Foștii deținuți se reintegrează cu greu în societate. Totuși, proiectul „SHARE” oferă ajutor foștilor deținuți. Circa 200 de oameni pe an beneficiază de trei ani deja de suport și proiectul creează o comunitate sănătoasă pentru ei. De asemenea, îi ajută să revină la viața normală prin angajarea lor la un loc de muncă și le oferă șansa să se dezvolte ca personalități.
În afară de asta, proiectul își propune să schimbe mentalitatea atât a mediului de afaceri. Încearcă să-l facă mai tolerant față de grupurile vulnerabile, cât și a societății care, potrivit lui Alexandr Curașov, cel care gestionează proiectul, încă nu e gata să-i primească.
Proiectul SHARE este unul dintre beneficiarii proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice” (MEPA), implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Acesta oferă servicii gratuite pentru foștii deținuți cum ar fi consiliere psiho-socială, formare personală și instruire profesională. De asemenea, ajută la efectuarea studiilor, perfectarea documentelor, suport individual și altele.
Moldova.org: Ce se întâmplă și unde ajung persoanele eliberate din penitenciare?
Alexandr Curașov: În general, deținuții nu sunt pregătiți să iasă din penitenciare. Și nici oamenii de aici [din libertate] nu sunt gata să-i primească și să-i accepte. Pentru că așteptările și mentalitatea oamenilor de pe ambele părți ale „gardului” sunt diferite.
Un om aflat în detenție își pierde absolut orice capacitate de a avea grijă de el. Închisoarea îl învață să evite orice responsabilitate și să găsească modalități mai ușoare de a-și rezolva unele probleme și de a-și îndeplini dorințele. De asemenea, penitenciarul limitează dezvoltarea creativă a omului. El trebuie să depună un efort foarte mare pentru a merge împotriva întregului sistem existent în penitenciar ca să nu-și piardă capacitatea de a gândi și de a se dezvolta.
1.729 deținuți au fost eliberați
pe parcursul anului 2021.
Nivelul de toleranță și acceptare din societatea moldovenească a scăzut, în ultimii trei ani, cel mai mult în raport cu grupurile care frecvent sunt supuse excluderii sociale. Iar 39% dintre respondenți au declarat că nu ar accepta persoanele fost-deținute în calitate de vecini.
5.251 persoane persoane au fost
condamnate la începutul anului 2022.
Moldova.org: Deci, atunci când deținuții sunt eliberați aceștia se pomenesc într-o societate care nu îi privește cu ochi buni. Avem și studii care arată că un număr mare de cetățeni nu sunt gata nici măcar în calitate de vecini să accepte persoanele care au fost anterior condamnate. Proiectul „SHARE” și-a propus să ajute ambele tabere. Povestiți-ne despre cum acest proiect ar putea fi o soluție în problema reintegrării în societate a foștilor deținuți și despre ajutorul foștilor deținuți.
Alexandr Curașov: Proiectul se numește „SHARE”, ceea ce înseamnă „a împărtăși”, pentru că noi vrem ca atât societatea, cât și foștii deținuți să fie capabili să împărtășească ce au mai bun.
În general, noi ne concentrăm pe relația dintre mediul de afaceri și persoanele care au fost în detenție. Dacă un om de afaceri oferă încredere unui fost deținut și îi dă un loc de muncă, o responsabilitate, iar un fost deținut este loial, se dedică cu pasiune și este responsabil, atunci avem un numitor comun și vedem cum sunt împărtășite valorile și cum sunt depășite toate așteptările.
Oamenii obțin încă mai multe din această colaborare decât și-au dorit și devin un pic mai fericiți. Pentru că au oferit ceva, cu credință, cu speranță și au văzut că sunt de folos pentru altcineva. Pentru că ei au înțeles că nu trăiesc degeaba. Ceea ce facem noi este să-i ajutăm să creadă în ei, că sunt valoroși ca persoane.
Ajutăm și mediul de afaceri să înțeleagă că business-ul nu e doar despre a face bani, ci despre influența pe care o poate avea asupra societății. Reprezentanții mediului de afaceri ne-au spus că le este greu să aibă încredere în persoanele care au fost în detenție. Dar sunt gata să-i angajeze dacă i-ar ajuta cineva și dacă ar exista cineva care ar însoți acea persoană în toate procesele de angajare și reintegrare.
