2019.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Economie

Cum să calculezi ce impozite ți se rețin lunar? Explicăm

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la capitolul alfabetizarea financiară a populației. Datele menționează că doar 27 la sută din moldovenii adulți au cunoștințe financiare de bază. La acest capitol stăm mai rău decât țări cum ar fi Tanzania, Uganda, Rusia, Columbia sau Madagascar. Pornind de la asta, echipa Moldova.org și-a propus să lanseze o rubrică dedicată educației financiare, iar primul articol va fi dedicat impozitelor și cum să înțelegem cât și de ce ni se reține din salariu.

PE LUNG

Pentru a putea explica mai ușor câte impozite se rețin din salariul lunar, vom discuta un caz concret, dar ipotetic – Ion, proaspăt angajat la o instituție de stat.

În fiecare lună, Ion primește fluturașul de salariu. În acesta sunt indicate două sume de bani, prima sunt banii alocați pentru munca sa și cea de-a doua – cei pe care îi primește după achitarea tuturor impozitelor. Deci, câte impozite i se rețin din salariul de angajat în sectorul public și cum se calculează acestea?

Benjamin Franklin spune că achitarea impozitelor este o certitudine, precum este moartea. La fel de cert este și rolul impozitelor pe care îl achită fiecare dintre noi în dezvoltarea unei societăți democratice.

Așadar, să le luăm pe rând.

Suma care se trece în contractul de muncă și din care se rețin taxele și impozitele salariale se numește salariu brut. De multe ori oamenii se revoltă când aud datele statistice privind salariile, declarând că sunt prea mari în raport cu cele reale. Aceasta pentru că statistica reflectă anume salariul nominal brut. El constituie baza din care se rețin impozitele.

În cazul lui Ion, care este în sectorul bugetar, salariul mediu nominal brut este de 6456 de lei. După achitarea tuturor impozitelor în fluturașul său este indicată suma de 5324,75 de lei, care reprezintă salariul net, care este suma cu care angajatul rămâne „în mână” după achitarea tuturor impozitelor.

Unde sunt restul banilor și cum a fost calculată această sumă?

Pentru început Ion trebuie să știe că fiecărui salariat i se rețin impozite. Acestea sunt reținute de angajator și achitate la bugetul public. Deci, achitarea impozitelor se face prin intermediul instituției unde lucrează, a angajatorului.

Angajatului i se rețin trei tipuri de impozite

contribuții de asigurări sociale în mărime de 6% din salariul brut. Acești bani ajung în bugetul asigurărilor sociale de stat,  în mare parte în fondul de pensii, adică constituie baza din care i se va calcula pensia. În cazul angajatului Ion, contribuțiile de asigurări sociale vor  constituie 387 lei.

prime de asigurări medicale în mărime 4,5% (PAM). Banii ajung în fondul asigurare obligatorii medicale, adică din aceste resurse se întreține sistemul public de sănătate. În cazul lui Ion, PAM vor constitui 291 de lei.

– cota impozitului pe venit, care constituie alte 12% din venitul impozabil. Dacă începeți să oftați și să credeți că intrați în domeniul matematicii superioare, să știți că greșiți. Dar pentru început, ce este venitul impozabil? Este baza din care se calculează impozitul pe venit achitat de angajat și este egal cu salariul brut minus contribuții sociale achitate angajatului, minus primele PAM achitate de angajat și minus scutirea personală.

Mai simplu: din 6456 de lei (salariul brut) se scade 387 de lei (contribuții de asigurări sociale) și 291 de lei (PAM) și încă 2000 de lei (scutirea personală – suma lunară din care nu se calculează impozitul pe venit) și obținem venitul impozabil, care constituie 3778 lei. Anume acești bani sunt baza din care se calculează impozitul de venit prin aplicare de 12%. Astfel obținem impozitul pe venit de 453 de lei.

Ion ar mai trebui să știe că, pentru instituția unde activează, plățile achitate de angajat nu sunt toți banii care vor merge„la stat”. Aceasta pentru că, la fiecare salariu brut achitat, angajatorul trebuie să mai achite în numele acestuia 23 de procente de contribuții sociale și 4,5 PAM, care similar impozitelor reținute angajatului merg în bugetul asigurărilor de stat și Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM).

Așadar, ce avem în final? Pentru un salariu de 5 325 de lei, bani care ajung la angajatul Ion, angajatorul (instituția unde lucrează) plătește la stat cumulativ impozite în sumă de 2584 de lei.

Citește mai departe

Economie

Angajații Airbnb, supărați că nu sunt încă bogați

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Comparația istorică dintre „Goana după aur” din California secolului XIX şi metaforica „Goană după aur” a zilelor noastre din Silicon Valley este mult mai potrivită în cazul Airbnbului – un startup formidabil ce a „perturbat” industria hotelieră, dându-le posibilitatea oamenilor de a-și transforma locuințele în hotele, astfel contribuind la ridicarea prețurilor caselor în unele orașe.

