Connect with us
"
"

Politică

Socialistul Vladimir Țurcan, în urma democratei Elena Bacalu cu doar 65 de voturi. A depus o contestație la CEC

Publicat

pe

Candidatul PSRM în circumscripția nr.42, Cantemir, Vladimir Țurcan, care a pierdut în fața candidatului PDM Elena Bacalu cu doar 65 de voturi, a depus o contestație la CEC .

Candidatul socialist la funcția de deputat cere verificarea corectitudinii și legalității includerii alegătorilor pe listele electorale suplimentare din această circumscripție.

Astfel în contestația depusă la CEC se arată că la alegerile parlamentare din 24 februarie pe listele electorale suplimentare au fost incluse 362 de cetățeni cu drept de vot

„Toate persoanele incluse în listele electorale suplimentare nu locuiesc în localitățile unde au votat, iar actele în baza cărora acestea au fost incluse în liste au fost eliberate în aceeași zi”, se arată în contestația depusă de socialist.

Dat fiind faptul că diferența dintre candidatul PDM Elena Bacalu, pentru care au votat 8335 de cetățeni, și candidatul socialist Vladimir Țurcan, pentru care au votat 8270 de alegători, este de doar 65 de voturi, se solicită ca să fie considerată drept ilegală includerea alegătorilor pe listele suplimentare,

Potrivit lui Țurcan, includerea a 362 de alegători pe listele electorale suplimentare influențează direct rezultatul final al alegerilor.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Politică

PSRM și PDM fac alianță majoritară. Lista miniștrilor PDM

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Partidul Socialiștilor și cel Democrat au semnat astăzi acordul de constituire a unei alianțe majoritare. Potrivit celor două formațiuni, prin crearea acestui document, a fost constituită Platforma parlamentară majoritară de orientare social-democrată.

„Noi astăzi asistăm, probabil, la un moment, istoric. După mai multe discuții și negocieri am ajuns la o bună înțelgere dintre PSRM și PDM pentru a semna un acord de coaliție și de crearea unei majorități parlamentare care este absolut necesară”, a declarat lidera PSRM Zinaida Greceanîi. Potrivit ei, acest acord are la bază acordul de coaliție semnat de PSRM cu blocul ACUM, în septembrie 2019.

„Noi am considerat că acum Republica Moldova are nevoie de PDM. Avem mulți oameni buni, experimentați, care au activat în echipe guvernamentale și au demonstrat capacitățile lor”, a declarat liderul PDM Pavel Filip. În mai puțin de o oră de la anunțul privind crearea noii majorități parlamentare, cinci candidați, înaintați de PDM, la funcții de miniștri în cadrul Guvernului Chicu, au depus jurământul în fața președintelui Igor Dodon.  

PE LUNG

Zinaida Greceanîi și Pavel Filip au declarat că această majoritate va oferi o stabilitate guvernării într-o perioadă epidemiologică complicată. 

Potrivit președintei PSRM, printre prioritățile acordului semnat figurează dezvoltarea economică, ce presupune sprijinirea Guvernului în crearea noilor locuri de muncă, atragerea investițiilor și realizarea programelor naționale cum ar fi: drumuri bune pentru toți; asigurarea cu iluminat stradal a fiecărei localități; extinderea rețelei de gaz natural în fiecare localitate din țară, ș.a. „O atenție deosebită, Platforma Social-Democrată o va acorda protecției sociale, pentru a majora salariile și pensiile, precum și alte plăți sociale”, a spus Zinaida Greceanîi.

La rândul său, Pavel Filip a menționat că rolul Partidului Democrat în acest guvern este unul clar: „asigurarea implementării Acordului de Asociere, apropierea de Uniunea Europeană, menţinerea integrităţii teritoriale, securitatea energetică, continuarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, menţinerea relaţiilor bune cu vecinii România şi Ucraina. „Şi eu vă asigur că ne vom ţine de cuvânt”, a spus Pavel Filip.

