Connect with us
"
"

Politică

Socialiștii, nemulțumiți că unii deputați ACUM vin cu mesaje cu tentă geopolitică. Reacția unui deputat ACUM: „Democrația e gălăgioasă”

Publicat

pe

PE SCURT

Socialiștii insistă pe semnarea de urgență, săptămâna viitoare, a unui acord politic între PSRM și blocul ACUM, „pentru a exclude situații, care expun unor riscuri majore întregul proces de guvernare”. Anunțul a fost făcut de preşedintele fracţiunii parlamentare a PSRM, Vlad Batrîncea, care s-a arătat nemulțumit de faptul ca unii deputaţi şi miniştri ai Blocului ACUM ar face declaraţii şi mesaje cu tentă geopolitică şi ideologică care riscă să afecteze alianţa de guvernare. La rândul său, deputatul blocului ACUM Dumitru Alaiaba a venit cu un mesaj către partenerii de guvernare, în care îi îndeamnă să se obișnuiască cu democrația.

PE LUNG

Vlad Bătrîncea a postat astăzi un mesaj pe rețeaua de socializare în care și-a exprimat nedumerirea și regretul asupra faptului că unii deputați și miniștri exponenți ai blocului ACUM vin cu declarații și mesaje cu tentă geopolitică și ideologică „care riscă să afecteze enorm eforturile de consolidare a societății și de echilibrare a politicii externe promovate de statul nostru”.

„Atacurile verbale impardonabile în adresa unor parteneri strategici ai Republicii Moldova nu fac altceva decât să compromită eforturile noastre de scoatere a țării din ghearele oligarhiei, să afecteze susținerea de care actuala guvernare se bucură din partea partenerilor externi din Vest și din Est”, a menționat Bătrîncea,

Potrivit lui, mesajele nechibzuite cu tentă geopolitică sunt însoțite și de declarații denigratoare la adresa PSRM și instituției prezidențiale. În același timp, socialiștii vor să știe de câți deputați dispune coaliția de guvernare. „Ar fi bine ca cei din blocul ACUM să vină cu o poziție consolidată, or asistăm deseori la sabotarea unor decizii importante acceptate prin consens de conducerea partidelor care și-au asumat actul guvernării”, a menționat deputatul.

Mesajul socialistului a fost urmată de o reacție din partea deputatului Blocului ACUM Dumitru Alaiba care a declarat că divergențele și opiniile diferite din interiorul guvernării fac parte dintr-un proces democratic.

Așa e democrația, scumpii noștri. Obișnuiți-vă. Oamenii liberi au opinii diferite, nu sunt totdeauna de acord unii cu alții, insistă pe propriile viziuni. Se discută mult pe interior, iar atunci când o opinie nu are succes pe interior (iar asta e inevitabil), ea va ieși, aproape inevitabil, în exterior ca și opinie separată. Și nimic din asta nu e sfârșitul lumii. Sunt oameni, iar oamenii au opinii care trebuie respectate. În special opiniile cu care nu ești de acord”, a comentat deputatul Blocului ACUM.

Acesta a recunoscut că preferă această situație scenariului alternativ, când „stau toți la masă cuminți și tac, intră șeful în cabinet, spune cum facem și cum spunem, nimeni nu obiectează, deși simt că șeful spune o tâmpenie, și s-a închis ședința”.

„Democrația e gălăgioasă, haotică, dezorganizată. Ea deseori dezamăgește. Dar anume democrația are o capacitate imensă de autocorectare”, a adăugat Dumitru Alaiba.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Politică

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

Publicat

pe

PE SCURT

De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea transnistreană locuiesc aproximativ 220 de mii de cetățeni ruși și pentru ei au fost deschise și acolo birouri de vot. 

Pe lângă resetarea la zero a mandatelor lui Vladimir Putin și posibilitatea de a-și prelungi șederea în fotoliul de președinte, am ales câteva din modificările din Constituția Federației Ruse care urmează să fie votate sau nu la referendum, ca să ți le arătăm și să-ți faci niște concluzii.

PE LUNG

Votarea a început pe 25 iunie în toată Rusia și va culmina pe 1 iulie. Pe lângă posibilitatea de a vota timp de mai multe zile, procesul este asigurat în aer liber, este disponibil votul fără contact la domiciliu, votul electronic la distanță la Moscova și regiunea Nizhny Novgorod și votarea folosind mecanismul Mobile Voter, anunță agenția de presă rusă Tass. Aceste măsuri au fost luate din cauza pandemiei de coronavirus.

