Connect with us
"
"

Educație

„Ultimul moldovean” în Norvegia

Publicat

pe

Inspirat de voluntariat, Liviu Rotaru a trăit aventura vieții sale chiar lângă Polul Nord

Povestea lui Liviu Rotaru a început acum doi ani, pe când era elev în clasa a XII-ea la un liceu cu profil teatral din Chișinău. Îi mai rămânea să susțină examenele de bacalaureat și… să ia o decizie. De fapt, trebuia să aleagă între a studia filmul la o universitate din Londra sau la una din Germania, unde câștigase o bursă ce i-ar fi acoperit cam 80% din cheltuieli, ori să meargă pentru un an în Norvegia să descopere ce înseamnă educația non-formală. A optat pentru cea de-a doua șansă – una care s-a transformat în aventura vieții sale și pe care vă invităm să o aflați în continuare chiar așa cum ne-a fost povestită de „ultimul moldovean în Norvegia”.

Curajul de a renunța… la bursă

Eram în ultimele luni de liceu. Trimisesem deja dosarul la mai multe universități din Marea Britanie și din Germania, și obținusem burse ce-mi acopereau 80% din costuri. Mi-am dat seama însă că este cam greu să-mi plătesc celelalte 20%, care însemnau cheltuielile pentru cazare și mâncare. Mai ales că era vorba de studiul filmului, un domeniu care presupune un program foarte încărcat. N-aș fi putut să lucrez în afara cursurilor de la universitate și nu știam ce să fac, căci nu voiam să iau împrumuturi .

Fac voluntariat de la 15 ani și am mers la diferite instruiri sau vizite de studiu. Într-o astfel de vizită ni s-a vorbit despre oportunitățile mai puțin cunoscute ale Erasmus+. Așa am aflat de European Volunteering Service, un proiect al Comisiei Europene care le permite tinerilor de 18-30 de ani să devină voluntari într-o altă țară pentru o perioadă între 2-12 luni, toate costurile fiind acoperite. Astăzi acest lucru este oferit de European Solidarity Corps – separat de Erasmus, dar coordonat tot de Comisie.

Din Chișinău în Vevelstad

În aprilie 2018, mi-am zis să caut un proiect în Norvegia sau o altă țară scandinavă. Mă gândeam că, dacă o să pot să învăț limba timp de un an, o să-mi continuu studiile acolo. Am accesat portalul european de tineret: www.europa.eu/voluntering. Acolo poți să alegi proiectele în funcție de țara de unde vii, țara în care vrei să mergi, durată și temă. Am găsit doar unul în Norvegia. Urma să merg aproape de cercul polar – în comuna Vevelstad din Nordland, cu 450 de locuitori, înconjurată de munți și fiorduri, de lacul Sore Vistvatnet în partea sud-estică și cu Parcul național Lomsdal-Visten.

Într-o duminică noaptea am trimis dosarul cu scrisoarea de motivare și un plan de lucru în care mi-am înșiruit cele mai trăsnite idei: să organizăm filmări cu tinerii, festivaluri, cursuri de engleză și rusă. Luni dimineață, la prima oră, mi-a răspuns responsabilul de proiect. Au urmat vreo patru interviuri online, inclusiv cu membrii Consiliului Tinerilor de la școala din Vevelstad. La 1 iunie mi s-a spus că locul este al meu – cu 700 de euro lunar, 400 dintre care îi reveneau familiei gazdă pentru cazare, mâncare și călătorii, iar 300 euro bani de buzunar pentru mine. Trebuia doar să găsim opțiuni de transport… Atunci am înțeles că, deși proiectele nu-ți cer să fii cunoscător de engleză ori să ai experiență într-un anume domeniu, eu am obținut locul tocmai datorită experienței mele ca voluntar și de lucru cu tinerii, precum și grație pasiunii pentru film și limba engleză. Eram foarte nerăbdător la gândul că voi locui într-o familie gazdă norvegiană, iar scopul meu era să devin un membru al comunități lori.

Într-un august cu -5 grade Celsius

La 18 august, cu două valize pline cu haine de iarnă și un rucsac cu echipament de filmări, mi-am început călătoria. Traseul era aproape „simplu” și dura „doar” 48 de ore: Chișinău-București (microbuz), București-Oslo (avion), Oslo-Trondheim (tren de noapte), Trondheim-Grong (tren), Grong-Brønnøysund (autobuz, cu două feriboturi), Brønnøysund-Vevelstad (mașină, feribot). Coordonatorii proiectului m-au întâmpinat la stația de autobuz. Contrar senzației de „capătul lumii”, m-am pomenit într-un sătuc cu drumuri mai bune decât în centrul capitalei noastre și care arată mai bine decât cartierele de lux de la noi. Un loc unde soarele nu apune în iunie și iulie, și nu răsare din noiembrie până în ianuarie. Era frig, -5 grade Celsius fiind ceva obișnuit pentru luna august, așa că mi-am mai cumpărat ceva haine pe loc, inclusiv lenjerie termică.

