Nu este de aşteptat ca majorarea normei rezervelor obligatorii şi a ratei de bază să lase indiferente băncile comerciale, care vor mări randamentele la economisire şi, respectiv, dobânzile la credite.
Pe 23 mai, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei a decis să ridice cu 1.5 puncte procentuale rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară a Băncii Naţionale. Aceasta este cea de-a doua majorare operată de banca centrală în 2008, după ce, în martie, a mai avut loc o creştere a ratei cu un punct procentual.
Concomitent, a fost adoptată decizia de a majora gradual cu 6.0 puncte procentuale norma rezervelor obligatorii constituite atât din mijloacele atrase de către bănci în lei moldoveneşti şi valută neconvertibilă, cât şi din mijloacele atrase în valută liber convertibilă.
Decizia, făcută publică cu o întârziere de aproape o săptămână, nu i-a luat prin surprindere pe bancheri şi economişti, deşi mulţi dintre ei au fost şocaţi de mărimea majorării.
Banca Naţională încearcă în disperare de cauză, pe fondul unei inflaţii galopante şi a unui exces enorm de lichiditate, să stăpânească inflaţia majorând de la 16 la 22% norma rezervelor obligatorii menţinute de bănci şi rata de bază de la 17 la 18,5%.
„Creditele se vor scumpi până la 30-32% anual, astfel activitatea de creditare va încetini şi, respectiv va încetini ritmul de creştere în economie”, aşa văd efectele unii bancheri şi economişti, în timp ce Johan Mathisen, rezidentul Fondului Monetar Internaţional la Chişinău, afirmă că orice majorare a rezervelor ar contribui la lupta cu inflaţia. Este unica soluţie a BNM, dar majorarea normei rezervelor obligatorii ar putea provoca şi o mai mare inflaţie.
Situaţia este într-adevăr critică
Rata anuală a inflaţiei s-a ridicat în luna aprilie până la 16,2%, cea mai înaltă din ultimii patru ani. Şi dobânda la valorile mobiliare de stat „a coborât” la nivelul de la sfârşitul anului 2003.
Spre finele lunii martie oferta de bani a crescut cu 42 la sută faţă de anul trecut. Creditele au o creştere record, care a atins nivelul de 52% în anul 2007, iar în primul trimestru – 53%.
Pune presiune pe piaţă excesul enorm de lichiditate, evaluat de unii economişti la 2 miliarde de lei. Banca Naţională este nevoită să sterilizeze acest exces de lichiditate prin vânzarea de certificate şi să plătească din ce mai scump pentru aceste tranzacţii. Dacă în ianuarie 2007 rata medie nominală la tranzacţiile de sterilizare era de 14,07%, iar în următoarele luni a coborât până la 13,23%, în aprilie 2008 a atins un nivel record de 16,82%.
Pe de altă parte, BNM este nevoită să procure valută străină pe o piaţă cuprinsă de un val tot mai mare de valută şi astfel „pompează” noi lichidităţi, pe care ulterior le sterilizează. Fluxul de valută este tot mai mare. În martie tranzacţiile pe piaţa valutară internă atinsese un maxim de 622 mln USD, iar în aprilie au urcat la 837,7 mln. Tot mai mulţi experţi, dar şi oficiali înclină să creadă că nu este vorba numai despre transferurile moldovenilor angajaţi peste hotare, dar şi cetăţeni străini care aduc sume mici pe care le depun în băncile din Republica Moldova, ce oferă dobânzi înalte.
Şi asta într-o conjunctură deloc favorabilă, se scumpesc produsele alimentare, creşte preţul la electricitate, benzină, motorină. Speculanţii profită de orice instabilitate, exemplul ridicării cu aproape 50 la sută a preţurilor la zahăr pe motiv de creştere a consumului este unul din acest rând.
BNM majorează ratele
După ce a epuizat alte „argumente”, Banca Naţională printr-o măsură pur administrativă încearcă să stăpânească inflaţia. Consiliul de administraţie al BNM a adoptat decizia de a majora gradual cu 6.0 puncte procentuale norma rezervelor obligatorii constituite atât din mijloacele atrase de către bănci în lei moldoveneşti şi valută neconvertibilă, cât şi din mijloacele atrase în valută liber convertibilă.
BNM şi-a motivat decizia prin sporirea accentuată a preţurilor de consum cauzată, în principal, de „efectele secundare ale condiţiilor climaterice nefavorabile din anul 2007, ce au condus la diminuarea ofertei şi, ca rezultat, la majorarea preţurilor la produse alimentare. O altă problemă este majorarea tarifelor la resursele energetice, care în luna aprilie a influenţat esenţial majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor la transportarea pasagerilor, serviciilor de turism şi excursii. În acelaşi timp, asupra evoluţiei preţurilor au influenţat persistenţa lichidităţilor excesive pe piaţa financiară internă, nivelul ridicat al inflaţiei în regiune, precum şi aşteptările inflaţioniste pronunţate ale populaţiei şi agenţilor economici. Gestionarea fermă a lichidităţii de pe piaţa monetară de către Banca Naţională are drept scop contracararea presiunilor inflaţioniste şi readucerea ratei inflaţiei în limitele programate”.