În acest context, Pavel Filip a relatat că semnarea acestui acord presupune și anumite remanieri în componența actualului Guvern. „Astăzi vom propune prim-ministrului și președintelui țării o parte din colegii noștri care să preia niște portofolii importante din Guvern, care să pună în aplicare declarațiile pe care le-am făcut astăzi”, a menționat el.

Astfel, Cristina Lesnic a fost propusă la funcția de viceprim-ministră a Reintegrării. Ea îl va înlocui în această funcție pe Alexandru Flenchea, care a deținut până în prezent această funcție.

Alexandru Pânzari a fost propus la funcția de ministru al Apărării, în locul lui Victor Gaiciuc.  Igor Șarov va fi noul  ministru al Educației în locul lui Corneliu Popovici.  Oleg Țulea va deține funcția de ministru al Afacerilor Externe în locul lui Aureliu Ciocoi, iar Sergiu Railean va deține funcția de ministru al Economiei în locul lui Anatol Usatîi.

Noii miniștri au depus jurământul

Imediat după anunțul privind crearea noii majorități, noii miniștri au depus jurământul în fața președintelui Igor Dodon. După ceremonia de învestire, șeful statului a menționat că instituirea noii majorități parlamentare va crea premise pentru ca echipa guvernamentală să activeze „și mai eficent” și să poată face față provocărilor din ultima perioadă.

„Azi a fost formată PSDM – Platforma Social-Democrată pentru Moldova. Începând cu ziua de astăzi, avem un Guvern profesionist, tehnocrat, dar care are susținerea solidă a  58 de deputați în Parlament…Cred că aceasta va face echipa guvernamentală să activeze și mai eficient. Domnilor miniștri, avem de gestionat mai multe subiecte și provocări. În primul rând, e vorba de criza pandemică prin care trecem. Sunt ferm convins că anume această majoritate solidă va crea premise suplimentaren pentru a trece cu brio de această provocare. Oamenii așteaptă rezultate de la Guvern, Parlament și fiecare ministru în parte.”, a declarat Igor Dodon.

La rândul său, premierul Ion Chicu a declarat că membrii Guvernului urmează să activeze în continuare„ca o echipă”. „Avem un singur partid -partidul cetățenii Republicii Moldova, pentru ei muncim. În afară de problemele cotidiene și de această epidemie, noi avem de lucrat pe subiecte strategice și pe soluționarea problemelor cronice cu care se confruntă societatea. O să trecem peste criza aceasta, o să ieșim din ea și mai puternici, și mai uniți ca societate, ca Guvern și Parlament”, a menționat Ion Chicu.

Foto: Cotidianul.md

Citește mai departe

Politică

Moțiune simplă, povara miliardului furat, suspendarea reducerii pedepsei deținuților. Ce s-a aprobat astăzi la Parlament

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Blocul ACUM a înaintat astăzi în ședința Parlamentului o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova, declarând că „diplomația moldovenească este ostatica a unor procese politice regretabile, care conduc la izolarea țării noastre pe plan bilateral”. La mijlocul lunii februarie, Blocul ACUM a mai înaintat o moțiune împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi, însă chestiunea nu a ajuns până la ședința plenară. Tot astăzi, a fost adoptat proiectul care ar urma să slăbească povara cetățenilor, în ceea ce privește întoarcerea baniilor din furtul miliardului. 

Tot astăzi, deputații au suspendat reducerea pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție.

PE LUNG

Moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova

Deputații fracțiunilor Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate au depus o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova. În moțiunea prezentată de deputatul Dinu Plângău se menționează că în ultimii ani „politica externă a fost afectată dramatic de factorul politic, care a deraiat de făgașul firesc al integrării europene”. 

„Obiectivele strategice de altădată sunt compromise de politici conjuncturale și ideologice care nu au nimic în comun cu interesele noastre naționale. În locul unei politici externe consecvente, coerente și combative, s-a recurs la diverse acțiuni și obiective care preponderent doar mimează integrarea europeană. Toate acestea soldându-se cu grave abateri de la normele și standardele în domeniul respectării drepturilor omului și a unei justiții… Din păcate, diplomația moldovenească este ostatica acestor procese politice regretabile, care duc la izolarea țării noastre pe plan bilateral, regional, european și internațional”, se arată în textul moțiunii.

