Connect with us
"
"

Publicat

pe

Un locuitor al orașului Dubăsari, în vârstă de 36 de ani, este cercetat de subdiviziunile specializate ale Serviciului Vamal pentru exonerarea de la achitarea drepturilor de import pentru un lot comercial de articole vestimentare din blană de vizon (nurcă).

Bărbatul a încercat să se eschiveze de la plata taxelor, abuzând de facilitățile prevăzute pentru persoanele fizice, prin care se permite introducea în țară a unei haine din blană, fără achitarea drepturilor de import, însă doar în cazul în care aceasta este pentru uz personal.

Blănurile au fost depistate de echipele mobile într-un oficiu închiriat de contravenient în municipiul Chișinău. În total, ofițerii vamali au găsit 19 articole din blană, fără acte de proveniență. Valoarea estimativă a acestora depășește 450.000 de lei.

În cadrul audierilor, bărbatul a declarat că a procurat blănurile din Grecia, recunoscând, totodată, că intenționa să le comercializeze.

Lotul a fost reținut pentru continuarea cercetărilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislație. Tot în cadrul documentării urmează a fi identificați și eventualii complici care ar fi fost implicați în schema deconspirată.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

Publicat

pe

PE SCURT

În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv la COVID-19 și feribotul care leagă malul drept de malul stâng al Nistrului va circula mai des.

Așa-zisele autorități transnistrene au anunțat că în jur de 450 de întreprinzători individuali urmează să primească compensații financiare pentru că nu au funcționat în luna martie și aprilie. Acești agenți economici vor primi, în medie, o sumă de până la 25 de euro.

De asemenea, săptămâna nu a trecut fără ca autoritățile de la Chișinău să primească încă o porție mare de acuzații. În șapte puncte, citește ce s-a întâmplat săptămâna trecută în regiunea din stânga Nistrului.

PE LUNG

  1. Starea de urgență din regiunea transnistreană a fost prelungită până pe 15 iunie. Perioada stării de urgență în regiune a început pe 17 martie și este a doua oară când este prelungită.
  2. Săptămâna trecută au fost identificate 23 de cazuri noi de infecție din internatul psihoneurologic de la Bender: 21 dunt beneficiari, iar 2 angajați. În internat au fost înregistrate peste 160 de persoane infectate cu COVID-19.
  3. O fetiță de numai 11 luni a fost ieri testată pozitiv la COVID-19 în regiunea transnistreană. În total, în regiune sunt 989 de cazuri de infecție cu COVID-19, dintre care 566 persoane au fost tratate, iar 38 au decedat.
  4. Săptămâna trecută am scris despre faptul că se formau cozi pentru feribotul ce leagă partea moldovenească de satele din stânga Nistrului. Din cauza restricțiilor de circulație impuse de așa zisele structuri de la Tiraspol, satele situate în stânga Nistrului sunt practic inaccesibile pe cale terestră, astfel locuitorii și agenții economici din zonă fiind nevoiți să traverseze pe malul drept al Nistrului cu feribotul.

    Prin urmare, Î.S. Bacul Molovata va efectua curse zilnice suplimentare pentru a satisface necesitățile populației și agenților economici din platoul Cocieri. Din 29 mai, prima cursă a feribotului este efectuată la ora 6.00 din satul Molovata Nouă spre Molovata și la 6.45 retur. Ultima cursă, spre Molovata Nouă, este efectuată la ora 20.00.
  5. În jur de 450 de întreprinzători individuali din Dubăsari urmează să primească compensații financiare din partea așa-ziselor autorități transnistrene, anunță așa-zisele autorități transnistrene ale orașului Dubăsari (după războiul de pe Nistru, administrația orașului Dubăsari este deținută de separatiști, iar administrația raională de autoritățile moldovenești). Suma totală destinată compensațiilor este de 182 500 ruble transnistrene (aprox. 10 140 euro). Dacă împărțim suma totală destinată pentru cele 450 de întreprinderi, reiese că fiecare întreprindere va primi aproximativ 23 de euro pentru două luni în care și-au sistat activitatea.