Există multe locuri de muncă și mereu este nevoie
de angajați, dar experiența lor de viață sperie.
Cu alte cuvinte, „SHARE” oferă sprijin de reintegrare prin ocuparea forței de muncă pentru persoanele marginalizate printr-o abordare „match&match” pe o platformă de cooperare formată din întreprinderi, ONG-uri, guvern, donatori, organizații religioase și altele.
Moldova.org: Să ne imaginăm că există Andrei, care a ieșit din penitenciar după 7 ani de ispășire a pedepsei. Nu are o relație bună cu părinții, parteneră și nu are copii. Apelează la dvs. după ajutor, care sunt pașii pe care îi faceți ca să-l ajutați?
Alexandr Curașov: Ne întâlnim și vedem ce își dorește Andrei cu adevărat. Îi povestim despre noi, despre comunitatea noastră. Îi propunem să devină parte din familie. Pentru că noi suntem la fel ca el, am stat acolo ca el. Noi foarte bine îl înțelegem. Noi îi cunoaștem calea pe care a parcurs-o. Nu ne trebuie să facem cunoștință, pentru că deja folosim același limbaj și am fost în aceleași familii, limitate și influențate negativ.
Îi spunem: „poate este prima dată în viața ta când cineva îți încredințează o așa responsabilitate” și Andrei ne va lua în serios. Pentru că va vorbi cu Vladimir Gaiț, directorul companiei „Bertam Grup”, un fost deținut care a construit de la zero o afacere care acum rulează milioane de lei. Compania este lideră pe segmentul ei, iar astăzi este un partener de încredere al proiectului. Și cuvintele lui capătă mai mult sens. „Ție ți se oferă niște indicații despre încotro o apuci. Ai speranța că tu poți deveni cineva, așa cum și-a dorit mama ta mereu. Soția ta se va mândri cu tine, în cele din urmă. În loc de durerea și tot gunoiul pe care l-ai adus în familie, poate prima dată ai șansa să faci o schimbare reală”. Asta îi zicem lui Andrei, la fel cum și altor beneficiari.
Datorită colaborării cu GIZ, prin intermediul proiectul MEPA, noi am reușit să dezvoltăm un set de servicii de care va beneficia ulterior Andrei. Următorul pas va fi angajarea în câmpul muncii. Andrei va primi în prima lună un job de tranziție. Joburile de tranziție sunt tipuri de muncă pentru cei care încă nu au o calificare profesională.
Loc de trai într-un apartament comun
Dacă nu are unde dormi, noi îi oferim loc de trai într-un apartament pe care-l închiriem în cadrul proiectului, special pentru asemenea situații. Noi putem să-i oferim loc de trai pentru o perioadă de trei luni. Prima lună e gratuită. Pe urmă, așa cum încercăm să promovăm ideea de „share”, vom împărți responsabilitatea față de apartamentul închiriat, respectiv, persoana cel puțin va încerca să achite facturile pentru utilități.
Poate prima dată ai șansa să faci o schimbare reală.
Apoi, Andrei va merge la întâlnirile cu grupul pentru dezvoltarea personalității care au loc o dată în săptămână. Grupul e format din oameni care au stat în detenție, care sunt la diferite etape de dezvoltare și împărtășesc din experiența și succesul lor.
Aceste întâlniri au loc după un program anumit, care durează trei luni, ca ajutor foștilor deținuți. Și ea începe cu lecția care se numește „Sunt diferit”. La acest curs persoana își construiește propria imagine despre cum își dorește să fie și cine să devină peste trei luni, peste jumătate de an. Își face niște gânduri, perspective, își pregătește niște planuri. Și pe parcursul aceste perioade, Andrei va fi ajutat să meargă treptat înainte spre scopul lui – spre el însuși, spre omul care vrea să devină în viitor.
Învață despre cum au loc negocierile cu angajatorul
Beneficiarii vor avea parte și de cursuri cu diferite tematici cum ar fi „valoarea ta pe piața muncii”; „negocieri cu angajatorul”. Mai învață și „ce apreciază angajatorul într-un angajat”; „calitățile și capacitățile angajaților”; „cum să faci un CV”; „cum să negociezi salariul la angajare” și altele.