O nouă investigație făcută de The New York Times susține că mulți angajați de la Airbnb sunt frustrați că nu sunt bogați – ceea ce potrivit lor se va întâmpla odată ce compania va deveni publică și stocul lor pre-IPO va fi convertit în un stoc comercializat public.

PE LUNG

După cum reportează Erin Griffith, vara trecută lucrătorii au trimis o scrisoare fondatorilor companiei, cerând ca Airbnb să devină o companie publică.

Conform raporturilor, așteptarea acestui fapt a devenit o sursă de stres, astfel încât împiedică unii angajați să-și schimbe carierele și să-și creeze familii. Valoarea Airbnbului a fost apreciată la 31 miliarde de dolari și ar fi preluat 2 tranșe de capitaluri salariale ce vor începe să expire în noiembrie, 2020. Dacă compania nu devine publică până atunci, aceste acțiuni nu vor mai fi de folos.

Toate acestea sunt principalele motive pentru care Airbnb a dat o mică declarație în care se spune: „este de așteptat să devină o companie comercializată public în 2020″, despre care unele surse au spus pentru New York Times că sunt „vești binevenite” pentru mulți „tineri angajați”.

Cu toate că raportul este distractiv și suculent pentru cititori, este și o reamintire a aurei delirante care perpetuează asupra Silicon Valley. Mitul industriei moderne că dacă ești angajat la un startup încă de la începutul lui și ți se acordă stoc pre-IPO, vei deveni cu siguranță milionar odată ce compania devine publică sau va fi cumpărată. Mulți lucrători, deseori, sacrifică salarii mai mari pentru un stoc mai mare, sperând să fie printre puținii norocoși.

Desigur, startup-urile au rareori succesul Airbnbului.

Fostul angajat Airbnb, Gabriel Cole le-a declarat celor de la The New York Times că și-a vândut economiile pentru propriile opțiuni de stoc după ce a plecat în 2015, și a suportat o taxă de 180.000 de dolari la care nu s-a așteptat. „Eu returnam sticlă ca să-mi cumpăr mâncare”, a declarat el.

O parte din farmecul de a lucra la o companie abia lansată este asumarea unui risc care ar putea aduce un câștig financiar uriaș. Totuși, undeva între nașterea Google-ului și ascensiunea Facebook-ului, toți lucrătorii au fost condiționați să creadă că compania la care lucrează îi va face milionari. Acest crez a transformat mulți lucrători în albine lucrătoare nemiloase, motivate pe o promisiune falsă a averii.

Au mai fost astfel de povești și în trecut. Într-o poveste separată din The New York Times din 2015, un reporter a detaliat dezlegarea unei companii numite „Good Technology”. Valoarea companiei a fost estimată la 1.1 miliarde de dolari, dar a fost vândută către BlackBerry cu 425 milioane. De înțelegere au beneficiat, în primul rând, capitaliștii, care au investit în companie, dar a lăsat mulți angajați fără avere, unii chiar au pierdut bani. Când Gilt Groupe a fost cumpărat de Hudson Bay, foștii angajați au declarat celor de la Recode că unii dintre ei au pierdut peste 10.000 de dolari ca rezultat al înțelegerii. În timp ce acestea sunt exemple de achiziție, când o companie devine publică asta nu înseamnă că angajații vor avea o avere imediat.

Sunt o mulțime de factori ce determină câți bani poate să facă un angajat din oferta publică inițială: când un lucrător se alătură companiei, câte opțiuni de stoc sau câte unități de stocuri restricționate primesc, și când decid să vândă toată cantitatea determinată.

„Oamenii cred că oricine lucrează la o campanie abia devenită publică vor deveni instant bogați”, a declarat Lise Buyer, consultant IPO la Class V Group către Los Angeles Times. „Lucrurile nu lucrează așa”.

Citește mai departe

Economie

Băncile europene au anunţat că vor elimina peste 44 000 de locuri de muncă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

De la începutul anului şi până în prezent, cel puţin zeci bănci europene au anunţat că vor elimina peste 44.000 de locuri de muncă, confirmând perioada dificilă prin care trece acest sector care se confruntă cu dobânzi foarte mici şi cu tensiunile comerciale, transmite AFP preluată de Agerpres.

Ultimele anunţuri în acest sens au fost făcute vineri de grupul bancar francez Société Générale şi cel german Commerzbank.