Apoi am mers la cei care urmau să-mi devină familie pentru următoarele 11 luni. Mama-gazdă este profesoară și un fel de director-adjunct pe educație în școala din comunitate, care numără 42 de elevi și 19 profesori. Tatăl-gazdă repară plasele de pescuit. Am fost uimit să aflu că ei le repară… Au doi copii de aceeași vârstă cu mine. Fiul Ricard e pasionat de film, ca și mine. Fiica Regine studia medicina la un colegiu.

Scandinavia, un spațiu cultural unic și deschis

Diminețile mă trezeam la 8.30, iar munca o începeam ca și părinții-gazdă, la 9.30. De acasă până la „Frivilligsentral Vevelstad”, o organizație susținută financiar de guvern pentru ca, după ore, să desfășoare diverse activități pentru elevi, făceam cinci minute cu bicicleta. Acolo, împreună cu o voluntară din Olanda, pregăteam zilnic materiale pentru vreo 25 de elevi de 14-16 ani. Toate decorațiunile le făceam manual: avioane de hârtie, mingi. Mama-gazdă confecționa scrapbooks – cărți din carton cu aplicații.

La centru, copiii învățau să împletească, își făceau propriile haine, căciuli, fulare. În fiecare marți, aveam un curs pentru ei. Inițial colega din Olanda le preda balet. După aceea a urmat cursul de fotografie și film, soldate cu mici pelicule despre viața lor. În fiecare joi organizam un club cu activități de consolidare a echipelor din diferite clase. Scopul era să petrecem mai mult timp împreună și nu în fața calculatoarelor. Încercam să-i scoatem din casă prin diverse evenimente. În octombrie, am mers cu tinerii din comunitate pentru cinci zile la Oslo – la parlament, muzee și alte locații.

De două ori pe săptămână, un cuplu de pensionari ne învăța norvegiana. Lecțiile erau non-formale, cu jocuri de masă bazate pe curiozități despre Norvegia sau istoria țării. Marea mea surpriză a fost să aflu că profesorii mei aveau o… stână. Drept că aceasta arată altfel decât la noi – pur și simplu, primăvară, ei le dau drumul la oi pe munte, iar iarna ele se întorc la stână. (Și familia mea gazdă avea oi pe o insulă, unde se duceau o dată la două zile ca să le vadă și să le pună de mâncare.) După Crăciun, în ianuarie 2019, deja vorbeam numai în norvegiană. De fapt, limba norvegiană îți dă acces și la daneză, și la suedeză și islandeză. Pentru că sunt cam aceleași. Bunăoară, suedeza se pronunță exact la fel, dar se scrie puțin diferit. Daneza însă se pronunță foarte diferit, dar la scris este la fel. Este un soi de deschidere lingvistică la tot spațiul scandinav.

Deschiderea lumii scandinave se manifestă nu doar prin unitatea lingvistică însă. În Vevelstad, oamenii lasă ușile caselor descuiate, la fel cum descuiate sunt mașinile și elicopterele. Nici nu știu dacă au chei… Majoritatea localnicilor muncesc la fermele de pește sau la școală, spital și azilul de bătrâni. Ei cresc pește în niște plase instalate în fiord – 100 de mii de pești într-o plasă. Ăsta-i somonul norvegian, care se vinde și la noi și care este foarte scump, inclusiv pentru că fiecare pește e vaccinat individual. Vin peștii pe bandă, îl injectezi pe fiecare și, la sfârșitul zilei de muncă, primești vreo 4000 de lei în banii noștri. Suficienți ca să ai și casă, și mâncare. Eu mi-aș fi dorit și să lucrez, dar în cadrul proiectului nu este permisă o altă sursă de venit decât bursa.

Niciodată să nu te pornești singur pe munte sau despre numeroasele „ciudățenii” norvegiene

Fiecare familie are cel puțin o barcă, deși ai mei cred că aveau trei. Cu ele mergeam la pescuit, prinzând pește pentru o săptămână înainte. Fiecare familie are și câte o cabană, amplasată în parcul național care începea chiar în fața casei noastre; iar de la mama-gazdă am aflat că pe insula Svalbard, unde sunt urși polari, legea obligă fiecare profesor să știe să tragă cu pușca și neapărat să fie un profesor cu armă la patru elevi.