Există și training-uri în care persoana poate să se descopere ca personalitate, unde se fac teste psihologice care ar putea să-i ajute să înțeleagă în ce domeniu îi va fi mai ușor să se dezvolte. Cel mai important este că oamenii încep să se înțeleagă mai bine, să-și explice de ce unele calități sunt mai bine dezvoltate și să învețe cum să lucreze în echipă. Noi înțelegem că persoana care vine la noi nu are nevoie doar de un loc de muncă, ci are necesităti multe și diferite. Mai avem cursuri despre familie și căsătorie, despre finanțe, despre time-management, și altele.
Moldova.org: Ați adus în discuție proiectul „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ . Cât de important este suportul acestuia?
Alexandr Curașov: Noi am reușit ca, de la idee, în 2019, să construim integral un proiect unic în Europa, poate și în lume, prin care are loc angajarea persoanelor din grupuri vulnerabile pe baza unui consorțiu între afaceri și societatea civilă.
Datorită suportului oferit, noi am avut și avem angajați. Avem coordonatorul proiectului, un specialist HR, un specialist pe dezvoltare și educație. Avem un specialist în relația cu business-ul, avem specialist în lucru cu fostele femei deținute, mai avem un contabil și un secretar. Din toți aceștia, doar o singură persoană este full-time, restul sunt part-time sau, în general, fac voluntariat.
În acest moment avem toate instrumentele necesare prin care putem să ajutăm și să urmărim persoana să ajungă la un loc de muncă și să se mențină acolo. Avem o bază de date cu reprezentanți ai mediului de afaceri. În rezultat, avem câte 150-200 de oameni care beneficiază de serviciile noastre pe an și cca 30 de companii care și-au asumat să ofere ajutor foștilor deținuți.
Serviciile noastre sunt gratuite. Și, în funcție de posibilitățile noastre, îi ajutăm chiar și cu minimul necesar – cu produse alimentare, de igienă. Îi includem în cercuri comune de comunicare. Putem să le facem legătura cu bisericile care ne-au ajutat pe parcursul timpului să rezolvăm unele probleme. Foarte mulți au probleme de sănătate, mai ales legate de dinți. Din cauza asta au complexe. Vor să și-i repare, dar e costisitor.
Moldova.org: Nu există soluție fără limitări și provocări. Voi cu ce dificultăți v-ați ciocnit?
Alexandr Curașov: Noi putem să oferim mult mai mult ajutor foștilor deținuți. Fluxul de oameni prin penitenciare este de șapte-opt mii de oameni, pe an, dar la noi ajung până la 200. Noi acum suntem în căutarea răspunsului la întrebarea unde se duc restul și cum să-i atragem.
Noi știm că mulți preferă să-și facă pașaportul biometric și să plece din țară, la muncă, acolo unde nu-l știe nimeni. Dar noi oricum credem că există un număr suficient care ar vrea să primească ajutorul nostru, dar ei nu știu despre noi.
Încă o provocare importantă este o lipsă de voință politică pentru a face reforme. Noi ne dorim să împachetăm serviciile noastre poate într-un manual metodologic. Și să devină un instrument pentru alte proiecte care să dezvolte servicii asemănătoare în alte părți, dar și să fie aprobat la nivel legislativ.
Totuși, noi am înțeles în acești trei ani de când funcționăm că nu vrem doar să ajutăm oamenii care se angajează mai greu la lucru din cauza faptului că sunt discriminați. Noi am văzut o perspectivă mai largă și de lungă durată – să schimbăm societatea și mediul de afaceri. Business-ul nu este doar despre bani. E și despre cum avem grijă de angajații noștri, care e atitudinea noastră față de femei, față de ecologie. Dacă avem waste-management, dacă avem apă curată, dacă poluăm noi sau nu, dacă avem noi grijă de egalitatea de șanse în compania noastră. Nu trebuie să vorbim despre întreaga planetă, nu despre țară, haideți să arătăm că noi avem și facem. Și o să vedem cum mediul de afaceri, din interior, va avea chiar și profituri financiare, datorită faptului că își schimbă abordarea.
Citește și: Cum să fii un tată mai bun din pușcărie
Dacă noi visăm să schimbăm această țară, nu trebuie să luăm pașaportul și să plecăm. Dar să credem că dacă noi găsim aceste valori și vom putea să le împărtășim, noi vom schimba totul în jurul nostru.