    Pe 29 mai a avut loc o ședință a subgrupului de lucru pe probleme bancare. Experții de la Chișinău au dat asigurări că în privința agenților economici și a clienților bancari din regiunea transnistreană nu se aplică abordări discriminatorii sau exagerate și orice agent economic din regiunea transnistreană își poate face cont într-o bancă din Republica Moldova. Tot aici partea moldovenească a specificat că multiple probleme existente în regiune (de exemplu, imposibilitatea de a scoate bani de pe cardurile internaționale din băncile și bancomatele transnistrene) pot fi soluționate rapid, prin reluarea circulației leului moldovenesc în calitate de mijloc de plată în numerar, așa cum s-a convenit prin Protocolul din 05 iulie 1995, semnat în procesul de negocieri. Așa-zisul minister al afacerilor externe a declarat că abordarea Moldovei față de locuitorii din regiunea transnistreană dobândește un context inuman. 

POLITICĂ

6. Săptămâna aceasta, partea transnistreană a fost generoasă față de autoritățile de la Chișinău la capitolul acuzații. Agenția de presă PMR Novosti scrie că autoritățile de la Chișinău a blocat semnarea a 11 rapoarte despre situația din Zona de Securitate. Partea moldovenească nu a publicat niciun comunicat care să facă referire exact la acestă acuzație, însă a declarat încă o dată că solicită eliminarea posturilor și barierelor instalate ilegal în Zona de Securitate, dar și deblocarea activității observatorilor militari din cadrul Forțelor Mixte de Pacificare.

7. O altă acuzație la adresa Chișinăului se referă la faptul că vicepremiera pe Reintegrare, Cristina Lescnic, nu ar dori să ajute repatrierea locuitorilor regiunii separatiste și ar pune piedici regiunii transnistrene. Biroul Politici de Reintegrare a avut o replică clară și destinată cetățenilor Republicii Moldova cu domiciliul în stânga Nistrului că autoritățile publice legale ale Republicii Moldova sunt singurele în drept să negocieze cu autoritățile statelor străine organizarea transportului internațional de pasageri.

De asemenea, Biroul Politici de Reintegrare atenționează cetățenii să nu se lase induși în eroare și să se informeze doar din surse oficiale ale Republicii Moldova (misiunile diplomatice acreditate ale Republicii Moldova peste hotare, precum și alte instituții de stat), atunci când apare necesitatea de repatriere în regiune.

Citește mai departe

Social

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

Publicat

pe

De către

PE SCURT 

Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele nelocuite Soko din apropierea Hong Kong-ului a făcut înconjurul lumii. Pentru mulți, fotografia a devenit un simbol și un semnal de alarmă că pandemia își va lăsa amprenta negativă și asupra mediului ambiant. 

Experții internaționali atenționează că măștile și mănușile de protecție pe care le folosesc oamenii din întreaga lume pentru a se proteja de COVID-19 devin o problemă pentru mediu, pentru că odată ajungând în natură se vor transforma în microplastice. În Republica Moldova problema măștilor și mănușilor folosite de populație încă nu a ajuns pe ordinea de zi. Nu există statistici în acest sens, iar problema pălește pe fondul cifrelor alarmante a cazurilor de îmbolnăvire. Totodată, unii ecologiștii atenționează că Moldova NU are la moment soluții pentru această problemă. Probabil nu e departe momentul când pe crengile copacilor și pe dealuri vor flutura, pe lângă „tradiționalele” pungi de plastic, și măștile aruncate la gunoiști.   

PE LUNG

Măștile, mănușile, sticlele de plastic de dezinfectant care ne protejează de COVID-19 ajung pe străzi, în mări și în mijlocul naturii sălbatice. Problema este semnalată de orașe din diferite colțuri ale lumii, scrie DW.