Deputații au cerut formalizarea și prezentarea unei poziții oficiale clare și ferme a Guvernului Republicii Moldova cu privire la războiul de la Nistru din anul 1992, intensificarea și dinamizarea discuțiilor în cadrul formatului 5+2, prin prezentarea unei poziții clare și a unui plan de acțiuni coerent și concret cu privire la retragerea completă și necondiționată a trupelor militare ruse, precum și retragerea munițiilor, armelor și echipamentului militar de pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, deputații ACUM au cerut prezentarea unei agende clare și coerente privind implementarea eficientă a Acordului de Asociere cu UE și Zonei de liber schimb, menită să ancoreze ferm R. Moldova pe calea integrării europene. În plus, în moțiune se mai cere elaborarea și prezentarea unui plan de acțiuni cu privire la promovarea intereselor economice ale țării noastre peste hotare prin intermediul misiunilor diplomatice. 

Precizăm că, în februarie, Blocul ACUM a depus o moțiune similară, în urma unei declarații a ministrului Afacerilor Externe și Integrării Aureliu Ciocoi, potrivit căreia intervenția militară a Federației Ruse în conflictul de pe Nistru a avut drept scop doar oprirea vărsării de sânge.  Moțiunea nu a fost examinată de Legislativ, conducerea Parlamentului invocând anumite norme de procedură.

Un nou mod de alocare a profitului BNM la venitul bugetului de stat. Ce înseamnă asta? 

Parlamentul a instituit un nou mod de alocare a profitului disponibil pentru distribuire al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) la venitul bugetului de stat. Noua formulă de distribuire a profitului BNM a fost prezentată de ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuță. Aceasta ar urma să micșoreze povara financiară pusă pe spatele cetățenilor pentru achitarea datoriei provocate de „furtul miliardului”. 

Proiectul a fost criticat dur de opoziție, care a declarat că îl va susține în prima lectură, însă va veni cu amendamente pentru lectura a doua. Totuși, după ce a fost votat de majoritatea deputaților în prima lectură, președinta Parlamentului a propus votarea în lectura a doua. În acest caz, proiectul a fost susținut doar de deputații PSRM și PDM.

Potrivit proiectului, în cazul în care capitalul statutar constituie mai puțin de 4% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în întregime pentru majorarea capitalului statutar al instituției.

În cazul în care capitalul statutar constituie de la 4% până la 10%, din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, jumătate din profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat la majorarea capitalului statutar, iar cealaltă jumătate – la venitul bugetului de stat. 

Respectiv, când capitalul statutar va constitui mai mult de 10% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat.

Pușcuță a precizat că, pentru anul 2019, rezultatele preliminare arată un profit disponibil pentru distribuire al BNM de circa 436 milioane de lei. Ministrul a spus că prin această lege nu se anulează și nici nu se recuperează miliardul furat, ci este un prim pas pentru scoaterea a acestei datorii de pe spatele cetățenilor.

Opoziția despre inițiativa lui Pușcuță

Proiectul a trezit critici din partea deputaților Blocul ACUM și cei de la Pro Moldova.

„Intenția este bună, doar că riscăm cu o mână să dăm și cu două să luăm. Creăm premize pentru ca BNM, care este influențată politic, să fie antrenată în procesul de a-și asuma riscuri mai mari pentru a-și crește profitabilitatea”, a declarat deputatul PAS Mihai Popușoi.

„Este un proiect politic, un proiect al președintelui Dodon care încearcă din răsputeri să arate de ce în patru ani nu a putut să anuleze legea miliardului… Este un proiect politic care nu vine cu o soluție de lungă durată, nu propune o variantă prin care cetățenii să fie scutiți de achitarea banilor care au fost furați de la dânșii… Dar, decât nimic, PPDA va susține această idee, mai ales că noi am propus ca această sumă să fie redirecționată spre indexarea pensiilor în întregime”, a declarat președintele fracțiunii PPDA, Alexandru Slusari.

