Connect with us

Economie

TREND HUNTER: Cum depozitele bancare au devenit durerea de cap a BNM

Publicat

pe

La data de 4 octombrie 2018 BNM a majorat norma rezervelor obligatorii pentru depozitele atrase în lei până la nivelul record pentru Moldova de 42,5%.Această majorare se datorează ca urmare a trei factori de bază: creșterea accelerată a depozitelor în lei în sistemul bancar, gradul redus de creditare a economiei și surplusului de valută pe piața valutară, scrie pe blogul său în analiza TREND HUNTER economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Suma acestor trei factori au determinat BNM să majoreze fără precedent rata rezervelor obligatorii.

Astfel comparativ cu nivelul minim din noiembrie 2015 depozitele în sistemul bancar au crescut cu 11,6 miliard lei de la 49,5 miliard lei în 2015 la 61,1 miliarde lei în iulie 2018.

Însă depozitele atrase în lei în această perioadă au crescut cu 12,9 miliarde, iar cele în valută s-au redus cu 1,3 miliarde lei. Anume creșterea cu 56% a depozitelor în lei de la 23 miliarde la 35,9 miliarde a determinat decizia BNM. Depozitele în lei au crescut atât la persoanele fizice cu +6,3 miliarde, cât și la persoanele juridice +6,6 miliarde lei.

Depozitele în valută la fel au fost pe plus, iar reducerea lor recalculată în lei se datorează aprecierii valutei naționale.

Aprecierea valutei pe de o parte a încurajat economiile în lei, iar pe de altă parte au diminuat valoarea depozitelor în valută recalculate în lei. Drept consecință, dacă în 2015 economiile în valută constituiau aproape 54% din toate depozitele, atunci în prezent ele sunt puțin peste 41%.

Creditarea economiei

Pe fundalul creșterii cu 56% a depozitelor atrase în lei, continuă să scadă volumul valoarea creditelor oferite de bănci economiei.

Astfel comparativ cu 2015, perioada analizată de noi, creditele bancare s-au redus cu 14%, sau cu 4,8 miliarde lei. De la 38,2 miliarde lei în 2015 la 33,4 miliarde lei în iulie 2018. Această reducere se datorează exclusiv reducerii creditelor oferite persoanelor juridice, care au scăzut cu 7,6 miliarde lei. Persoanele juridice nu doar și-au redus creditarea de la bănci, dar au majorat și depunerile lor în bănci cu 6,6 miliarde lei. Altfel spus în doar mai puțin de 3 ani agenții economici și-au redus activitatea investițională cu 14,2 miliarde lei.

Astfel, persoanele fizice au devenit colacul de salvare al băncilor, în condițiile în care și-au  majorat în această perioadă volumul de credite contractate cu 47% sau 2,8 miliarde lei.

În prezent băncile î-și îndeplinesc slab funcția lor în economie de a atrage resurse libere și a credita economia.

Cel mai clar se vede acest lucru dacă analizăm doar dinamica evoluției depozitelor și creditelor în lei. În 2015 la 23,9 miliarde depozite în lei, băncile ofereau 22,1 miliarde le credite în lei, sau 92,6% din totalul depozitelor atrase. În prezent la 35,9 miliarde lei depozite atrase în lei, băncile oferă doar 20,5 miliarde lei credite în lei sau doar 57,2% din totalul depozitelor atrase.

Băncile nu sunt extrem de stresate de acest fapt deoarece în salvarea lor vine BNM, care procură restul resurselor neutilizate.

Presiunea supra leului pe piața valutară

Începând cu ianuarie 2016 vânzările nete de valută a persoanelor fizice a fost mai mari decât necesitățile de valută din partea persoanelor juridice. În această perioadă surplusul de valută constituia peste 700 milioane USD. Evident acest surplus de valută a dus la aprecierea leului moldovenesc, dar în mod special la creșterea presiunii pe piața monetară. Surplusul de valută se regăsește parțial în depozitele bancare în lei.

Costurile BNM de intervenție la depozitele în lei

Pentru a reduce presiunea pe piața financiară BNM a intervenit, majorând rezervele obligatorii. Costurile suportate de BNM se ridică la 529 milioane lei anual, sau cu 70 milioane lei mai mult față de acum un an. Costurile sunt determinate atât de creșterea volumului de depozite, cât și a rezervelor obligatorii. Cea ce salvează parțial situația este reducerea ratei plătite de BNM de la 6% în 2017 la 3,5% în prezent. Totodată observăm că cele mai mari costuri suportate de BNM au fost în perioada 2015-2016, atunci când a fost nevoită să absoarbă șocul provocat de injecția de capital în sistemul financiar.

Rata achitată de BNM pentru rezervele obligatorii de regulă este mai mică decât rata inflației, excepție a fost perioada 2015-2016. Drept rezultat nominal BNM întoarce mai mult băncilor comerciale, însă valoarea reală a banilor este mai mică, cea ce înseamnă că BNM prin intervențiile sale nu majorează în termeni reali masa monetară.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Economie

MEI: Programul „Drumuri bune pentru Moldova” pe ultima sută de metri. Peste 95 % din drumuri finalizate

Publicat

pe

De către

Programul național „Drumuri bune pentru Moldova”, a fost realizat în proporție de peste 95 la sută. Astăzi, ministrul Chiril Gaburici a convocat o ședință cu antreprenorii responsabili de reparația porțiunilor de drum, care mai urmează a fi reabilitate.