Primara avea o fermă de vaci conectată la un sistem de mulgere automat. Soțul ei se ducea la fermă o dată sau de două ori pe zi ca să programeze mașinile – nici un miros și nici un sunet!.. Tot ei creșteau cai și puteau oferi lecții de hipism. În Norvegia am învățat să înot, să conduc mașina și barca, să schiez și să pescuiesc în zone cu apă joasă sau adâncă, să aleg locul potrivit pentru un camping și să aprind un rug, să vânez și să ofer primul ajutor. Par lucruri simple comparativ cu radicalii de la matematică, dar sunt convins că sunt abilități ce îmi vor prinde bine în viață…

În luna martie, am fost atât de nechibzuit, încât m-am pornit de unul singur pe niște piscuri extrem de înalte. Când, de fapt, prima regulă spune: niciodată să nu te pornești singur pe munte. Apoi, este important să știi cum să cobori, căci e mai periculos când nu vezi ce ai în față și ajungi într-o prăpastie, și să știi cum să nu provoci avalanșa… La ei, în toată Scandinavia, încă de la grădiniță, în fiecare vineri, profesorii se duc cu elevii în drumeție prin pădure. Toată ziua. Când sunt mai mari, pornesc pe munte.

Poate părea curios, dar toate lecțiile despre drumeție și camping le-am învățat de la o norvegiancă de doar 14 ani, prietenă de-a familiei-gazdă. Ea cunoștea o groază de lucruri impresionante, ca mulți alți tineri care și-au trăit toată viața în acel mediu. Ei nu prea știu despre Beethoven sau Goethe, sau care este capitala Sloveniei, în schimb, știu cum să mergi singur pe munte timp de două zile, cum să te porți când întâlnești lupii, cum să ai grijă de câinii de vânătoare sau cum să faci noduri pentru alpinism. Eu nu puteam nimic din toate acestea, la ei era o „banală” activitate de familie.

„Ei nu discriminează nici măcar cașcavalul”

Ce m-a marcat în mod special? Poate că un anumit exces al ideii de egalitate, care nu ne lăsa să scoatem pe cineva în prim-plan nici măcar la competițiile sportive. Și dacă unul alerga într-un minut, iar altul – în patru -, oricum toată lumea era învingătoare și se alegea cu diplome și medalii. Pe de o parte, este bine, pentru că asta înseamnă că nu există nicio diferență, inclusiv între calitatea educației dintr-o școală din Vevelstad și una din Oslo. Pe când la noi chiar și școlile din Chișinău se deosebesc în materie de ofertă educațională… Pe de altă parte, parcă este niței trist. Căci ei nu „discriminează” nici măcar cașcavalul… Într-o seară, aveam pe masă diferite tipuri de cașcaval. „O, delicatesă!”, am spus eu despre unul cu mucegai. La care mi s-a reproșat: „Nu poți să spui că un cașcaval este delicatesă și altul nu e. Toate cașcavalurile sunt o delicatesă pentru cineva”. A fost un fel de șoc cultural care te face să deschizi ochii și să vezi altfel lumea. Așa cum am văzut-o în primăvară, când ne-am apucat să curățăm cu elevii o plajă de-a lungul țărmului și în ajutor ne-au venit mai multe bunicuțe…

Fiind în Norvegia, împreună cu fratele-gazdă, am depus dosarul la Facultatea de Film a Universitatea Lillehammer. Am obținut amândoi confirmarea, în august urma să încep studiile. Cunoscând deja limba, având și niște bani adunați, aș fi putut să mă descurc. Plus că și proiectul la care participam ca voluntar a avut un feedback atât de generos din partea comunității, încât Agenția Națională a Norvegiei ne-a delegat la European Youth Week la Bruxelles. Doar că din 2019, când European Volunteering Service a trecut în European Solidarity Corps, Norvegia (care nu este membră UE) a refuzat să mai achite contribuția pentru proiect. Și tinerii din statele Parteneriatului Estic nu mai pot merge în „țara fiordurilor”… Astfel, se pare că am fost ultimul moldovean care s-a dus ca voluntar în Norvegia. În același mai, am decis să revin acasă. Mi-am zis că pot să obțin mai multe, învățând în Moldova, dar călătorind în toată lumea, citind și făcând ceea ce îmi place, decât fiind într-o școală extraordinară.

Am plecat în iulie și am lăsat în urmă zăpadă, la fel ca atunci când am venit. Familia m-a însoțit până la stație. Mi-a fost mai greu să mă despart de familia-gazdă după un an, decât să plec din Chișinău după 18… Cele 11 luni de voluntariat în Norvegia au fost pentru mine, după 12 ani de școală pe care i-am terminat cu o medie de 9,5 și nu știu câte kilograme de diplome, o vacanță. Cred că am învățat mai mult în anul ăsta de educație non-formală decât am învățat în 12 ani de educație formală la liceu.

La început am crezut că am greșit întorcându-mă, dar în noiembrie 2019 am înțeles că a fost decizia corectă. Filmul „Before Forever” realizat împreună cu „fratele” din Norvegia, a fost selectat pentru un festival de film din Polonia. Eu, fiind în anul I la Academia de Muzică, Teatru, Film și Arte Plastice, am putut să merg. El nu a venit, căci, fie și lipsind o singură zi, risca să-și piardă locul la universitate. Partea bună e că familia din Norvegia va veni în Chișinău în această vară. Și abia aștept să îi revăd!