„Este un proiect cosmetic… Nu este un proiect rău sau bun. E un proiect care nu aduce miliardul înapoi, așa cum ați promis în campanie. De la votarea acestui proiect, miliardul va rămâne furat, nerecuperat și în continuare prin offshore-uri”, s-a adresat deputatul PAS Dumitru Alaiba către deputații socialiști. 

La rândul său, deputatul socialist Vladimir Golovatiuc a declarat că proiectul trebuie privit doar prin prisma faptul că acesta va diminua presiunea asupra bugetului. „Doar așa privim acest proiect. Nu poți să fii nițel gravidă. Sunteți pentru soluționarea proiectelor sociale, adăugător la ceea ce este în buget sau împotrivă? Este o acțiune concretă”, s-a adresat deputatul socialist către opoziție. 

În final, proiectul a fost votat în două lecturi.

Reducerea pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție va fi suspendată

Aplicarea de către instanțele de judecată a reducerii pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție va fi suspendată. Deputații au votat, în ședința de astăzi, un proiect în acest sens, în I lectură.

Noile prevederi nu se vor aplica în privința plângerilor depuse pâna la data intrării în vigoare a prezentei legi. Aceasta va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Totodată, Guvernul, până la 1 septembrie 2020, va prezenta Parlamentului un proiect de lege privind perfecționarea mecanismului compensator.

Potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, până la 10 februarie curent, au fost înregistrate 5372 plângeri ale deținuților cu privire la condițiile precare de detenție din instituțiile penitenciare din țară, din totalul de aproximativ 6700 deținuți aflați în custodia statului. Din numărul total de plângeri adresate au fost examinate 3445, iar soluții au fost pronunțate în cazul a 2402 de plângeri.

„Nu umblați brambura prin Parlament” și „nu poți să fii oleacă gravidă”- replicile care au marcat ședința

Ca de obicei, ședința Parlamentului nu a fost lipsită de momente ilare și replici acide între deputați.

Astfel, la începutul ședinței, președinta legislativului, Zinaida Greceanâi, a ținut să-l felicite pe deputatul Ilan Șor, care își serbează astăzi ziua de naștere. „Stimați colegi, astăzi își sărbătorește ziua de naștere Ilan Șor, îl așteptăm acasă, în Moldova, ca să îi adresăm felicitări”, a menționat ea ironic. Aceasta în condițiile în care Ilan Șor este anunțat de autoritățile noastre în căutare internațională. 

Ulterior, deputata Maria Ciobanu a avut un comentariu. „Este o mare rușine ca un deputat penal să fie felicitat din prezidiul Parlamentului, cu ocazia zilei de naștere. Ne-a făcut de rușine în lumea întreagă. Eu îi urez din tot sufletul ani mulți cu executare”.

Într-un alt moment, când urmau să fie examinate chestiuni ce țin de agenda ședinței, Zinaida Greceanîi, vădit deranjată de faptul că nu toți deputații sunt la locul loc a menționat, și-a mustrat colegii: „De câte ori v-am rugat să nu umblați brambura prin Parlament?!”.

În timp ce se examina proiectul privind instituirea unui nou mod de alocare a profitului disponibil pentru distribuire al BNM la venitul bugetului de stat, președintele fracțiunii parlamentare PAS, Igor Grosu, care a criticat inițiativa, a ieșit la tribuna Parlamentului și a încercat să exemplifice sinteza acestui proiect. 

Acesta a pus la tribuna centrală două pahare de plastic, în unul a pus două bancnote de 200 și de 100 de lei, iar pe cel de-al doilea pahar l-a lăsat gol. „Acesta este BNM”, a menționat deputatul arătând spre paharul plin cu bani, „iar acesta este bugetul”, arătând spre paharul gol. „Pur și simplu din paharul plin luăm o bancnotă și o punem în cel gol. Și peste cinci minute luăm bancnotă și o punem înapoi în paharul cu bani. Nimic deosebit. Luăm dintr-un buzunar și-l punem în altul”, a explicat Igor Grosu. 