Măsuri similare s-au implementat și în regiunea transnistreană. În partea stângă Nistrului s-a permis votarea timp de trei zile: 28, 29 și 30 iunie. 

SCRUTIN la TIRASPOLTransnistrenii ruși sunt invitați la urne să se exprime cu privire la modificările în Constituția…

Geplaatst door Centrul de Studiere a consecințelor conflictului transnistrean op Zondag 28 juni 2020

Ce prevăd unele modificări în Constituție

În perioada 25-28 iunie a fost efectuat un sondaj la 800 de secții de votare din 25 de regiuni ale Federației Ruse, scrie TV Rain. Centrul rus pentru studiul opiniei publice care a efectuat acest sondaj a prezentat următoarele cifre:

76% au votat pentru amendamente

23,6% s-au opus amendamentelor

0,4% au stricat buletinul de vot.

Pe lângă posibilitatea ca Putin să-și încheie mandatul în anul 2036 la 84 de ani (conform legii actuale, Putin ar fi trebuit să-și încheie mandatul în 2024), mai există o serie de amendamente controversate, unele dintre care promovează homofobia.

Crearea teritoriilor federale pe teritoriul FR

Primul articol din Constituția Federației Ruse care ar putea fi modificat este art. 67, alin. 1 care prevede crearea teritoriilor federale pe teritoriul Federației Ruse și introducerea expresiei „subiecți ai Federației Ruse”.

Prin această modificare, posibil Putin vrea cumva să se asigure că anumiți subiecți federali nu vor ieși din Federația Rusă, cum ar fi Cecenia, Tatarstan sau Crimeea care ilegal a fost ocupată de Federația Rusă. 

Teritoriul Republicii Moldova nu este un teritoriu al Federației Ruse. Dar, în contextul acelor priorități pe care le are Dodon și PSRM, eu nu exclud că poate fi creată o anumită paralelă. 

Până la urmă, toată această modificare a Constituției trebuie privită în ansamblu și nu separat. Pentru că prin aceste modificări, de fapt, Putin vrea să-și consolideze guvernarea. La pretinsa paradă de la Moscova, un eveniment propagandistic, Putin a menționat în discurs că toți vecinii fac parte din lumea rusă. Iar Moldova, din spusele lui Putin, face parte din interesul lui strategic. Aflarea pe 11% din teritoriul țării a unui contingent de trupe de ocupație, ne dovedește acest lucru”, a declarat Rosian Vasiloi, expert în politici de securitate.

Anterior, președintele Igor Dodon a declarat că „federalizarea este singura soluție” de a rezolva conflictele din Republica Moldova, inclusiv cel transnistrean, scrie Deutsche Welle.

Citește și: Cum a fost anexată Crimeea 

„Russia, succesoare legală a URSS”

În același articol a fost introdus și un alineat care spune că Federația Rusă este succesoarea legală al URSS pe teritoriul său. De asemenea, un alt alineat din același articol spune că Federația Rusă onorează memoria apărătorilor Patriei, asigură protecția adevărului istoric. „Diminuarea importanței actului de eroism în apărarea Patriei nu este permisă”. 

Într-un articol Moldova.org, istoricul Andrei Cușco menționează că victoria în cel de-al Doilea Război Mondial este un mit care, după venirea lui Putin la conducere în 2000, a constituit pilonul ideologiei oficiale centrale a regimului și mitul legitimează regimul. „Rusia a preluat anumite momente din narațiunea sovietică comunistă și le-a reinterpretat pentru a servi intereselor și viziunilor actualului regim”, a menționat Andrei Cușco.

Publicația rusească Meduza scrie că astfel statul ar declara lupta împotriva falsificării istoriei, în special referitor la „apărarea Patriei”, dar nu face referire la niciun război în mod specific. Publicația amintește că în Codul Penal al Federației Ruse deja există un articol care interzice „diseminarea informațiilor care exprimă o lipsă de respect clară pentru societate cu privire la zilele de glorie militară și date memorabile în Rusia legate de apărarea Patriei”. 

Un exemplu elocvent ar putea fi reacția Ambasadei Federației Ruse la Chișinău după ce postul de televiziune TVR Moldova a publicat un material despre eliberarea Basarabiei. 