*** Educația non-formală se referă la activitățile din afara școlii care au drept scop dezvoltarea abilităților, cunoștințelor și aptitudinilor. ADVIT – Asociația pentru  Dezvoltare, Serviciul Voluntar și Informații pentru Tineret – are rolul de a promova Europa fără frontiere. Implică tineri moldoveni, cu și fără experiență profesională, în programe la nivel național și internațional în domeniile: educație, ecologie, protecția patrimoniului istoric și sprijinirea persoanelor dezavantajate, contribuind la dezvoltarea unei societăți mai pașnice și la diminuarea nedreptății sociale. Este axată pe câteva domenii: găzduirea voluntarilor de peste hotare, care vin să muncească în organizațiile din Republica Moldova, și sprijinul oferit tinerilor moldoveni care merg să facă voluntariat în diverse organizații din țările membre ale Uniunii Europene.

Liliana Botnariuc

Acest articol este produs în cadrul Campaniei de informare „UE-Moldova: Împreună mai puternici. Creăm noi oportunități pentru tineri!”, implementată de Proiectul UE „Comunicare strategică și suport pentru mass-media”. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reprezintă în mod neapărat viziunea UE. Pentru detalii – https://www.facebook.com/Creamoportunitatipentrutineri/.

 

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe

Social

Mecanism de repatriere cu întârziere. Și mecanismul, și repatrierea. Ce fac alte state

Publicat

pe

PE SCURT

Au trecut 15 zile de la instituirea stării de urgență în Republica Moldova (17 martie) și 25 – de la primul om infectat cu COVID_19 depistat în Moldova. De două săptămâni, Guvernul Republicii Moldova coordonează curse charter pentru repatrierea cetățenilor moldoveni. Până ieri, revenirea acestora acasă era organizată de stat fără un mecanism bine formulat și oficializat.

Oficial, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a început să coordoneze procesul repatrierii cetățenilor Republicii Moldova cu rutele aeriene charter abia pe 26 martie. Peste două zile, cetățenilor RM aflați peste hotare li s-a creat posibilitatea de a se înregistra online pe un formular online, pentru a putea beneficia de o cursă charter. Mecanismul prin care vor putea fi evacuați acești oameni a fost aprobat abia ieri, 31 martie. Tot ieri, premierul a anunțat că aproape 6 mii de oameni așteaptă să fie întorși acasă.

Autoritățile nu au anunțat dacă aceste curse vor fi achitate din bugetul de stat, de ce resurse financiare este nevoie. Au declarat, însă, că Autoritatea Aeronautică Civilă va coordona cu operatorii avia prețul minim al biletelor avia.

Un lucru este cert, cei care au fost blocați pe un aeroport din Franța au plătit 300 de euro pentru un bilet spre Chișinău. Asta în timp ce aceeași operatori avia cereau aproximativ 200 de euro pentru un zbor din Paris spre Chișinău la mijlocul lunii aprilie.

În același timp, Uniunea Europeană alocă 75 de milioane de euro pentru repatrierea cetățenilor europeni, iar Olanda compensează o parte a costului biletului.

PE LUNG

MOLDOVA

În ultimele două săptămâni, au fost organizate câte o cursă dus-întors din Tel Aviv, Nice, Berlin, Praga și câte două din Verona, Istanbul, trei din Londra și patru din Paris. De asemenea, spre Federația Rusă au avut loc cel puțin șapte curse charter Chișinău-Moscova-Chișinău. Cele spre Federația Rusă au avut loc datorită solicitărilor Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova pentru a-și repatria cetățenii.

Totuși, în ultimele zile, cetățenii blocați peste hotare au fost bulversați, pentru că nu au știu și nu știu în continuare cum să achiziționeze biletele de avion pentru cursele charter. De exemplu, cei de la Diez.md, au încercat să vadă cum poate fi cumpărat un bilet pentru zborul Nisa (Franța) spre Chișinău. Au fost contactate toate instituțiile publice responsabile: Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, și verificate paginile acestor instituții și a Ambasadei Republicii Moldova în Franța, dar nu a primit niciun răspuns.

Reporterul a aflat ora zborului, terminalul, contul bancar, prețul, contacte pentru rezervări dintr-un grup de pe Facebook destinat moldovenilor în Franța – „absolut toată informația care trebuia publicată pe site-urile instituțiilor publice: MAEIE, Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova, Ambasada Republicii Moldova în Republica Franceză”, comentează reporterul. 

Responsabilă de aceste zboruri este compania Trans Eric Tur, care, de asemenea, a blocat 220 de cetățeni ai Republicii Moldova pe un aeroport din Franța. Asta s-a întâmplat, pentru că zborul de pe 30 martie solicitat și pentru care a vândut bilete nu a fost aprobat de către CSE. Zborul a fost amânat pentru 31 martie.