PE LUNG

Grupul bancar francez Société Générale a fost unul dintre primii care în 2015 a anunţat o restructurare a reţelei sale de retail din Franţa, pe fondul scăderii frecventării agenţiilor sale şi a trecerii la operaţiunile de digital banking. Între 2016 şi 2020, Société Générale, care este prezentă şi pe piaţa din România, are programată renunţarea la 3.450 de posturi dintr-un total de peste 147.000 de angajaţi.

În cazul Commerzbank, care trece printr-o perioadă dificilă de mai mulţi ani, a doua mare bancă germană a anunţat vineri eliminarea a 4.300 de posturi la nivel mondial şi închiderea a 200 de agenţi.

De asemenea, Commerzbank, la care statul german deţine un pachet de acţiuni de 15%, intenţionează să îşi vândă subsidiara poloneză mBank, care este una profitabilă.

Gigantul Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a anunţat la începutul lunii iulie cel mai mare plan de restructurare din istoria sa cu eliminare a 18.000 de locuri de muncă până în 2022. Aceasta după ce anul trecut, Deutsche Bank a eliminat deja 6.000 de posturi.

BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză, a confirmat la finele lunii august că intenţionează să elimine aproximativ 20% din efectivele filialei sale de obligaţiuni din Franţa, adică o reducere cuprinsă între 446 şi 546 de posturi până în 2021.

În Spania, grupul Santander a anunţat în luna iunie renunţarea la 10% din efectivele sale din Spania, adică 3.200 de angajaţi. Această restructurare este o consecinţă a absorbţiei rivalei Banco Popular în anul 2017. Aceasta după ce la începutul anului Santander, cea mai mare bancă din zona euro după capitalizarea bursieră, a anunţat deja restructurarea reţelei din Marea Britanie, o măsură care va antrena eliminarea a 1.270 de locuri de muncă.

În Belgia, grupul KBC intenţionează să elimine 1.400 de locuri de muncă până în 2022, în ideea de a-şi îmbunătăţi “eficacitatea operaţională”.

În sfârşit, banca regională germană HSH Nordbank intenţionează să elimine 700 de locuri de muncă dintr-un total de 1.700, o măsură care intervine la scurt timp după preluarea sa de către un grup de investitori privaţi, transmite Agerpres.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate2 ore în urmă

4 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 60 de paturi noi la Spitalul Raional Ialoveni și încă mai mulți copii infectați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social23 de ore în urmă

Trei știri bune din Moldova: Banca de alimente, restart la cultură și o nouă destinație turistică

Banca de alimente pentru persoanele social-vulnerabile Misiunea Socială „Diaconia” a lansat la sfârșitul lunii iulie prima Bancă de Alimente. Asta...

Sănătate23 de ore în urmă

Istoria a trei femei cu dizabilități mintale care s-au mutat la casa lor

Nadejda stă la masă și coase de zor. De dimineață a reușit să termine de confecționat trei măști. La 60...

SocialO zi în urmă

3 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 120 de cazuri noi și 8 decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Externe2 zile în urmă

Trendul „challenge accepted” de pe Instagram nu a apărut în Turcia

Pe la jumătatea lunii iulie, pe Instagram a pornit o mișcare care promova solidaritatea între femei. #WomenSupportingWomen și „challenge accepted”...

Social4 zile în urmă

Istoria „pristroicilor” și de ce sunt încă o problemă „anexată” blocurilor vechi din oraș

„Pristroica” este numită construcția anexată unui bloc de locuit, de cele mai multe ori fără acceptul autorităților sau vecinilor. Este...

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri. Se schimbă Constituția de tot sau numai „oleacă”?

Politica moldovenească nu pare să fie în vacanță în această săptămână, deși vinerea trecută era anunțat sfârșitul „sezonului politic”. De...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

Ce se întâmplă în Belarus? De ce se teme ultimul dictator din Europa?

PE SCURT Dictatura lui Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului, s-ar putea încheia după alegerile prezidențiale din 9 august, susțin mai mulți...

Politică2 săptămâni în urmă

Din banii noștri: Final de sezon politic. Sezonul epidemiologic continuă

Săptămâna curentă, din punct de vedere politic, a durat doar o singură zi. Situația amintește de sezonul final din Game...

Politică2 săptămâni în urmă

Veteranii regimului separatist: „În caz de agravare a situației, ca și acum 30 de ani, vom apăra patria”

PE SCURT Protestele veteranilor de pe Nistru de săptămâna trecută au generat reacții printre veteranii regiunii transnistrene. Primii și-au manifestat...

Politică2 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: Moțiune respinsă și despre cum și-au luat vacanță la miez de noapte

Parlamentarii au discutat astăzi în total 9 proiecte pe ordinea de zi. Cu un randament de 11%, parlamentarii au reușit...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Politică4 săptămâni în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică4 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Advertisement

Opinii

august 2020
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31