22 iunie 1941 este ziua în care România a intrat în cel de-al doilea Război Mondial pentru eliberarea ținuturilor ocupate de ruşi din vara lui 1940. Misiunea grea a ostaşilor români era să lupte pentru recuperarea Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţei. Pentru românii de pretutindeni această dată va rămâne în istorie ca ziua în care a început luptat pentru reîntregirea neamului. Nu de aceeaşi părere este şi preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care a scris pe o reţea socială că astăzi este ziua în care a început ocupaţia Basarabiei, se arată în materialul publicat de TVR Moldova.

Citește și: O scurtă istorie a URSS

Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a calificat materialul drept necivilizat și extrem de periculos, pentru că au justificat criminalii de război”. „Astfel de trucuri jignesc majoritatea cetățenilor ruși care-și amintesc de eroismul comun al Armatei Roșii care a scăpat Europa de ciuma nazistă”, se arată în comunicat.

‼️Заявление Посольства России в связи с попытками героизации нацизма в СМИ🔹Зафиксировали появившийся в эфире…

Geplaatst door Посольство России в Республике Молдова op Dinsdag 23 juni 2020

Copilul rus ideal

Un articol nou introdus în Constituția Federației Ruse se referă la copii. 

Statul creează condiții propice dezvoltării spirituale, morale, intelectuale și fizice cuprinzătoare a copiilor, educației patriotismului, cetățeniei și respectului pentru bătrâni

Aceeași abordare a existat și în perioada URSS. În reportajul Cum se învăța pe vremurile sovietice am inclus și un scurt fragment dintr-un manual de partid recomandat ca îndrumar profesorilor. Noi vrem copiii noștri să fie educați în spirit comunist, să li se formeze principii comuniste… adică principii de om foarte cult, să aibă dragoste pentru patria socialistă, prietenie, tovărășie, umanitate, cinste, dragostea pentru munca socialistă și o serie întreagă de alte calități înalt înțelese de toți“.

Pe internet au apărut și videouri „sociale” care promovează modificarea Constituției. În multe dintre ele, copiii sunt în rolul principal.

Uniunea dintre bărbat și femeie

A fost introdus și un alineat care prevede: protecția familiei, a maternității, a paternității și a copilăriei; apărarea instituției căsătoriei ca uniune a unui bărbat și a unei femei; crearea condițiilor pentru o creștere decentă a copiilor în familie, precum și pentru îndeplinirea de către copiii adulți a obligației de a avea grijă de părinți”.

În seria de videouri care promovează modificarea Constituției se regăsește și următorul filmuleț, care a fost scos de pe platforma Youtube, însă a fost salvat de alți utilizatori. Acest video promovează homofobia.

„Crimă împotriva rușilor”

Într-un articol publicat de publicația rusească Meduza, jurnalistul și prezentatorul TV Vladimir Pozner spune că „resetarea la zero – modul în care s-a făcut acest lucru mi se pare o manifestare de lipsă de respect față de abilitățile mintale ale oamenilor. Acest lucru a fost făcut, după părerea mea, foarte deliberat”.

Jurnalistul se arată revoltat și de faptul că modul de a vota amendamentele nu este democratic. În ceea ce privește amendamentele, sunt multe. Printre ele, sunt cele pe care aș fi dispus să le susțin, dar sunt cele pe care nu le susțin. Din păcate, totul este organizat în așa fel încât să ofere o cină atât de cuprinzătoare – fie trebuie să comanzi toate felurile de mâncare, fie niciunul

Liubov Sobol, politiciană din Rusia, dar și juristă la Fundația Anticorupție, spune că „resetarea la zero a mandatelor lui Putin este o crimă împotriva rușilor. 20 de ani au fost suficienți pentru a implementa tot ceea ce Putin dorea să implementeze și să ducă la bun sfârșit toate reformele necesare țării noastre. Și vedem că a eșuat. Corupția înflorește în țară, avem un nivel scăzut de educație. Trebuie să existe o schimbare de putere, iar toți candidații prezidențiali care sunt eligibili pentru acest lucru trebuie să li se permită să participe la alegeri corecte. Și oamenii trebuie să facă alegerea”.

Vladimir Putin conduce Rusia, ca preşedinte sau premier, din anul 1999.

Citește mai departe

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

Publicat

pe

PE SCURT

Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din stânga Nistrului, subordonate Chișinăului. 