220 de pasageri blocați la Paris Aéroport – Charles de Gaulle (CDG), zborul care urma sa fie pentru azi 30.03.2020 nu…

Geplaatst door Viorica Timbalari op Maandag 30 maart 2020

Moldovenii blocați la Paris au bătut alarma și au cerut autorităților mâncare, apă și un loc de cazare. S-au arătat indignați că, pe lângă faptul că au plătit câte 300 de euro pentru bilet, li s-au cerut diferite taxe exact în ziua când era amânat zborul, fără să-i anunțe despre asta. Pasagerii spun că au aflat că zborul nu va avea loc cu o oră înainte de zbor.

Domnule Chicu rușine să vă fie !Uitați-vă cît de rapid sau organizat francezii să ajute oamenii care nu au avut unde se…

Geplaatst door Dorina Macarici Chirilov op Maandag 30 maart 2020

Totuși, autoritățile abia ieri, 31 martie, a aprobat mecanismul prin care vor putea fi evacuați cetățenii RM din țările unde sunt blocați. Iar înregistrarea cetățenilor de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a început câteva zile în urmă.

Prin urmare, Dispoziția nr. 10 aprobată de către Comisia Situații Excepționale pe 31 martie include Anexa nr. 3 care reglementează mecanismul de evacuare a cetățenilor Republicii Moldova blocați peste hotare.

Procedura de organizare a curselor aeriene
de repatriere a cetățenilor Republicii Moldova

1. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene:

  • 1.1.va întocmi listele solicitărilor cetățenilor Republicii Moldova, care intenționează să revină în Republica Moldova, cu indicarea obligatorie a numelui, prenumelui, numărului de telefon, adresei electronice și domiciliului/reședinței în Republica Moldova;
  • 1.2. va întocmi listele pentru repatrierea cetățenilor Republicii Moldova, acordând prioritate copiilor, studenților, persoanelor aflate la tratament medical, altor cetățeni aflați în dificultate;
  • 1.3. va transmite, săptămânal, Autorității Aeronautice Civile listele pentru repatrierea cetățenilor Republicii Moldova.

2. Autoritatea Aeronautică Civilă:

  • 2.1. va elabora propuneri pentru graficul săptămânal al curselor aeriene și le va înainta Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova spre aprobare;
  • 2.2. va selecta, în mod transparent și deschis, operatorii aerieni autorizați pentru efectuarea curselor;
  • 2.3 va informa MAEIE privind operatorii aerieni selectați.

3. MAEIE va informa persoanele din listele prezentate privind operatorul selectat, datele de contact ale operatorului, orarul zborului și despre obligația de a achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, în sumă fixă, prin intermediul sistemului guvernamental https://mpay.gov.md/.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Oleg Țulea, a declarat că autoritatea Aeronautică Civilă va selecta operatorii avia într-un regim transparent, agreând cu ei un cost minim al biletului avia pentru transportarea cetățenilor în Republica Moldova. 

„Responsabilitatea operatorilor aerieni selectați este să publice transparent informația despre costul și condițiile de călătorie, să coordoneze cu CNAM statul de asigurat medical al persoanei incluse în listă.”

4. Operatorii aerieni selectați:

  • 4.1. vor publica pe pagina web informația despre costul și condițiile de călătorie;
  • 4.2. vor coordona cu CNAM statutul de asigurat medical al persoanei incluse în listă;
  • 4.3. vor admite la bordul aeronavei doar persoanele care au statut de asigurat.

Măsura cu privire la prima de asigurare medicală a fost comentată de către expertul politic Dionis Cenușă. Specialistul spune că are loc încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

Restrictionarea accesului moldovenilor in tara daca acestia nu achita obligatoriu a asistentei medicale poate avea…

Geplaatst door Dionis Cenusa op Woensdag 1 april 2020

Și Partidul Acțiune și Solidaritate a venit cu o declarație. PAS condamnă această măsură.

Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale de a interzice accesul în Republica Moldova a cetățenilor care nu au plătit polița de asigurare medicală reprezintă o sfidare a bunului simț și o limitare abuzivă a drepturilor fundamentale ale acestora.

În această perioadă dificilă, când mii de cetățeni și-au pierdut locurile de muncă în străinătate și nu au o sursă de venit care să le permită să rămână în diasporă, Guvernul avea obligația să găsească soluțiile optime pentru a-i proteja și a le asigura posibilitatea de a reveni în siguranță acasă.

Condamnăm dur această abordare cinică a unui Guvern care a uitat de contribuția semnificativă pe care o are diaspora la economia Republicii Moldova”, se arată în comunicat. 

În ultimele două săptămâni au fost repatriați peste 4 000 cetățeni ai RM din mai multe țări.