În Kalamata, un oraș grecesc cunoscut în mod tradițional pentru măslinele sale, străzile sunt aproape goale. Cu toate astea, mănuși, șervețele și sticle de plastic sunt împrăștiate prin parcuri, trotuare și drumuri. Deșeuri similare provoacă probleme în metropole mai mari, precum New York și Londra.

Problema a lovit chiar și insulele nelocuite Soko. La câțiva kilometri de Hong Kong, Gary Stokes, un activist din grupul de conservare OceansAsia, a găsit aproximativ 100 de măști aduse de ape.

„Nu am mai observat măști până acum într-o locație atât de îndepărtată”, spune Stokes, care suspectează că acestea provin din China sau Hong Kong. „Când le-am găsit, au trecut doar șase-opt săptămâni de când oamenii au început să folosească aceste măști”.

Prea devreme pentru evaluarea impactului 

„Dacă sunt aruncate pe străzi, când va ploua mănușile și măștile vor ajunge în cele din urmă în mare”, spune Anastasia Miliou, biolog marin și director de cercetare la Institutul de conservare marină al Archipelagos din Grecia.

Nu doar mănușile și măștile sunt cele care cresc considerabil cantitatea de deșeuri generate de pandemie. Consumul de plastic de unică folosință din piețe și magazine a crescut, fiind alimentat de frica oamenilor de a se contamina. 

În același timp, purtătorul de cuvânt al Comisiei UE pentru probleme de mediu, Vivian Loonela, a declarat recent că este prea devreme pentru a evalua impactul coronavirusului asupra cantității totale de deșeuri de plastic generate în 2020.

Care e situația în Moldova? 

Iuliana Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, atenționează că problema poluării cu echipamente de protecție utilizate de populație ia amploare. „Evident că s-a majorat consumul de măști, mănuși, respectiv, se majorează în mod automat și poluarea”.În mod normal, pentru ele ar trebui să existe coșuri separate sau să fie colectate de farmacii. Potrivit ei, chiar și în situația de pandemie, autoritățile trebuie să fie inventive. În alte state, autoritățile au instalat în spațiile publice coșuri pentru deșeurile de acest tip, cel puțin ca să nu se amestece cu alte tipuri de deșeuri menajere.

„Pe lângă faptul că sunt sintetice și degradează o sumedie de ani, mai există și pericolul potențial de infectare. Luate de vânt, acestea flutură pe deal și câmpii, un copil poate să ia mănușa sau masca care poate a fost la o persoană bolnavă, care nu știa de asta. Deci este și un eventual pericol de răspândire a bolii”.

„Concluzia este că Moldova, la moment, pentru aceasta nu are soluții”, a adăugat Iuliana Cantaragiu. Ce se poate de făcut? În mod teoretic, se putea de colectat aceste deșeuri, de balotat și de depozitat, până se creează infrastructura de incinerare. Aceasta se poate de realiza într-un an de zile. 

Societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață

Ideea colectării separate a echipamentelor de protecție individuală ce au fost folosite de populație este susținută și de Vladimir Ternavschi, de la organizația Tinerii pentru EcoPlastic.

„Mănușile, măștile de protecție trebuie colectate separat și neutralizate. Ați putut vedea și până acum cum șervețele umede aruncate la gunoi stau la gunoiște zeci de ani și nu degradează. Aceste măști de protecție care sunt cele mai populare sunt din același material. Și ele tot vor sta zeci de ani la gunoiște și vor contamina mediul cu microplastic”.

Microplasticele au devenit o problemă de mediu în lume pentru că nu pot fi colectate de filtre, iar atunci când trec prin apele uzate pot colecta bacterii dăunătoare pe care le pot transporta cu ele. Astfel, atunci când înghițim aceste microparticule de plastic, putem înghiți și bacteri.

Tânărul ecologist susține că după pandemie, societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață și să recurgă la practici mai ecologice: să revină din nou la „torbe” și pachete biodegradabile.