Regiunea transnistreană ridică treptat restricțiile pentru locuitori și a stabilit reguli de deschidere și vizitare a plajelor.

Săptămâna trecută câțiva fermieri care se duceau pe terenurile lor au fost opriți de către „miliția transnistreană” și au fost „amendați”. Partea transnistreană spune că incidentul ar fi încă o provocare a Chișinăului.

PE LUNG

1040 cazuri de COVID-19 în regiunea transnistreană

Până în prezent, au fost raportate 1035 de cazuri de infecție cu coronavirus. Boala a fost învinsă de 694 de pacienți.

În ultimele patru zile, 101 persoane au fost tratate, au fost depistate 30 de cazuri noi de infecție, numărul deceselor rămânând același: 39 de persoane. Așa-zisele autorități declară că a fost înregistrată o tendință a scăderii nivelului de îmbolnăvire cu COVID-19.

De asemenea, săptămâna trecută 16 luptători ai brigăzii speciale de reacționare rapidă „Nistru” au fost infectați cu COVID-19. Brigada neutralizează infractorii deosebit de periculoşi sau eliberează ostaticii.

Bal pe timp de pandemie

„În siguranță nu înseamnă fără atmosferă” a declarat Vadim Krasnoselskii, așa-zisul lider de la Tiraspol, despre organizarea balurilor de absolvire. Acesta a menționat că organizarea va fi centralizată, iar în localitățile mai dens populate vor fi organizate baluri de absolvire în mai multe zile și nu toate într-o singură zi, într-un singur loc. De asemenea, s-a propus un concurs pentru cea mai bună organizare a unui bal de absolvire pe timp de pandemie. 

Absolvenților li se vor înmâna diplomele și certificatele de absolvire în locuri special amenajate în parcuri de către administrațiile locale. 

Se redeschid piețele, restaurantele, plajele și bisericile

De astăzi, au început să circule în regiunea transnistreană microbuzele. De mâine, 9 iunie, piețele de haine vor începe să funcționeze. Piețele de fructe și legume au început să lucreze încă de pe 2 iunie. De pe 4 iunie, în orașul Bender a reînceput să circule, doar dimineața și seara, troleibuzele. Totuși, cu transportul public pot să circule doar persoanele angajate, prezentând permisiunea de la angajator. 

De săptămâna trecută au început să funcționeze cafenelele și terasele. Acestea vor lucra doar până la ora 22:00, iar funcționarea pe timp de noapte este interzisă. 

De asemenea, de pe 5 iunie li se permite oamenilor să meargă la biserică,  respectând măsurile de igienă și protecție împotriva COVID-19. Regulile pe care trebuie să le respecte enoriașii, dar și reprezentanții bisericilor sunt: purtarea măștilor, dezinfectarea mâinilor la intrarea în lăcașele sfinte. Nu se recomandă atingerea icoanelor, crucilor și altor obiecte din interior, enoriașii trebuie să respecte o distanță minimă de 1,5 m, iar în biserică este permis un număr limitat de oameni. Salutarea dintre enoriași și reprezentanții bisericilor trebuie să fie doar înclinând capul înainte sau corpul. 

De asemenea, așa-zisele autorități au reglementat și prezența pe plaje. Infecționiștii au recomandat ca pe plaje, între vizitatori, să fie o distanță minimă de doi metri. Se permite vizitarea plajelor doar în grupuri nu mai mari de patru persoane. Li se recomandă oamenilor să evite băile comune și vestiarele. Au fost interzise vânzarea alcoolului și mâncării pe plajă, dar și pregătirea mâncării la grătar, se arată în comunicatul publicat de așa-zisul Centru Epidemiologic Republican de Igienă din regiunea transnistreană.

POLITICA

Pe 3 iunie președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut o discuție telefonică cu așa-zisul lider al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselskii. „Părțile au analizat situația creată în Zona de Securitate, în raioanele adiacente râului Nistru, mai cu seamă a celei din satele raionului Dubăsari – Cocieri, Vasilievca, Molovata Nouă, Roghi, satul Copanca din Căușeni ș.a. Localnicii sunt nevoiți să ajungă pe malul drept al Nistrului doar cu ajutorul bacului plutitor. Această stare a lucrurilor este consecința unui șir de măsuri întreprinse de structurile transnistrene în lupta cu virusul COVID-19, ceea ce a generat probleme grave pentru locuitorii satelor respective”, se arată în comunicatul apărut pe site-ul președinte.md

Enlarge

dodo
Foto: președinte.md

În ziua următoare, patru locuitori ai satului Cocieri, angajați ai unui agent economic din aceeași localitate, au fost opriți de către „miliția transnistreană” la unul dintre blocajele instalate la mijlocul lunii martie și „amendați”. Aceștia se duceau spre terenurile amplasate până la traseul Râbnița-Tiraspol.

