Connect with us

Economie

Rusia, Belarus si Moldova – uniunea inflatiei

Rusia, Belarus si Moldova – uniunea inflatiei

Publicat

pe

In perioada ianuarie-aprilie curent, cel mai mare nivel al inflatiei pe piata de consum printre tarile CSI a fost fixat in Belarus, unde preturile au crescut cu 16,8%. Potrivit unui raport al Comitetului de statistica al CSI, inflatia a avut cote mari si in Federatia Rusa, unde indicele a constituit 9 la suta. In R. Moldova, in situatia unei inflatii de 3,3%, preturile la produsele alimentare au cunoscut o majorare cu 4,7%, la marfurile industriale – cu 2,5 la suta, iar plata pentru prestarea serviciilor a crescut cu 0,2 la suta. // Flux

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Economie

Care sunt cei mai mari importatori din lume

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă economia unei țări ar fi complet autosuficientă și independentă, nu ar mai fi nevoie să se importe mărfuri din altă parte. În timp ce perspectiva de a te izola de turbulențele piețelor globale poate părea atrăgătoare la prima vedere, aceasta ar putea avea considerabile riscuri și dezavantaje considerabile.

Nu numai că ar însemna lipsa celor mai bune produse străine din lume, dar s-ar „traduce” prin mărfuri incredibil de scumpe pe plan intern. Între timp, produsele extrem de specializate ar fi indisponibile, iar evenimentele neprevăzute (dezastre naturale, greve de muncă, secetă etc.) ar putea avea potențialul de a perturba lanțurile de aprovizionare și ar conduce la haos economic.

PE LUNG

Din aceste motive majoritatea economiilor aleg să importe în fiecare an bunuri în valoare de miliarde de dolari de la partenerii comerciali internaționali. Ce țări importă cele mai multe bunuri?

Harta de la HowMuch.net redimensionează țările în funcție de valoarea importurilor lor anuale din 2018. Vizualizarea se bazează pe date de la Organizația Mondială a Comerțului.

Să aruncăm o privire asupra celor 15 țări care sunt cei mai mari importatori din lume:

În combinație, economiile din întreaga lume importă în total 19,9 trilioane de dolari în mărfuri în fiecare an.

Cel mai mare importator din lume sunt Statele Unite, cu o cotă de 13,4% din importurile globale egale cu 2,6 trilioane de dolari de mărfuri. În urma SUA sunt alte două economii semnificative, fiecare care importă peste 1 trilion de dolari în fiecare an de mărfuri: China (2,1 trilioane de dolari) și Germania (1,3 trilioane de dolari).

În sfârșit, merită de menționat că, dacă toate statele Uniunii Europene ar fi combinate într-o singură entitate, aceasta ar fi cel mai mare importator din lume cu aproape 6,5 trilioane de dolari din importuri.

Cât au constituit importurile în Republica Moldova în 2018?

Potrivit Biroului Național de Statistică,  în anul 2018, în Republica Moldova importurile de mărfuri au constituit 5,8 miliarde dolari, volum superior celui înregistrat în anul 2017 cu 19,3%. Importurile din țările Uniunii Europene (UE-28) s-au cifrat la 2,9 miliarde dolari SUA (cu 19,4% mai mult față de anul 2017), deținând o pondere de 49,5% în total importuri (49,4% – în anul 2017).

Importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de 1,4 miliarde dolari SUA (cu 20,2% mai mare decât în anul 2017), care echivalează cu o cotă de 25,1% în total importuri (25,0% – în anul 2017).

Mai menționăm că 24,1% din totalul de importuri le-au constituit mașinile și echipamentele pentru transport. Pe locul doi se clasează mărfurile manufacturate, clasificate mai ales după materia primă, ele au reprezentat 19,8% din totalul de importuri, fiind urmate de importurile de combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate care au deținut 17,2% în total importuri.n anul 2018.

Anul trecut au sporit importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite, mașini și aparate electrice și părți ale acestora, gaz și produse industriale obținute din gaz, vehicule rutiere, mașini și aparate specializate pentru industriile specifice, dar și de legume legume și fructe, îngrășăminte minerale sau chimice.

loading...