În țara vecină, România, ecologiștii au creat deja o pagină pe facebook cu titlul „ Nu arunca măști și mănuși pe jos”, unde au lansat un apel către cetățeni să nu arunce la întâmplare materialele de protecție personală. Aici au fost postate mai multe poze cu măști și mănuși aruncate pe străzile orașelor, dar și în pădurea din Chiajna sau pe malul Dunării, la Brăila. Totodată, moderatorii paginii au atenționat că aruncarea măștilor și mănușilor folosite în împreună cu gunoiul menajer poate contamina personalul blocurilor însărcinat cu curățarea și manipularea gunoiului precum și operatorii firmelor de salubritate și gropilor de gunoi care preiau aceste deșeuri.

Vlada Balica, de la ABS Recycling, companie specializată în reciclarea deșeurilor de ambalaje PET, ne-a spus că la fabrica pe care o gestionează nu sunt colectate și prelucrate mănușile și măștile de protecție de unică folosință.

„În Moldova nu există soluții pentru acest tip de deșeuri. Nu este de dorit ca acestea să nimerească în deșeuri menajere, mai ales că ele pot fi infectate cu virus sau diferiți agenți patogeni. Ele trebuie colectate separat și incinerate, dar la noi incinerare nu există și evident că soluții nu sunt, de aceea totul merge la depozitare la Țînțăreni”.

Totodată, potrivit ei, pe timpul pandemiei, s-a observat reducerea deșeurilor plastice. Fabrica primește de la Regia Autosalubritate deșeuri menajere mixte, de unde sunt extrase tot ce poate fi valorificat și reciclat. „Dacă vorbim despre cantitățile colectate până la pandemie de autosalubritate și în timpul pandemie, cred că  acestea s-au redus cu circa 30-40%.” Vlada Balica spune că asta ar fi o urmare a închiderii sectorului HoReCa. În plus, foarte mulți oameni au plecat la părinți, la sate. Au plecat și cei care închiriau apartamente în Chișinău, studenții.

Ce se întâmplă cu deșeurile medicale? 

Ministerul Sănătății a precizat anterior că există un plan de management al deșeurilor infecțioase. Conform acestuia, există trei etape – colectarea deșeurilor periculoase din punct de vedere infecțios, transferul separat către un punct comun de colectare, sterilizare și dezinfectare a acestora, iar apoi conform unei proceduri se distrug.  

Alexei Bivol, directorul spitalului Raional Telenești, ne-a spus că aici deșeurile periculoase sunt autoclavate. Autoclavarea este o metodă care se folosește și în țările din Europa. „Avem o autoclavă modernă, care funcționează după principiul sterilizării cu aburi, unde tot echipamentul se sterilizează, apoi se fărâmițează și se aruncă la groapa cu gunoi, inofensiv”, spune Alexei Bivol.

„Instalația are cinci programe, procesul durează 45 de minute și după sterilizare, se include programul de fărâmițare, apoi deșeurile inofensive se aruncă la groapă de gunoi” 

Aparatul este testat, aprobat metrologic. În prezent, instituția are aproximativ 45 de contracte cu instituțiile medicale din raioanele vecine, pentru servicii de management al deșeurilor. 

Soluții globale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pentru DW că spălarea obișnuită a mâinilor oferă mai multă protecție împotriva infectării cu COVID-19, decât purtarea mănușilor de cauciuc în locurile publice, iar centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor afirmă că măștile de pânză lavabile oferă protecția necesară.

Și, în timp ce echipamentele de protecție utilizate în instituțiile medicale nu sunt în mare parte reciclabile sau reutilizabile, apar inovații sustenabile. Astfel, în SUA, producătorul de automobile Ford produce halate de protecție reutilizabile din același material din care se fac airbag-urile. Acestea pot fi spălate până la 50 de ori. Universitatea din Nebraska efectuează testări pentru a vedea dacă lumina ultravioletă va dezinfecta și „va prelungi viața” măștilor medicale și, prin urmare, va reduce deșeurile.