❗️Astăzi, 4 iunie 2020 în jurul orei 10:00, patru locuitori ai s.Cocieri, angajați ai unui agent economic din aceiași…

Geplaatst door Promo-LEX op Donderdag 4 juni 2020

Despre această situație, într-un articol publicat pe PMR Novosti, se scrie că incidentul ar fi de fapt o provocare din partea Chișinăului, iar fermierii moldoveni ar fi fost opriți de către poliția rutieră, întrucât pe bancheta din spate erau patru persoane, ceea ce ar însemna o încălcare gravă a funcționării vehiculului.

Iar Oleg Belyakov, co-președintele părții transnistrene în Comisia Unificată de Control a declarat că „Chișinăul încearcă să submineze stabilitatea în zona de securitate cu provocări primitive”, se arată în altă știre.

De asemenea, liderul separatist de la Tiraspol a avut un video-call cu șeful Misiunii OSCE Claus Neukirch. „Perioada pandemică a fost un «test» pentru relațiile moldo-transnistrene, descoperind interesul politic al acțiunilor contraproductive ale Moldovei și dezvăluind profunzimea contradicțiilor dintre părți”, a declarat Krasnoselski.

Cu toate acestea, regiunea transnistreană stă cu ochii pe ce se întâmplă în Republica Moldova. PMR Novosti a publicat un articol cu titlul „Ieșirea necontrolată din carantină a Moldovei a dus la o creștere a îmbolnăvirilor cu coronavirus”, comparând situația din Moldova și cea din zona transnistreană, cu accentul pe faptul că situația în regiunea transnistreană ar fi mai bună.

Biroul Politici de Reintegrare anunță că astăzi au fost ridicate restricțiile de circulație a locuitorilor satelor Varnița, Copanca, Molovata Nouă, Cocieri, Pohrebea, Doroțcaia, Coșnița și Pârâta. Aceștia pot circula liber prin doar câteva puncte de trecere a liniei administrative: Bender-Varnița, Zagornoie-Copanca, Dubăsari-Doroțcaia, Dubăsari-Coșnița, Dubăsari-Cocieri.

Criză de costume medicale

În timp ce așa-zisele autorități transnistrene sugerează că situația în zonă ar fi mai bună decât în restul Moldovei, medicii din regiunea transnistreană nu au suficiente halate și costume de protecție împotriva COVID-19. Așa-zisele autorități studiază posibilitatea de a le oferi medicilor costume de protecție mai ușoare, din acest motiv, dar și pentru că este vară, iar temperaturile cresc. 

Citește mai departe

Politică

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

Publicat

pe

De către

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă. Timp în care unii au reușit să fie nostalgici după timpurile de înainte, alții au continuat să-și apere drepturile și să încerce să dea o mână de ajutor celor care nu se descurcă singuri, iar alții au răscolit prin istorie, ca să descopere ce trebuie să facem pentru a nu greși. Despre nostalgie, politică, politici, propagandă și timp, am discutat cu istoricul Virgil Pâslariuc, care a participat săptămâna trecută la o dezbatere online organizată de cei de la Europa Liberă

Cum vedeți situația de acum, legată de pandemie, cu privire la deciziile luate de către autorități și dacă ați putea compara această criză cu o perioadă relativ similară de înainte?

 Deciziile, mai mult sau mai puţin sincronizate şi similare ale guvernelor, au fost determinate de evoluţia epidemiologică din ultimele decenii şi de conştientizarea riscurilor din partea societăţii. Izolarea, ca formă de combatere a pericolului epidemiologic, a fost determinată de experienţa noastră socială, fiindcă nu este prima pandemie din istorie şi, putem spune cu certitudine, nici ultima. Amintim doar cele mai cunoscute: Marea Ciumă din 1347-1351 şi Gripa spaniolă din 1918-1919.  

 De câte ori a funcționat limitarea drepturilor fundamentale ale omului la soluționarea anumitor probleme economice/politice?