Citește mai departe

Economie

Vinul pe care-l produce R. Moldova astăzi, mai puțin, dar mai bun

Publicat

pe

PE SCURT 

În jur de 250 de mii de cetățeni ai R. Moldova își câștigă existența din industria vinului. De asemenea, în comparație cu anul 2006, Moldova produce mai puțin vin, însă de o calitate înaltă. Despre aceasta ne-a povestit Diana Lazăr, vice directoarea Proiectului de Competitivitate din Moldova al USAID, la Rockit.

PE LUNG

Cum au reușit să promoveze brandul de țară în condițiile în care bugetul industriei era de 200 de mii de dolari anual, bani ce ajungeau să participe la doar 3 expoziții?

Acesta era un pas înainte, însă insuficient. Atunci, una dintre principalele inițiative de reformă pe care am realizat-o a fost crearea unui parteneriat public-privat între reprezentanții industriei și reprezentanții autorității publice. Acum, această soluție pare aparent logică, dar nu era așa, în 2012, când o promovam în Parlament. Vă închipuiți cum ar sta un funcționar alături de un director de întreprindere să discute despre utilizarea banului public și participarea în campanii de marketing pe plan intern și extern?!

S-a reușit crearea și mișcarea acestei instituții publice și private Oficiul Național al Viei și Vinului, doar prin decizia fiecărei întreprinderii de a contribui într-un fond. De fapt, acesta a fost un angajament al parteneriatului: la fiecare litru de vin făcut și vândut, producătorul plătește 10 bani în Fondul Național al Viei și Vinului. De asemenea, statul adaugă și el 10 bani aici. 

Care au fost pașii în reformarea industriei viței de vie și vinului, vedeți mai jos:

Reformarea industriei

2010 

  • Regândirea sectorului vinicol. Schițarea strategiei și reformei industriei
    Vocea comună a sectorului privat și crearea unei viziuni legendare

2011

  • Stabilirea dialogului dintre sectorul public și cel privat
    Semnarea unui acord dintre 9 asociații de vin și Ministerul Agriculturii

2012

  • Noua lege a viței de vie și a vinului. Ușurarea mediului de afaceri
    Reformarea legislației pentru a asigura dezvoltarea durabilă a industriei

2013

  • Guvernul instituie Oficiul Național al Viei și Vinului
    A fost definit cadrul național de comercializare și vinul de marcă al Moldovei

2014

  • Vinul este lansat internațional și pe piețele țintă

2015

  • Reforma ia amploare
    Inițierea Registrului Viei și Vinului pentru suportul trasabilității produsului, certificarea PGI și stabilirea standardelor de calitate

2016

  • Primele vinuri cu indicație Geografică Protejată au fost produse și promovate

Potrivit vice-directoarei Proiectului de Competitivitate din Moldova al USAID, Diana Lazăr, cantitatea de vin produsă astăzi este mai mică decât în 2006, însă calitatea este mai înaltă și vinul costă mai mult.

Republica Moldova are 128 de mii de hectare de viță de vie.

loading...

Citește mai departe

Economie

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE din vecinătatea europeană

Publicat

pe

PE SCURT

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană, anunță platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE în Republica Moldova, eu4moldova.md.

PE LUNG

Uniunea Europeană a investit în Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător, agricultură, economie și dezvoltarea afacerilor, energie, transport și infrastructură, mediu și dezvoltare durabilă, justiție și poliție, administrație publică, cultură, știință și educație, sănătate și incluziune socială, societatea civilă și drepturile omului, cooperare transfrontalieră.

70% din exporturile moldovenești și 56% din comerțul total din anul 2018 au plecat spre UE

Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător

DCFTA (Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător) a beneficiat de peste 36 milioane de euro (36,029,205.00 euro), fiind investiți în proiecte care au fost deja implementate sau sunt în derulare (proiecte din 2013 până în 2024). De exemplu, din 2014 până în 2024 se desfășoară proiectul Facilitatea ZLSAC de sprijinire directă a IMM-urilor”. Obiectivul este de a îmbunătăți accesul la finanțare prin asigurarea unor sisteme de garanții și a unei asistențe tehnice pentru sporirea numărului proiectelor viabile derulate de IMM-uri. Proiectul acesta costă peste 10 milioane de euro, fiind unul dintre cel mai mare.