Astfel, pe parcursul ultimelor 10 zile, potrivit informațiilor parvenite de la Misiunile Diplomatice și Oficiile Consulare ale Republicii Moldova în străinătate, le-a fost facilitată trecerea frontierelor străine și revenirea în țară a mai multor persoane, inclusiv din:

Franța – 660, Rusia – 840, Marea Britanie – 398, Turcia – 155, Italia – 180, Israel – 159, prin România – 115, prin Ucraina – 355, din Germania/Polonia/Ucraina – 195, din Estonia/Letonia/Lituania – 68, ș.a.

În cadrul unei emisiuni televizate de la postul public de televiziune, premierul Ion Chicu a declarat că, până acum, „companiile de turism vindeau bilete și organizau curse charter așa cum organizau vara în Turcia la odihnă. Nu este acceptabil acest mecanism, pentru că noi nu putem primi mai mult de 2-3 rute pe zi. Sunt proceduri absolut necesare dacă vrem să ne protejăm. Acesta este motivul pentru care Ministerul Afacerilor Externe selectează cetățenii”.

Potrivit lui Chicu, sunt în jur de 6 mii de solicitări înregistrate din 23 de țări. În Marea Britanie sunt 2 447 cetățeni care vor să revină acasă, dintre care 420 îndeplinesc criteriile pentru care pot fi evacuați în mod prioritar. Premierul promite că în următoarea săptămână vor fi organizate curse charter pentru aceste persoane. În Franța sunt 1 772 persoane, dintre care 173 au prioritate, în Rusia sunt 1 256 persoane, dintre care 400 sunt prioritare, la Roma sunt 779 de persoane, dintre care 217 sunt prioritare.

Potrivit premierului, în cazul în care Ambasada Republicii Moldova într-o țară completează o listă de 200 de persoane, Ministerul de Externe sesizează Autoritatea Aeronautică Civilă pentru a organiza o cursă charter.

Citește și cum a repatriat Federația Rusă cetățenii ruși și
locuitori ai Transnistriei din Republica Moldova.

UNIUNEA EUROPEANĂ

Cetățenii UE se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari de a reveni în bloc din cauza numărului tot mai mare de restricții de călătorie anunțate pe tot globul ca urmare a focarului de coronavirus, scrie euroactiv.com

Șeful diplomat al UE Borell a spus că încercările de repatriere ale UE până în prezent ar viza doar călătorii și nu cetățenii UE care locuiesc definitiv în străinătate, întrucât Mecanismul de protecție civilă al UE „nu este conceput pentru a face față sutelor de mii de oameni”.

Un număr estimat de 300.000 de cetățeni ai UE caută în prezent repatrierea din cauza focarului de coronavirus, America Latină și Asia de Sud-Est două regiuni în care se dovedește dificil să ajungă oamenii acasă, a declarat liderul diplomatic al UE, Joseph Borrell, vineri (20 martie).

Mecanismul de protecție civilă al UE a facilitat până acum repatrierea cetățenilor UE aflați în China, Japonia, SUA, Maroc, Tunisia, Germania, Cehia, Polonia, Lituania, Belgia, Regatul Unit, Portugalia, Austria, Spania, Olanda, Franța și Irlanda. Potrivit Comisiei Europene, până în prezent, mecanismul a cofinanțat mai mult de 80 de zboruri organizate.

În același timp, Comisia a propus alocarea a 75 de milioane EUR din bugetul UE pentru a ajuta statele membre să repatrieze cetățenii UE și pentru a majora bugetul rezervei de echipamente medicale.

SUEDIA

Săptămâna aceasta, mass-media suedeză a raportat despre cetățenii suedezi disperați care au implorat Ministerul de Afaceri Externe suedez să-i aducă acasă. Brusselstimes.com scrie că Suedia are o lege dezastruoasă privind ajutorul consular în situații precum actuala criză de coronavirus, dar se aplică numai atunci când cetățenii au viața în pericol. Aparent, ministerul crede că nu este cazul acum, transmite publicația.

Doar 31 de cetățeni suedezi au fost repatriați sub Mecanismul de protecție civilă al UE. „Nu avem o cifră exactă a numărului suedezilor repatriați”, spune Comisia.

Un ofițer de presă al Ministerului de Afaceri Externe suedez a declarat că aproximativ 15.000 – 25.000 de suedezi sunt în străinătate și așteaptă zboruri charter. Numărul de persoane care au călătorit singuri este aproximativ același.

Ministerul solicită tuturor suedezilor din străinătate să se înregistreze la ambasade și să descarce aplicația Resklar, pentru a primi cele mai recente informații despre situația din țară și posibilitatea de a părăsi aceasta.

„Suedia colaborează strâns cu alte țări ale UE pentru a facilita repatrierea, de exemplu, contactând autoritățile locale și asistând operatorii de turism pentru a primi permisele de zbor”, a declarat ofițerul de presă.