Soluţia cu care BNM vine pe o piaţă „înfierbântată” de excesul de lichidităţi este firească, inclusiv, ţinându-se cont de faptul că, potrivit legislaţiei, obiectivul principal al băncii centrale este stăpânirea inflaţiei.
Prima majorare şi-a atins parţial scopul
În octombrie 2007, când rata anuală a inflaţiei se ridicase la 14,0% (faţă de 10,4% în iunie), norma rezervelor obligatorii a fost mărită de la 10 la 15 la sută. Ceva mai înainte BNM a majorat şi rata de bază de la 13,5 la 16,0%.
Din aprilie 2008 norma rezervelor obligatorii a mai fost majorată cu 1 punct procentual. Suma mijloacelor deţinute de bănci în rezervele obligatorii s-a dublat în ultimul an şi a atins cifra de 2 miliarde 233,7 milioane lei, în perioada 6-20 aprilie 2008, faţă de 1 miliarde 19,3 milioane lei, în perioada 1-15 aprilie 2007. Banii aceştia practic sunt scoşi din circulaţie, fiind păstraţi la BNM la o rată de 2%.
Spre sfârşitul anului inflaţia s-a mai domolit, coborând la o rată anuală de 13,1% în decembrie, însă în următoarele patru luni a urcat rapid de la 13,9 la 16,2%.
Care ar putea fi efectele ultimei decizii a BNM?
Reprezentantul FMI este optimist, politicile fiscal-bugetare şi monetare austere vor duce, la fel ca şi în trecut, la reducerea inflaţiei. Iar „dacă se doreşte stăpânirea ritmului de creştere a inflaţiei, este necesar de a reduce ritmul de majorare a volumului de credite în economie”, afirmă Johan Mathisen.
Bancherii spun că vor fi nevoiţi să ofere dobânzi mai înalte la depozitele bancare şi vor scumpi creditele. Unele bănci anunţă deja rate a dobânzilor la depuneri de 23 la sută. Este clar că la o marjă de 3-4 la sută între ratele la depozite şi împrumuturi, dar în condiţiile de instabilitate aceasta ar putea să crească, creditele nu pot fi mai ieftine decât 26-27 la sută, ba şi mai mult.
Este adevărat, că după prima şi a doua majorare din ultimele luni, creditele în lei moldoveneşti s-au scumpit doar cu un punct procentual, iar cele în valută străină şi mai puţin. Şi rata dobânzilor la depozite aproape că nu s-a mişcat din loc. Ultimele oferte generoase de dobândă de până la 15% la depozitele în USD, 14% – în euro şi 23% în lei, denotă mai curând o aşteptare inflaţionistă în creştere, decât o influenţă a măsurilor întreprinse de Banca Naţională. Băncile au evaluările lor ale inflaţiei şi dacă oferă o rată de 20% la depozite, nu este exclus că se aşteaptă la o inflaţie la acelaşi nivel.
Bancherii şi experţii mai spun, că situaţia după ultima majorare va fi alta, una este să pui în rezervă 16% din mijloacele atrase şi alta să imobilizezi 22%, pe care i-ai putea utiliza pentru creditare.
Dobânzile înalte atrag micii speculanţi, care obţin profituri depunând în băncile moldoveneşti câteva sute de mii de euro convertiţi în lei. Deşi, mai nimeni nu-i cunoaşte, se presupune totuşi că aceşti bani ar veni din Italia sau alte ţări din sudul Europei. Şi cu cât va creşte dobânda la depozite, cu atât mai atractivă va deveni piaţa moldovenească pentru acest speculatori. În consecinţă, Republica Moldova se poate aştepta la intrări masive de resurse financiare de peste hotare, care vor pune presiune pe piaţă şi inflaţie.
Mai mult decât probabil, în cazul majorării ratei dobânzilor va scădea „pofta” pentru credite. Ca urmare, ar putea să scadă consumul, pe care s-a ţinut creşterea economică. Ritmul de creştere a volumului de credite în economie, lucru pe care şi-l doreşte şi BNM, şi FMI, va scădea, dar, respectiv, va fi afectată însăşi creşterea economică.
O altă consecinţă, pe care o admite FMI, este aprecierea în continuare a leului în raport cu dolarul, care se apropie tot mai mult de cursul de acum nouă ani – 10 lei/USD.
Majorarea rezervelor obligatorii va afecta în diferită măsură anumite bănci. Unele bănci dispun de o lichiditate mult mai mare decât altele, ca urmare acestea s-ar putea confrunta cu nişte probleme. Alte bănci vor trebui fie să majoreze ratele dobânzilor la depozite, fie să caute alte modalităţi pentru a atrage resurse.
Ceea ce este cert e că nu va fi eliminată presiunea inflaţionistă puternică generată de creşterea în continuare a preţurilor la gaze, energia electrică, produsele alimentare.//Info-Prim Neo