Agricultură

Uniunea Europeană a investit peste 73 de milioane de euro (73,620,670.00 euro) în agricultură. Cel mai mare proiect finanțat este Programul European de Vecinătate pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ENPARD) cu 53 de milioane de euro. Acesta a început în 2015 și va dura până în  2020. Proiectul are obiectevele generale de 1) asistarea Guvernului Republicii Moldova în eradicarea sărăciei, promovarea creșterii durabile și incluzive, consolidarea și îmbunătățirea guvernării democratice și economice; 2) să încurajeze consolidarea încrederii în Republica Moldova, urmărind – prin intermediul unei componente specifice – regiunile și unitățile administrativ-teritoriale cu statut special.

Economie și dezvoltarea afacerilor

Peste 56 de milioane, în total (56,964,299.00 euro), au fost livrați către economie și dezvoltarea afacerilor. Cel mai mare proiect, de 23 de milioane de euro, au fost livrați către proiectul Regiuni-țintă UE: Cahul și Ungheni, abilitarea economică inclusivă a regiunilor-țintă din Republica Moldova”. Programul are ca scop de a consolida coeziunea economică, teritorială și socială din Republica Moldova, prin facilitarea creșterii socio-economice locale inclusive, durabile și integrate și îmbunătățirea nivelului de viață al cetățenilor în zona așa-numitele „microregiuni” Ungheni și Cahul.

Energie

În acest domeniu au fost investiți peste 78 milioane de euro (78,785,339 euro). Cel mai mare proiect de aproape 40 de milioane de euro sunt destinați pentru construcția infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și eficiența energetică în clădirile publice (2018-2021). În cadrul proiectului se vor construi și vor fi puse în exploatare 10 sisteme de Aprovizionare cu Apă și de Canalizare, precum și vor fi implementate 8 proiecte de Eficiență Energetică în școli din întreaga țară. Este singurul proiect care încă mai este în desfășurare în acest domeniu.

UE a renovat 700 de kilometri de drumuri și a oferit locuitorilor din Chișinău și Bălți troleibuze moderne

Transport și infrastructură

Peste 174 de milioane de euro (174,476,600.00 euro) au ajuns în domeniul transportului și infrastructurii. Cel mai mare proiect: de peste 119 milioane euro sunt destinate proiectului de restructurare a Căilor Ferate din Moldova. BERD a acordat un împrumut CFM pentru realizarea proiectului, care are ca scop îmbunătățirea infrastructurii feroviare și modernizarea materialului rulant pentru a permite CFM să sporească eficiența și siguranța serviciilor feroviare și să îmbunătățească performanța generală a operațiunilor feroviare.

Mediu și dezvoltare durabilă

Acest domeniu a primit, în total, de la Uniunea Europeană peste 68 de milioane de euro (68,603,109.00 euro). Cel mai mare proiect (Programul de Asistenţă a Politicii Sectoriale în Domeniul Apei) a costat peste 35 de milioane de euro și a fost implementat în perioada 2009-2012. În general, proiectele din acest domeniu au început să fie finanțate de UE încă din anul 2007, când Partidul Comuniștilor al Republicii Moldova avea majoritate în parlament, iar țara era condusă de pro-rusul Vladimir Voronin.

15700 de persoane au acces la apă potabilă, datorită apeductelor construite cu sprijinul UE

Justiție și poliție

Peste 83 de milioane de euro (83,668,994.5 euro) au fost investiți în justiție și poliție. Cel mai mare program implementat de UE este „suportul UE pentru reforma poliției în Republica Moldova (Suport Bugetar)” în valoare de 57 de milioane de euro. Acesta a început în 2017 și se va finaliza în 2020. Un alt proiect de peste 2 milioane de euro, la fel, este destinat reformei poliției. Alți bani s-au dus pentru: sporirea eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor judecătorești în Moldova, pentru sprijinirea prevenirii eficiente și combaterii corupției în sectorul justiției.

Administrație publică

Reforma administrației publice a beneficiar de peste 33 de milioane de euro (33,263,413.9 euro). Aproape 2 milioane de euro s-au investit în îmbunătățirea statisticii regionale în Republica Moldova. Obiectivul general al proiectului a fost să sprijine Moldova în avansarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale cu accent pe dezvoltarea politicii, cadrului legal și instituțional pentru o dezvoltare eficientă a regiunilor Moldovei.