Reprezentanții organizației Zero Waste Europe consideră că țările nu ar trebui să aleagă între protecția mediului și protecția sănătății publice. „Pe viitor, trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru pandemii de acest fel și că suntem gata să le abordăm într-un mod ecologic; nu trebuie să fie una în defavoarea celeilalte.”

Foto: DW, Facebook/Ion Andronache

Citește mai departe

Social

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

S-au înregistrat 109 de cazuri noi și alte șapte decese

În ultimele 24 de ore, în Republica Moldova au fost fiind confirmate 109 de cazuri de infecție cu noul coronavirus, fiind procesate 775 de teste. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 8 360 cazuri.

Din numărul total de cazuri din această zi, 16 sunt lucrători medicali: medici – 4, asistenți medicali – 9, personal auxiliar – 3.

Alte 41 persoane au fost tratate. Bilanțul persoanelor vindecate de COVID-19 a ajuns la 4 622.

MSMPS informează despre înregistrarea altor șapte decese provocate de COVID-19. Este vorba despre șase femei și un bărbat, cu vârste cuprinse între 55 și 83 de ani. Astfel, bilanțul deceslor ajunge la 305 persoane.

În cadrul briefingul din această seară, secretarul de Stat, Constantin Rîmiș, accentuat că situația epidemiologică prin infecția COVID-19 rămâne a fi acută și a reiterat importanța măsurilor de protecție în sănătate publică.

„Constatăm că,  reluarea unor activități economice a fost interpretată de populație ca o relaxare. În acest context venim cu un îndemn către cetățeni, anume acum este foarte important să fie respectate și mai strict măsurile de protecție în sănătate publică”.

Există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an să fie cel mai mic din ultimii 20 de an

Există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an, să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani. Și asta deoarece în anul 2020, sectorul viti-vinicol din Republica Moldova intră în a treia criză care se înregistrează în ultimii 15 ani. Conform estimărilor, acestea pot scădea sub 100 de milioane de dolari. Datele sunt prezentate de către experții IDIS Viitorul, într-o notă informativă adresată deputaților din Parlamentul Republicii Moldova.

În nota informativă se spune că sectorul viti-vinicol este ramura cea mai dependentă de export. Peste 85% din producția viti-vinicolă este destinată spre export. Pandemia provocată de noul tip de coronavirus (COVID-19) și carantina impusă de majoritatea partenerilor comerciali ai Moldovei, pun în pericol această ramură. Astfel, cel mai probabil, în 2020, exporturile care țin de această ramură, se vor prăbuși iarăși, până la nivelul anului 1998, sub 100 de milioane de dolari.

Potrivit experților IDIS, criza exporturilor va afecta nu doar vinificatorii, dar și agricultorii, fabricile de sticlă, transportatorii și alte ramuri conexe. Industria vinicolă din Republica Moldova este unica ramură unde întreg ciclul de producție este autohton.

În condițiile create, susțin experții IDIS, Guvernul Moldovei este obligat să întreprindă acțiuni de susținere a sectorului viti-vinicol. Este vorba de amânări de plată a impozitelor și amânări de plată a accizelor pentru vinul distilat. Alte recomandări țin și de unele măsuri financiare, care pot fi întreprinse. Este vorba de reglementări ale BNM, care ar permite amânări de plată a creditelor bancare; subvenții din partea statului la plata dobânzilor bancare și garantarea de către stat a creditelor bancare pentru micii producători.

Experții IDIS Viitorul susțin că pot fi luate și unele măsuri administrative. Este vorba de obligarea, prin lege, a companiilor petroliere să includă în produsele petroliere o cantitate minimă reglementată de BioEtanol. De asemenea, anual ANRE, împreună cu companiile petroliere și vinificatorii, ar trebui să stabilească prețul de achiziție a BioEtanoului și cantitatea achiziționată trimestrial.

Biserica Ortodoxă își rezervă dreptul să se împărtășească în continuare

„Biserica Ortodoxă își rezervă dreptul, ghidându-se de propriile rânduieli și învățături, să se împărtășească în continuare așa cum a făcut-o și până acum, „ca toți să fie una”, se arată într-o circulară a Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.

