Serialul „Adolescence”,
aplicat realității din Moldova
Discutăm cu specialiști și părinți
Serial britanic „Adolescence” explorează povestea lui Jamie Miller, un adolescent de 13 ani care și-a ucis violent colega de școală pe fonul hărțuirii online din partea semenilor.

„Adolescence” a produs discuții aprinse în spațiul public despre situația adolescenților de azi.
Pe lângă explorarea motivelor și a convingerilor din spatele crimei, serialul ilustrează și dinamica relației dintre membrii familiei. Deși ecranizarea vizează în mod direct realitatea britanică, unii specialiști afirmă că mai multe probleme se pliază și pe realitatea locală, din Moldova.

Am stat de vorbă cu părinți, profesori și specialiști în sănătatea mintală despre situația adolescenților din ziua de azi și efectele lumii virtuale asupra lor
Un serial despre copii, nu pentru copii
Andrei Cibotaru este tată a doi adolescenți, o fată de aproape 15 ani și un băiat de 12 ani. Mărturisește că este o perioadă dificilă pentru el ca părinte, mai ales când îl încearcă dilema controlului online. Pe de o parte caută posibilități să afle mai multe despre interesele copiilor în mediul online, iar pe de altă parte ia în considerare dreptul la intimitate. Adesea, reușește să poarte dialoguri sincere cu copiii în călătorii, atunci când contextul favorizează asta. În alte cazuri, încearcă să fie mai conectat la emoțiile copiilor și să „citească prin liniștea lor”.
Andrei Cibotaru
Tată a doi copii adolescenți
„Mi se pare că copiii întotdeauna demonstrează prin anumite gesturi, feluri, moduri că simt sau au fost cumva supuși unor lucruri mai puțin plăcute. Chiar și atunci când nu vor să vorbească, nu vor să spună, nu vor să arate nimic, ei deja îți sugerează ceva.”
Andrei spune că perioada adolescenței vine și cu multe descoperiri interesante despre personalitățile copiilor săi.

„Când înțelegi că un copil trece în faza mai matură, în care poți să împarți niște discuții, niște viziuni, în care poți să vizitezi împreună niște locuri, să petreci timpul cu interes pentru ambii. Or, este o perioadă în care eu am plăcere de la faptul că merg cu fiica mea împreună la concerte, la filme sau poate la spectacole”, spune acesta.

În privința serialului „Adolescence”, Andrei susține că nu îl vede ca un serial tocmai pentru copii. Crede că este mai important ca el să fie o bună lecție pentru părinți, învățători și specialiști din domeniu care lucrează cu copiii.
Scenă serial:
Jamie și tatăl său
discutând cu avocatul
Hărțuirea online sau cyberbullying
Sanda Roșca
Psihologă cliniciană și psihoterapeută în practica integrativă
„Cyberbullying-ul este o formă de bullying care se petrece în mediul online, cu ajutorul tehnologiilor informaționale și are în vedere un comportament defăimător, denigrator la adresa cuiva din partea unei persoane sau unui grup de persoane”
Psihologa adaugă că hărțuirea în mediul online este o problemă cu care se confruntă atât copiii, cât și părinții acestora. Mediul virtual în care comunică copiii pare să fie străin părinților, iar aceștia la rândul lor nu găsesc întotdeauna „miezul de aur” când e vorba de a supraveghea fără a fi intruzivi. De aceea, detectarea acestui tip de bullying în mediul online poate fi o adevărată provocare. 
„Copiii mai rar vorbesc (...) pentru că
le este frică că nu vor fi înțeleși”
Există o serie de schimbări în comportamentul copiilor care pot explica situații de hărțuire în adresa lor.
Ludmila Bodiu
Coordonatoarea programului educațional în cadrul
Centrului Internațional „La Strada”
„Fie copilul a devenit mai anxios, mai retras, iritat sau pe alocuri ar putea să aibă o scădere la reușita școlară. De obicei, copiii mai rar vorbesc despre situații de hărțuire online pentru că le este frică că nu vor fi înțeleși de către adulți și atunci când ne scriu pe siguronline.md ei au nevoie să fie ascultați și înțeleși.”
Sigur Online este un portal informativ care vizează protecția copiilor în mediul virtual și oferă suport acestora prin intermediul consultanților online. Pe portal pot fi găsite, de asemenea, rubrici pentru părinți și profesori care cuprind materiale interactive și sfaturi practice privind riscurile mediului online.
Ludmila adaugă că deseori pe chat-ul de suport vin solicitări din partea copiilor care comunică despre dificultățile de relaționare cu semenii lor în mediul online, inclusiv despre cazurile de intimidare cu conținut intim. Aici, adaugă specialista, cazurile sunt preluate de către de asistență a copilului, formată din psiholog și avocat, care oferă consiliere și susținere pe toată durata procesului. 
Fenomenul Tate, masculinitate toxică și „incel”
Una dintre tematicile serialului, care pare a fi corelată într-o mare măsură cu comportamentul violent al personajului principal, este așa-zisa „masculinitate toxică” și percepțiile de gen. 