La același subiect, deputatul ACUM Lilian Carp, și el critic față de proiect, a declarat că societatea face parte dintr-un teatru al absurdului numit „Politica R. Moldova”. „A plecat nanul și a rămas cel cu pomelnicul”, a menționat ironic Lilian Carp. 

Amintim că, recent, în presă a apărut imagini cu pomelnicul familiei Dodon, care a fost tipărit la o tipografie, cu un tiraj de 1500 de exemplare. Potrivit preoților, nu se obișnuiește ca pomelnicele să fie tipărite, însă chiar dacă acest lucru se face, trebuie aprobat cu acordul Sinodului Bisericesc. 

Proiectul ce vizează distribuirea profitului BNM a fost comentat ironic și de socialistul Vladimir Golovatiuc. „Nu puteți să fiți oleacă gravidă, ori susțineți acest proiect ori sunteți împotriva acestuia”, s-a adresat el către deputații din Blocul ACUM. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social12 ore în urmă

Cine joacă la loterie? Oamenii care dau ultimii bani pe bilete

Statisticile spun că mai mult de jumătate dintre moldoveni cheltuie o mare parte din salariu pe mâncare, lucru caracteristic pentru...

Educație13 ore în urmă

Cum să fii un tată mai bun: „Organul sexual nu este cocoșel și păsărică, ci penis și vagin”

În noul episod din seria „Cum să fii un tată mai bun? Explicăm” Adriana Boroș, consilieră educațională și parentală, fondatoarea...

Lifestyle14 ore în urmă

10 conturi pe TikTok pe care-ți recomandăm să le urmărești

Se estimează că Tik Tok are peste un miliard de utilizatori în întreaga lume. Conținutul publicat pe această platformă se...

Sănătate20 de ore în urmă

4 august 2020. COVID-19, PE SCURT: Încă 10 oameni au decedat astăzi. 70% dintre cazuri au fost tratate

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: Banca de alimente, restart la cultură și o nouă destinație turistică

Banca de alimente pentru persoanele social-vulnerabile Misiunea Socială „Diaconia” a lansat la sfârșitul lunii iulie prima Bancă de Alimente. Asta...

Sănătate2 zile în urmă

Istoria a trei femei cu dizabilități mintale care s-au mutat la casa lor

Nadejda stă la masă și coase de zor. De dimineață a reușit să termine de confecționat trei măști. La 60...

Social2 zile în urmă

3 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 120 de cazuri noi și 8 decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri. Se schimbă Constituția de tot sau numai „oleacă”?

Politica moldovenească nu pare să fie în vacanță în această săptămână, deși vinerea trecută era anunțat sfârșitul „sezonului politic”. De...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce se întâmplă în Belarus? De ce se teme ultimul dictator din Europa?

PE SCURT Dictatura lui Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului, s-ar putea încheia după alegerile prezidențiale din 9 august, susțin mai mulți...

Politică2 săptămâni în urmă

Din banii noștri: Final de sezon politic. Sezonul epidemiologic continuă

Săptămâna curentă, din punct de vedere politic, a durat doar o singură zi. Situația amintește de sezonul final din Game...

Politică2 săptămâni în urmă

Veteranii regimului separatist: „În caz de agravare a situației, ca și acum 30 de ani, vom apăra patria”

PE SCURT Protestele veteranilor de pe Nistru de săptămâna trecută au generat reacții printre veteranii regiunii transnistrene. Primii și-au manifestat...

Politică2 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: Moțiune respinsă și despre cum și-au luat vacanță la miez de noapte

Parlamentarii au discutat astăzi în total 9 proiecte pe ordinea de zi. Cu un randament de 11%, parlamentarii au reușit...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Politică4 săptămâni în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Advertisement

Opinii

august 2020
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31