 Deoarece este vorba despre o situaţie de criză, care necesită instrumente suplimentare pentru gestionarea ei, guvernele pot adopta, conform legislaţiei, anumite măsuri care restricţionează funcţionarea „normală” a unor instituţii ale statului, instituind „stare de urgenţă”. De asemenea, acest mecanism prevede, la caz de necesitate, restricţionarea sau chiar suspendarea unor drepturi şi libertăţi garantate de Constituţie. Totul se face de dragul eficientizării activităţii autorităţilor şi poartă un caracter temporar. Evident, în cazul în care aceste măsuri extraordinare duc la soluţionarea problemelor, starea de urgenţă este justificată. Însă o problemă care se discută activ în spaţiul public este că unele regimuri vor tinde să permanentizeze această stare de urgenţă şi după criză, fapt care ar duce la reculul democraţiei. Mai ales că au fost precedente în istorie, să ne amintim aici doar de faptul că aşa a procedat Hitler la 1933, după ce a preluat puterea în Germania.

 În era când avem tot mai mult acces la informație, cât de bine știm să deosebim fake news-urile și să nu cădem în plasa propagandei?

 Faptul că avem acces la internet, nu înseamnă că suntem mai bine informaţi. Mai mult ca atât, abundenţa de informaţii este chiar o formă de dezinformare în masă, de manipulare, fiindcă în loc să îmbunătăţească înţelegerea noastră a lumii înconjurătoare, a realităţii, face ca această imagine să fie mai neclară şi nesigură. Iar aceasta adânceşte starea de anxietate, nelinişte şi frică generalizată ce domneşte în societate şi perpetuează criza. Mult rău aduce propaganda deliberată a unor ştiri false.

Propaganda nu este doar o minciună. Este mult mai complexă, de aceea este şi mai periculoasă. Ea se bazează pe o selecţie a faptelor, pe fapte rupte din context, care sunt apoi recontextualizate.

Ca să observi şi să dejoci propaganda, trebuie să ai abilităţi formate. De aceea, cel mai bun „vaccin” contra fake-news-urilor şi propagandei este educaţia. Cu cât omul este mai educat, cu atât este mai bine pregătit să trieze corect informaţiile și să fie mai imun la manipulări. Iată de ce, în ziua de azi, educaţia este atât de importantă, iată de ce în ea se investeşte enorm. Nu voi exagera dacă voi spune că anume de educaţie va depinde evoluţia democraţiei şi libertăţilor noastre.  

La dezbaterea de săptămâna trecută la Europa Liberă vorbeați despre elite și marile puteri care s-ar putea folosi de această perioadă de instabilitate. Puteți să dezvoltați și explicați mai mult această idee? La ce anume vă refereați?

Dacă aţi observat, în primele zile şi săptămâni ale crizei primeam informaţii contradictorii despre natura virusului, fapt care agrava panica în rândul populaţiei. Mai mult, mari actori internaţionali utilizau metode sofisticate de propagandă şi dezinformare în masă, cu scopul expres de a adânci criza, nu de a ieşi din ea. Cât înseamnă numai faimoasele sperietori, demne de obscurantismul medieval cu antenele 5G, vaccinele cu microcipuri sau cu „globaliştii satanişti” care ar fi inventat virusul apocaliptic, pentru a distruge omenirea! Cu regret, aceste idei năstruşnice sunt propagate şi de unii lideri de opinie din Republica Moldova. Dar pentru mine personal, mult mai îngrijorător a fost faptul că la noi, comunitatea academică, în loc să combată aceste falsuri şi să se implice activ în informarea corectă a populaţiei despre starea lucrurilor, să explice din punct de vedere ştiinţific natura şi evoluţia epidemiei şi să contribuie la elaborarea şi implementarea măsurilor de depăşire a crizei, a ales fie să stea deoparte, fie să se preocupe de succesiunea la conducerea Academiei! Dar ce să mai vorbim de Academie, dacă guvernarea noastră a fost mai mult interesată de problema perpetuării la putere, decât de combaterea epidemiei…

 Moldova.org lucrează la o serie de materiale despre URSS, în care încercăm să le explicăm tinerilor de acum ce a fost de fapt colhozul, cum a fost educația, ce însemna libertate și adevăr atunci, în perioada sovietică. În timpul documentării ne-am ciocnit de foarte mulți oameni nostalgici, care spuneau că atunci a fost mai bine și parcă au dat uitării ororile prin care au trecut. După părerea dvs. de unde pornește acest sentiment, acest devotament unui trecut pe alocuri foarte dureros și ce putem face cu această nostalgie pe care bunicii și părinții o transmit și copiilor lor?