Mitropolia Moldovei a precizat că are o obiecție majoră legată de recomandarea Comisiei Naționale de Sănătate Publică privind abținerea de la Sfânta Împărtășanie și amintește doar că subiectul Împărtășaniei este foarte important și existențial pentru Biserică, de aceea „nu poate constitui obiectul unor dezbateri publice și tratat într-o argumentare pur laică”.

„Ea nu poate fi negociată pentru că constituie leacul nemuririi, izvorul luminii, nădejdei și al unirii cu Dumnezeu. Membrii Bisericii cunosc faptul că Împărtășania, este roadă a iubirii și disciplină a libertății, întocmai pentru că înlătură suspiciunea, rezervele și temerile. Discuțiile și opiniile care se vehiculează pe această temă pornesc dintr-o perspectivă diferită și trebuie interpretată într-o abordare duhovnicească”, se mai arată în mesajul Mitropoliei.

La 29 mai Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a decis ca, începând cu 5 iunie se permite oficierea slujbelor religioase în interiorul bisericilor, însă cu respectare anumitor reguli. Totodată, cetățenilor li se recomanda să se abțină de la ritualul sfintei împărtășaniei.

259 de pacienți sunt în stare gravă. Au fost înregistrate alte trei decese

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat că 259 de pacienți cu COVID-19 sunt în stare gravă, iar 26 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată, Alți 638 de pacienți sunt în stare de gravitate medie.

Totodată, în ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 Chișinău, au fost internați 59 pacienți cu suspecție la COVID-19. Până la ora actuală, în Republica Moldova au fost confirmate 8 251 cazuri de infecție cu noul Coronavirus, dintre care 999 în Transnistria.

Alte 41 persoane au fost tratate și externate. Bilanțul persoanelor tratate de COVID-19 a ajuns la 4 622.

Până la ziua de azi, au fost confirmate 1 630 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici-383, farmaciști-21, asistenţi medicali-637, felceri-88, personal auxiliar-501 persoane.

Totodată, MSMPS informează despre înregistrarea altor 3 decese provocate de COVID-19. Este vorba despre doi bărbați și o femeie, cu vârste cuprise între 62 și 80 de ani.

Deces 296: Bărbat de 62 ani, din Cahul, internat la IMSP SR Cahul, pe data de 30 mai .2020. Comorbidități: boală cardiovasculară, hipertensiune arterială cronică, angină pectorală de efort IC gr. IV.

Deces 297: Femeie de 80 ani, din Cahul, internată la IMSP SR Cahul, pe data de 29 mai 2020. Comorbidități: diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială gr. III, AVC.

Deces 298: Bărbat de 68 ani, din mun. Chișinău, internat la Spitalul Clinic Republican, pe data de 22 mai.2020. Comorbidități: insuficiență renală cronică, hipertensiune arterială gr. III, angină pectorală de efort CF II.

Procuratura Anticorupție, în carantină. Șase procurori, infectați cu COVID-19

Începând de astăzi și până la finele acestei săptămâni, Oficiul central al Procuraturii Anticorupție va activa într-un regim special, de la distanță. Decizia a fost luată după ce șase procurori din cadrul acestei subdiviziuni au fost diagnosticați cu COVID-19.
Potrivit unui ordin semnat de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, în această perioadă va fi asigurată testarea organizată la COVID-19 a tuturor angajaților acestei procuraturi specializate.
În cursul acestei săptămâni, Oficiul central al Procuraturii Anticorupție va examina doar urgențele a căror amânare va fi în măsură să prejudicieze interesele justiției.
Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică3 ore în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Social5 ore în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

Social8 ore în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură24 de ore în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

LifestyleO zi în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

CulturăO zi în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

CulturăO zi în urmă

Recomandare Moldova.org / Dumitru Marian: Boala filmului și filmul de leac

Nu cred că e cineva cu acces la internet și cu respect față de sănătatea publică, care să nu poată...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930