De Mariana Nicolaev/ Chişinău / Moldova.ORG/ — Liderii puterilor europene, nu mai ştiu din care capăt să apuce soluţionarea problemelor , care se abat ca furtunile de ici colo, pe întreg teritoriul obositei noastre Europi.
Pieţile secundare ale Italiei şi Spaniei, iarăşi au servit drept ţintă a crizei, ajungând la noi recorduri.
Nici summit-ul European, nu a reuşit să facă prea multe, o dată ce după doar două săptămâni, ţările cele mai îndrăgite de criză, au reuşit să atingă un record absolut.
În şedinţa de marţi, randamentele la obligaţiunile spaniole au spart recodurile pe toată plaja de scadenţe. Cele pentru un termen de 10 ani, au atins un vârf de 6,45% – peste recordul de 6,37% înregistrat în 18 iulie –cele cu scadenţa de 5 ani, au sărit până la 5,75% (record anterior la 5,7%), în timp ce dobânzile la 2 ani, au atins 4,71% (record anterior la 4,56%).
Italia, care a reuşit să devină în scurt timp “vedeta” investitorilor, asistă şi ea la noi maxime ale dobânzilor.
Posesorii de datorii italieneşti, au început să se debaraseze rapid, de hârtiile cu scadenţa la 10 ani , care au atins un vârf de dobândă la 6,25%, cu 0,23 puncte procentuale mai mult decât precedentul maxim de 6,02% din 18 iulie. Povestea se repetă şi în cazul celorlalte emisiuni.
Modificările dobânzilor, nu au putut să rămână neobservate, generând de aici majorarea costului de asigurare împotriva riscului de default, în ţările menţionate mai sus şi în Franţa.
Ce ar însemna aceste creşteri de dobândă?
Dacă e să analizăm trecutul apropiat şi nu foarte înfloritor al unor ţări, atunci, poate fi observate următoarele: ţările au început să se gândească la ajutoare externe, atunci când dobânzile acestora, cu scadenţă de 10 ani au sărit de 6% în Grecia, Irlanda pe la 6,3% şi Portugalia pe la puţin peste 7%.
Tendinţa este foarte periculoasă şi se pare că cele două ţări se îndreaptă rapid spre nivelul de dobândă de 7%. Cei de la Goldman Sachs spun că de la 7% datoria publică devine aproape imposibil de finanţat.
Dacă ar ajunge în situaţia în care să nu se mai poată împrumuta de pe pieţe, cele două ţări ar putea să întindă o mână la Fondul european de bailout (EFSF), în care Germania şi poate Franţa vor rămâne principalii garanţi.