Nostalgia este un sentiment oarecum natural, este dorul faţă de un trecut imaginat. Atât la nivel individual, cât şi la cel de grup, reconstruirea trecutului în funcţie de experienţa proprie este una din strategiile identitare consacrate. Noi ne (re)construim trecutul în funcţie de valorile la care suntem ataşaţi, iar prin acest trecut imaginat, ne (re)găsim locul în lume. Astfel, memoria colectivă există sub forma unor istorii, unor naraţiuni care ne dau sens existenţei noastre şi ne deosebesc ca fiinţe umane şi sociale. Şi încă un lucru, memoria colectivă se reproduce, se transmite din generaţie în generaţie tocmai fiindcă este un mecanism de formare şi forjare identitară. Memoria colectivă este subiectivă, ea se deosebeşte de Istoria academică, cea care se (re)scrie în conformitate cu nişte rigori ştiinţifice, dar şi faţă de discursul ideologic, care are obiective politice, de legitimare a puterii prin instrumentalizarea trecutului. De aceea, memoria colectivă este adeseori selectivă, fiindcă omul, dar şi grupul, este mai degrabă dispus să reţină momentele importante din viaţă, inclusiv experienţele negative.

Unul din paradoxurile observate de specialişti constă în faptul că nostalgia poate însemna şi „dorul” după perioadele nefaste, impregnate de experienţe negative, dar care s-au imprimat adânc în memoria individului sau colectivităţii.

Iată de ce, oamenii în etate, pot fi mai „nostalgici” pentru vremurile de restrişte, dificile, pline de lipsuri şi suferinţe, dar care au coincis cu tinereţea lor, perioade în care au fost mai activi şi plini de viaţă. La un moment dat, memoria obnubilează elementele negative ale vieţii şi le reţine selectiv, doar pe cele pozitive. De aceea, uneori trebuie să fim mai înţelegători cu bunicii noştri, tocmai din aceste considerente. Şi, evident, trebuie să fim intransigenţi cu politicienii care se folosesc de nostalgii pentru a manipula oamenii. 

De ce cetățenii RM sunt tot mai dezinteresați de politic, de alegeri? Ce a dus la apatia asta? mai ales după ce PCUS în perioada URSS obliga cetățenii să participe la vot? Și unii dintre ei chiar și azi simt un fel de datorie față de stat, dezvoltată în perioada URSS?

 Nu doar cetăţenii Republicii Moldova. Rata de participare la scrutinele electorale este în scădere peste tot în lume. Şi aici există multiple explicaţii, dezamăgirea faţă de politicieni şi politică în general, apatia faţă de treburile publice sau pur şi simplu ignoranţa. În cazul Republicii Moldova este vorba şi de plecarea a unui mare număr de alegători din ţară, chiar dacă avem de-a face cu un paradox – numărul locuitorilor scade în proporţii catastrofale, dar numărul alegătorilor pe lista CEC este în creştere an de an! Cetăţeanul trebuie să înţeleagă că viaţa lui spre bine sau spre rău depinde anume de această alegere, de oamenii pe care-i aduce în politică prin votul său sau prin lipsa votului său. Vorba americanilor: „Oamenii politici proşti sunt aleşi de electoratul deştept, care nu participă la alegeri”.  

Am văzut cât de mult ne-a ajutat UE înainte, dar și acum, în perioada pandemiei. Am văzut ajutorul din partea României și, cu toate acestea, am văzut și cum au fost primiți și petrecuți de către unele autorități medicii români. Mulți continuă să vină cu discursuri antieuropene, care este scopul acestora și cât de reală este această antipatie, atâta timp cât acceptă cu brațele deschise banii europeni?

Sunt poziţionări politice, iar acest tip de discurs are menirea să deservească un anumit segment de electorat, care are preferinţe (geo)politice ferme şi ostile Occidentului şi valorilor occidentale. În mare parte acest electorat este tributarul propagandei ruseşti, care timp de 30 de ani şi-a păstrat prezenţa în spaţiul mediatic din Republica Moldova, iar în ultimii ani lucrează la turaţii maxime. Politicienii care proliferează asemenea mesaje, se comportă ca adevăraţi agenţi de influenţă ai Federaţiei Ruse şi nici nu ascund acest lucru. Singurul lucru pe care-l ascund şi-l neagă este finanţarea lor din partea Rusiei, deoarece asemenea finanţare este ilegală. Vor putea ascunde şi nega doar până la venirea unui procuror independent.