În Suedia sunt 16 186 cazuri de coronavirus și 395 decese (31 martie).

POLONIA

Pentru a ajunge acasă, cetățenii polonezi au folosit zboruri speciale de repatriere operate de transportatorul național LOT.

În doar primele cinci zile ale acestui serviciu, în jur de 12.000 de polonezi au părăsit Marea Britanie, potrivit ambasadei poloneze la Londra. LOT a spus că în primele 11 zile ale programului, au făcut 266 astfel de zboruri din întreaga lume – mai mult de o treime dintre ele din Londra, pe lângă unele care au părăsit Marea Britanie din Edinburgh. 

Polonezii au zburat din diferite locuri ale lumii, inclusiv Chicago, Atena, Londra, Istanbul, București, Singapore, Seul, Buenos Aires și altele.

Se preconizează că zborurile de repatriere vor continua până pe 5 aprilie, însă, după această dată, polonezii vor putea să se întoarcă acasă cu mașina sau cu autobuzul.

În Polonia sunt înregistrate 2 215 cazuri și 32 decese (31 martie).

GERMANIA

Autoritățile germane au anunțat că s-au alocat 50 de milioane de euro pentru a repatria cetățenii germani. La mijlocul lunii martie, Germania a început procesul de a aduce acasă zeci de mii de cetățeni blocați peste hotare, scrie DW.com.

Guvernul german a „planificat cartea companiilor aeriene – în special Lufthansa – cu care să-i readucă pe germani din străinătate”.

Potrivit autorităților, la 17 martie, existau aproximativ 35.000 de turiști germani în Egipt, 4.000-5.000 în Maroc și alte mii în țări precum Argentina, Filipine și Maldive. 

Ministrul de Externe, Heiko Maas, a spus că guvernul nu este în măsură să „ofere o soluție de 24 de ore pentru toată lumea”, dar că va strădui să ajute „cât mai mulți care se află în străinătate și au probleme de întoarcere în Germania”.

În Germania sunt înregistrate 68 180 cazuri și 682 decese (31 martie).

OLANDA

Călătorii blocați în afara Olandei au o nouă opțiune pentru a primi ajutor pentru a se întoarce acasă. Un fond de zece milioane de euro a fost lansat luni, 23 martie, pentru a oferi asistență, scrie Nltimes.nl.

În esență, pasagerii vor contribui cu 300 de euro pentru repatriere în cazul în care se întorc din Uniunea Europeană sau din 20 de țări din apropierea UE. Contribuția personală se ridică la 900 de euro pentru țările aflate mai departe de lista țărilor adiacente UE.

Pasagerilor care au nevoie de ajutor au fost sfătuiți să se înregistreze pe un site web, creat special pentru a rezolva această problemă.

Efortul național de repatriere anunțat se adresează numai persoanelor cu domiciliul în Olanda care încearcă să se întoarcă din călătoriile sale din străinătate. Repatrierea nu se referă la olandezii stabiliți cu domiciliul în alte țări.

Programul a fost creat ca parteneriat între Minister, Asociația olandeză a asigurătorilor și Asociația olandeză a agențiilor de turism și operatorilor de turism (ANVR). Sunt implicați și Ministerul Infrastructurii, Fondul pentru dezastre, Fondul de garantare a călătoriilor și operatori de turism.

În Olanda sunt înregistrate 12 595 cazuri și 1 039 decese (31 martie).

SUA

Din 19 martie 2020, Corpul Păcii a evacuat temporar Voluntarii Corpului Păcii care își făceau serviciul în Republica Moldova.

Decizia promptă a Corpului Pacii a fost condiționată de numărul în creștere al restricțiilor de călătorie din întreaga lume, care afectează grav capacitatea noastră de a transfera voluntarii în locurile de evacuare medicală. Sănătatea și siguranța voluntarilor noștri sunt esențiale pentru Corpul Păcii. Această evacuare este temporară.

Corpul Păcii se angajează să readucă cât de curând voluntarii care își fac serviciul în Moldova. Personalul Corpului Pacii va continua să colaboreze cu partenerii și comunitățile moldovenești pentru a se pregăti de revenirea voluntarilor cât mai curând posibil.

Guvernul SUA a coordonat repatrierea a 25 181 de americani din 52 de țări din 29 ianuarie 2020.

Începând de sâmbătă 21 martie, am primit aproape 17.000 de apeluri la centrul de apel al Departamentului de Stat.

De asemenea, autoritățile au o pagină web unde scrie despre numărul cetățenilor repatriați și locul de unde au fost aduși. Pagina poate fi văzută aici: https://www.state.gov/coronavirus/repatriation/

În SUA sunt înregistrate 165 482 cauzuri și 3 186 decese (31 martie).