Psihologa Sanda Roșca explică că adolescența este foarte complexă, plină de schimbări semnificative, iar aspectul exterior și părerea semenilor are o mare importanță pentru copii în această perioadă.
„Când Jamie (n.red. personajul) a fost numit incel de colega pe care a omorât-o, bineînțeles că i-a lezat demnitatea masculină și l-a făcut să se simtă inferior. Deodată, imaginea lui de sine a pus foarte mult accent pe felul cum el arată ca băiat. Componenta pe care noi trebuie să o dezvoltăm în această perioadă este toleranța la frustrare.”

adaugă specialista.
„Incel” este un cuvânt telescopat pentru „celibatar involuntar”. Termenul descrie o persoană, de obicei un bărbat, care este considerat incapabil să atragă femei din punct de vedere sexual și care susține adesea opinii ostile față de femei și bărbați activi sexual.
Această toleranță, mai spune psihologa, se dezvoltă prin comunicarea deschisă între părinte și copil. Așa cum adolescența este caracterizată de grupuri de referință printre colegi și prieteni, o relație deschisă în care copilul se simte acceptat și susținut ar ajuta părinții să fie mai aproape de trăirile lor.

„Acum în genere în Marea Britanie este foarte mare fenomenul lui Andrew Tate, care a generat toată această problematică de masculinitate toxică. Să tratăm subiectul cu foarte multă seriozitate. Deși la noi, în Republica Moldova, acest fenomen nu este foarte încă răspândit, au fost personaje ca influencerul Dima White care a avut comportamente nepotrivite în raport cu femeile și care a fost arestat. El a fost taxat de societate, dar foarte mult timp a fost și tolerat. Și asta este o problemă, că noi trebuie să fim foarte prompți”, menționează Sanda Roșca.
Jamie Miller / Andrew Tate
Iluzie a siguranței
Psihologa mai afirmă că adesea din intenția de a-și proteja copiii de pericole, părinții aglomerează agenda zilnică cu multe activități. Iar recomandarea ei în acest sens este ca ei să le dezvolte, de fapt, reziliența.
Sanda Roșca
Psihologă cliniciană și psihoterapeută în practica integrativă
„Să nu ne transformăm în părinți cloșcă sau hiperprotectivi cu un control foarte mare, pentru că noi urmărim acum un paradox al controlului. Avem telefoane, ceasuri inteligente, avem camere video în toate instituțiile, dar în același timp noi foarte puțin cunoaștem despre cum s-a simțit copilul emoțional acolo.”
Specialista susține că menirea părinților este să cultive în copii abilități care să îi ajute să se poată descurca de sine stătător. Iar folosirea tehnologiei pe post de „îndepărtare de la probleme” nu ar fi cea mai bună idee.

„Jamie este neglijat de părinții lui, pentru că să stai într-un spațiu sigur închis, dar cu un ecran în mână - asta este o formă de neglijență din partea părintelui. Chiar dacă el crede iluzoriu că copilul este bine”, adaugă psihologa Sanda Roșca.

Un lucru pe care l-a sesizat specialista în comportamentul copiilor și adolescenților este lipsa de empatie, calitate care i-ar face mult mai atenți la trăirile și sentimentelor celor din jur.
„Dezvoltarea empatiei foarte mult reduce din comportamentele de bullying, de cyberbullying, de orice tip de hărțuire, în orice mediu care s-ar întâmpla. Și noi, ca adulți, în primul rând trebuie să fim foarte empatici unul cu altul și foarte asertivi și apoi să educăm asta în copii”, menționează Sanda Roșca.
Îndoieli, dar și soluții
Andrei Cibotaru mărturisește că, deși încearcă să țină pasul cu noile tendințe, adesea se simte depășit. „Tare sper să nu ne trezim peste 20-30 de ani conștientizând că am făcut ceva greșit. Dar lumea, din păcate, se schimbă mai rapid decât ne schimbăm noi.”
„Tare sper să nu ne trezim peste 20-30 de ani conștientizând că am făcut ceva greșit. Dar lumea, din păcate, se schimbă mai rapid decât ne schimbăm noi.”
Andrei Cibotaru
Tată a doi adolescenți
„Winnicott, un psihanalist foarte cunoscut în dezvoltarea copilului, spune că noi trebuie să fim o mamă suficient de bună și un tată suficient de bun.
Sanda Roșca
Psihologă și psihoterapeută
„Ce le-aș recomanda în primul rând părinților e să descopere rubrica «Copii» de pe siguronline.md și să vizioneze toate filmulețele și podcast-urile disponibile pe această rubrică.”
Ludmila Bodiu
Coordonatoare program în cadrul „La Strada”
Întrebarea părinților despre cum pot fi mai buni și mai atenți la copiii lor, spune Sanda Roșca, este pe cât de potrivită, pe atât de generatoare de anxietate.

„Ea consumă tare multă energie și mă tem că putem cădea în niște extreme care nu vor fi sănătoase pentru copil. Winnicott, un psihanalist foarte cunoscut în dezvoltarea copilului, spune că noi trebuie să fim o mamă suficient de bună și un tată suficient de bun.”

Asta, adaugă psihologa, ar însemna să răspundem prompt la nevoile copilului ca el să poată dezvolta un sentiment de siguranță și atașament. Lucru care i-ar pune baza în toate celelalte relații ulterioare.

Pe partea de siguranță online, Ludmila Bodiu recomandă părinților să descopere rubricile dedicate pe siguronline.md și să vizioneze filmulețe și podcast-urile disponibile. Astfel, ar putea să își facă un tablou al mai clar despre interesele pe care le au copiii în acest mediu.

Urmărește versiunea video a articolului


Click aici

Acest material face parte din Campania „Hărțuirea sexuală este ilegală”, elaborată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Coaliția Națională „Viața fără Violență” și Moldova.org cu susținerea IM Swedish Development Partners și suportul financiar SIDA.

Text de Laura Ghenea

Editare de Anastasia Condruc