În contextul în care globalizarea ia amploare, de ce trebuie tinerii de astăzi să știe istoria? 

Tocmai de ce a trebuit să o ştie şi tinerii din generaţiile precedente, fiindcă istoria este depozitarul memoriei experienţei noastre ca societate. Nu poţi inventa în fiecare zi bicicleta. Noi trăim din experienţa şi munca generaţiilor anterioare. Aşa cum spunea un gânditor medieval: „Noi suntem nişte pitici, căţăraţi pe umerii unor giganţi (se referea la filosofii antichităţii), dar tocmai din această cauză vedem mai departe decât ei”. Noi pur şi simplu nu putem exista fără cunoaşterea trecutului, nici la nivel individual, nici la cel comunitar. Bine, putem, dar va trebui să irosim o viaţă pentru a inventa bicicleta. Mai bine să o folosim pentru experienţele (şi greşelile) proprii!

Dacă ați putea face o comparație a clasei politice de astăzi cu una din trecut, care ar fi aceasta? Și care ar fi punctele comune dintre acestea?

Este o întrebare extrem de complexă şi mi-ar fi dificil să mă încadrez în spaţiul acordat unui interviu. Pot spune doar că nici o societate nu poate funcţiona fără elite, ele au existat în toate timpurile şi toate ţările şi vor exista în viitor. Cel puţin, nu cunoaştem societăţii în care ele nu au existat (comunismul primitiv este un mit la fel de primitiv). Deoarece elitele erau mereu responsabile de actul de guvernare, succesul sau colapsul unor state şi civilizaţii, adesea era determinat de calitatea elitelor. În Republica Moldova, aşa cum ştim cu toţii, s-a creat un regim, numit fie hibrid, fie oligarhic, fie cleptocratic în care rolul elitelor politice este unul determinant. Sistemul cleptocratic este o simbioză dintre business şi politică. Mai bine zis, politica se face prin metodele businessului, unde totul se vinde şi se cumpără, inclusiv politicienii şi votul (hrişca şi tuşonka).

Noi adesea personalizăm regimul – Voronin, Plahotniuc, Dodon – , dar esenţa sistemului îl constituie acele grupuri restrânse de oameni, care controlează diverse domenii de activitate din stat. Aceste grupuri privesc politica, nu atât ca pe un domeniu de administrare a statului pentru binele societăţii, a oamenilor, dar mai ales ca pe o sursă de venit şi îmbogăţire, adică pentru satisfacerea propriilor interese. Acest sistem s-a plămădit încă de la începuturile statului Republica Moldova (nu la 1359 mă refer!), în urma redistribuirii (pri(h)vatizării) patrimoniului public, s-a maturizat pe timpul lui Voronin şi a ajuns la apogeu (sau la paroxie, dacă doriţi) pe timpul lui Filat şi Plahotniuc, fiind preluat astăzi de Dodon. Elitele sunt esenţa acestui sistem şi ele sunt extrem de adaptive. De aceea, vedem oamenii din jurul lui Voronin, care fără remuşcări l-au abandonat şi au trecut la Plahotniuc, ca apoi să treacă la Dodon. De aceea, singura modalitate de ieşire din acest sistem corupt este schimbarea elitelor pe cale democratică, prin alegeri libere şi corecte, care să aducă în politică oameni noi, integri şi eliberarea instituţiilor statului, începând cu Preşedinţia.

Care este cea mai mare greșeală a acestor timpuri? Ce ar putea urma?

Timpurile nu fac greşeli. Le fac oamenii. Vor urma timpuri noi, cu siguranţă. Iar cât de bune vor fi ele, depinde tot de noi, de oameni.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate10 ore în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică10 ore în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment11 ore în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Economie14 ore în urmă

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de...

Social17 ore în urmă

3 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT. Încă 12 decese și 295 de cazuri noi de COVID-19

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

Lifestyle2 zile în urmă

Cum alegi o fereastră termopan?

Cu toate că există o varietate mare de profile, cum ar fi VEKA, Salamander,Trocal, KBE, Aluplast, etc. să alegi un...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie3 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031