ARGENTINA

Argentina suspendă repatrierile de teama infecțiilor masive. Măsura afectează aproximativ 10.000 de cetățeni, care au fost în străinătate când a început pandemia de coronavirus, scrie elpais.com. Temerile sunt că Aeroportul Internațional Ezeiza, din Buenos Aires, va deveni un focar masiv de contagiune cu coronavirusul.

Aerolineas Argentinas, Latam și alte companii au efectuat mai mult de o sută de zboruri începând cu 13 martie, când a intrat în vigoare carantina obligatorie pentru pasagerii din zonele de risc. În țară au intrat aproximativ 85.000 de argentinieni.

Organizațiile profesionale pentru personalul aerian și terestru au denunțat în mod repetat riscul la care sunt expuși în timpul repatrierilor. Faptul că printre cetățenii care reintră în țară sunt pacienți care își ascund statutul și că cel puțin un angajat al companiei aeriene a fost contaminat a generat tensiune la aeroport.

Președintele Alberto Fernández a indicat că se vor face încercări de repatriere a unor cetățeni peste 65 de ani care sunt în pericol, cu zboruri militare, și că se va organiza un tip de ajutor pentru cei care trebuie să rămână în străinătate. Deputații din opoziție, precum radicalul Álvaro de Lamadrid, a respins măsura: „Rugăm președintele să nu abandoneze și să lase fără mijloace miile de argentinieni care nu s-au mai putut întoarce. Se pot îmbolnăvi și nu pot fi îngrijiți. Este o chestiune de solidaritate. Nu-i pedepsi”, spuse Lamadrid.

În Argentina sunt înregistrate 966 cazuri și 26 decese (31 martie).

Citește mai departe

Social

Moldovenii vor avea nevoie de autorizație pentru a călători în zona Schengen. Explicăm unde și cum obținem acest document

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Începând cu 1 ianuarie 2021, toți deținătorii de pașapoarte moldovenești vor trebui  să prezinte o autorizație de călătorie pentru a putea călători în zona Schengen

Această autorizație va putea fi obținută online și va costa 7 euro. În cazul în care persoana nu o va prezenta la punctul de trecere, accesul în spațiul Schengen îi va fi interzis. 

PE LUNG

La fel ca și moldovenii, cetățenii din alte peste 60 de țări care până acum s-au bucurat de călătorii fără viză în țările Schengen, vor trebui să solicite și să obțină această autorizație de călătorie, cunoscută sub denumirea de ETIAS.

ETIAS, care se descifrează ca Sistemul european de informații și autorizări de călătorie, este o schemă online scopul căreia este de a ține sub evidență vizitatorii care doresc să intre sau să iasă din țările Uniunii Europene, precum și în Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția. Asta pentru a nu permite accesul infractorilor sau pentru a preveni șederile ilegale, motivează UE. Condițiile de intrare și ședere în zona Schengen, ca perioada de ședere permisă sau scopul de intrare, va rămâne neschimbată.

UE vorbește despre înființarea acestei platforme ETIAS încă din 2016, însă, aceasta va fi lansată anul viitor. De îndată ce site-ul va fi creat, fiecare persoană care dorește să ajungă în țările Schengen va trebui să solicite autorizația de călătorie. Dacă în primele șase luni de la lansare, autorizația ETIAS va fi opțională, după aceea însă aceasta va fi obligatorie, iar cei care nu o vor prezenta nu vor putea să-și continue călătoria.

Ce facem ca să primim această autorizație

Formularul pentru obținerea autorizației de călătorie poate fi completat online. Astfel că, pentru asta ai nevoie de internet și de 7 euro pe cardul bancar. Formularul de cerere conține întrebări simple cu privire la identitatea solicitantului. După ce le completezi, sistemul procesează informația și dacă totul este în regulă, în câteva minute primești autorizația pe adresa electronică. Urmează să scoți la print această autorizație ca să o poți prezenta la punctul de trecere a zonei Schengen. Însă, în cazul în care sistemul a depistat careva neclarități, acesta va transmite informația către alte sisteme de verificare și această procedură poate dura până la patru săptămâni. Autorizația ETIAS va fi valabilă timp de trei ani, însă, pentru cei care călătoresc mai frecvent, urmează ca astfel de autorizație să aibă un termen de valabilitate de 10 ani.

Reprezentanții UE ne atenționează că până acum au fost depistate mai multe site-uri false a ETIAS. „Aplicația încă nu a fost creată. De aceea, nu aveți încredere în paginile și conturile inventate”, susțin ei. Potrivit UE, aplicația va apărea cu puțin timp înainte de 1 ianuarie 2021. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle19 ore în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Politică2 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Social3 zile în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social3 zile în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Starea de urgență se prelungește până pe 31 iulie

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Politică3 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social4 zile în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

Social4 zile în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Divertisment6 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

PoliticăO săptămână în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031