„ Suntem pe ultima sută de metri, trebuie să ne mobilizăm și să finisăm cât mai curând toate lucrările, pentru că timpul de afară ne presează. Deși la început nimeni nu credea în acest proiect, noi am ajuns deja la etapa finală de implementare, am construit Drumuri Bune în localitățile de pe tot teritoriul țării noastre și vom continua să o facem și anii viitori”, a afirmat ministrul Chiril Gaburici.

Potrivit unui comunicat al MEI, la rândul lor, antreprenorii au relatat despre ultimele porțiuni de drum care urmează a fi finisate și s-au angajat să realizeze lucrările calitativ și în termenii stabiliți.

Programul național „Drumuri Bune pentru Moldova” prevede reabilitarea a 1200 de km de drumuri locale în 1200 de localități. Suma totală a investițiilor constituie 1,6 miliarde de lei.

Totodată, a demarat procesul de colectare a propunerilor privind sectoarele de drum care urmează a fi incluse în Programul „Drumuri Bune 2 pentru Moldova” în 2019.

Anul viitor, vor fi renovați circa 2600 de kilometri de drum.

Citește mai departe

Economie

Noul Cod Funciar: Terenurile agricole vor putea fi cumpărate doar de cetățenii Republicii Moldova

Publicat

pe

De către

Terenurile cu destinație agricolă, dar și cele din fondul forestier, vor putea fi cumpărate și vândute doar de cetățenii Republicii Moldova. Astfel, persoanele străine și apatrizii nu vor putea procura aceste terenuri, iar în cazul în care vor deveni proprietari prin moștenire, vor fi obligați să le vândă în termen de un an.

O prevedere în acest sens este inclusă în noul Cod Funciar, aprobat astăzi de Executiv.

Documentul reglementează relațiile dintre deținătorii terenurilor și autoritățile publice, dar și responsabilitățile proprietarilor – aceștia vor fi obligați să înregistreze dreptul asupra terenului în Registrul Bunurilor Imobile, dar și să întreprindă măsuri de protecție a solului.

De asemenea, Codul include o nouă clasificare a terenurilor în funcție de destinația acestora. Astfel, terenurile se clasifică în terenuri cu destinație agricolă, cu destinație specială, terenuri din fondul forestier, din fondului apelor, terenuri pentru construcţii și amenajări și cele destinate ocrotirii naturii și de valoare istorico-culturală.

Controlul asupra utilizării și protecției terenurilor publice și private va fi preluat de autoritățile publice locale (APL). Astfel, reprezentanții APL vor verifica terenurile pentru a depista încălcările în întreținerea acestora și a preveni degradarea solului.

Pentru soluționarea problemelor terenurilor nelucrate sau abandonate, noul Cod prevede posibilitatea de transmitere a acestora în arendă autorității publice locale pe un termen de minim 5 ani.

Contractul va putea fi încheiat cu proprietarii care nu cultivă terenului agricol mai mult de 2 ani succesiv. În acest caz, primăria va deschide un cont special unde va transfera 70% din plata arendei proprietarului – celelalte 30% vor rămâne pentru cheltuielile administrative.

Proprietarul va putea reveni la cultivarea pământului său în orice moment, printr-o declaraţie scrisă, adresată autorităţilor publice locale.

O altă noutate a Codului ține de folosirea sistemului informațional automatizat pentru păstrarea datelor despre terenuri. Informația în cadrul sistemului va fi actualizată în termen de 30 de zile de la luarea deciziei privind schimbarea destinației terenului sau modul de folosință a acestuia.

În prezent, informațiile sunt colectate de APL pe suport de hârtie, iar anual acestea sunt prezentate Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Citește mai departe

Economie

Produsele ecologice din Republica Moldova vor putea fi exportate mai ușor în UE

Publicat

pe

De către

Certificatele eliberate pentru produsele agroalimentare vor fi recunoscute pe piața europeană, iar producția ecologică va fi exportată mai ușor în UE. Aceasta potrivit proiectului Legii privind producția agroalimentară ecologică și etichetarea produselor ecologice, aprobat astăzi de Guvern.

Documentul prevede recunoașterea la nivel internațional a autorităților de certificare din Republica Moldova – aceste modificări vor permite producătorilor să exporte în UE produsele cu mențiunea „ecologic”.

În același timp, organismele de certificare internaționale acreditate în UE nu vor mai fi obligate să se reacrediteze și în Republica Moldova. Acest fapt va permite producătorilor să acceseze subvențiile, chiar dacă își certifică producția la autoritățile internaționale.

Până în prezent, de subvenții beneficiau doar producătorii care apelau la autoritățile naționale.

Proiectul stabilește normele aplicabile producției ecologice – astfel, nu este permisă utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri), fertilizatorilor pentru sol și a altor produse contraindicate în agricultura eco.

Produsele etichetate ca fiind ecologice vor conține cel puțin 95% de ingrediente bio. Pentru a crește astfel de produse, agricultorii vor folosi doar semințele obținute prin metode organice, iar, ulterior, produsele eco vor fi păstrate separat de cele neecologice.

Totodată, legea instituie un sistem de supraveghere în domeniul agriculturii ecologice și stabilește atribuțiile autorităților competente. Pentru asigurarea unui control mai riguros în procesul de certificare este inclusă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

De asemenea, legea stabilește modelul unic pentru certificatele care vor fi eliberate producătorilor – până acum, fiecare autoritate elibera certificate de formate diferite.

Produsele ecologice sunt cele obținute fără intervenții genetice și utilizarea substanțelor chimice. În prezent, în Republica Moldova activează 136 de companii specializate în cultivarea produselor ecologice.

Anul trecut, în țările membre UE au fost exportate circa 52 mii de tone de produse certificate ecologic.

Foto: Poză simbol

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com