Cultură, știință și educație

La acest capitol, Uniunea Europeană a investit cei mai puțin bani: peste 25 de milioane de euro (25,994,607.00 euro). În schimb, au fost finanțare proiecte pici la nivel local cum ar fi: studiou foto în s. Avdarma, Comrat; școală de robotică, școală de meșteșuguri și altele. Cei mai mulți bani (14 milioane) sunt destinați proiectului Erasmus + Moldova.

Sănătate și incluziune socială

Aproape 14 milioane de euro (13,956,505.3 euro) au fost livrați către diferite proiecte din sănătate și incluziune socială. Trei milioane de euro au fost investiți, de exemplu, în evaluarea capacității și modernizarea Spitalului Clinic Republican.

Societatea civilă și drepturile omului

Aproape 18 milioane de euro (17,819,529.3 euro) au fost investiți în societatea civilă și drepturile omului. În acest domeniu s-au făcut multe proiecte (20), cele mai multe destinate societății civile, drepturile femeilor, tinerilor, vârstnicilor, minorităților naționale, persoanelor cu dizabilități.

Cooperare transfrontalieră

În acest domeniu au fost livrați peste 40 de milioane de euro (40,388,373.4 euro). Cei mai mulți bani au fost destinați suportului pentru implementarea Planului de Acțiune privind Liberalizarea Vizelor: peste 15 milioane de euro. Tot 15 milioane de euro au fost destinați proiectului „Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră între Moldova și Ucraina (EUBAM)”. Acesta a început în 2005 și are scopul de a armoniza standardele și procedurile de gestionare a frontierelor vamale și comerciale cu cele din UE, de a contribui la cooperarea transfrontalieră și consolidarea încrederii, ajutând la îmbunătățirea eficienței, transparenței și securității de-a lungul frontierei moldo-ucrainene. Misiunea are sediul central în Odessa (Ucraina), oficiile statale în Ucraina și Moldova și 6 birouri teritoriale. Proiectul de încheie în 2020.

Uniunea Europeană a investit cei mai mulți bani în domeniul transportului și infractructurii. Cei mai puțini bani au fost livrați spre sănătate și incluziune socială.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie1 minut în urmă

Care sunt cei mai mari importatori din lume

PE SCURT Dacă economia unei țări ar fi complet autosuficientă și independentă, nu ar mai fi nevoie să se importe...

Istorie51 de minute în urmă

Cum a fost Lenin împușcat de o femeie aproape oarbă

PE SCURT Pentru că vrem, dragă cititor, să știi lucruri noi și interesante, Moldova.org va publica fragmente din cărți, istorii...

Cultură2 ore în urmă

Drumul lui Oprah Winfrey de la 0 la 3 miliarde de dolari

PE SCURT O tânără săracă, de culoare și provenind dintr-o aventură a unor adolescenți, a ajuns cea mai mare vedetă...

Cultură23 de ore în urmă

Capitala văzută prin ochii unei artiste: „Chișinău are nevoie de un Batman”

PE SCURT Chișinău are nevoie de Batman, iar Vera Borcuta, artistă, i-a găsit și locul: pe clădirea primăriei Chișinău. În...

Alegeri24 de ore în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru WC-urile publice

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

PoliticăO zi în urmă

Cazierul virtual al candidaților la Consiliul Municipal Chișinău

PE SCURT Avem 51 de oameni în Consiliul Municipal Chișinău care vor răspunde de bunăstarea și dezvoltarea metropolei noastre. Echipa...

AlegeriO zi în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru grădinițe

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Advertisement

Politică

CulturăO zi în urmă

Vitalie Colț, despre poezie, Transnistria, masaj și Yardsale-ul „Te salut, Chișinău!”

PE SCURT Vitalie Colț este basistul formației FurioSnails. Pe lângă muzică, artistul a scris o carte de poezii „Pacea din...

Alegeri2 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru drumurile proaste

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Alegeri2 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru ambuteiaje

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Alegeri3 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru câinii vagabonzi

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Politică4 săptămâni în urmă

Igor Dodon efectuează o vizita în SUA. Va rosti un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU

PE SCURT Președintele Igor Dodon întreprinde o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, care va dura o săptămână...

Politică4 săptămâni în urmă

Alexandru Slusari a anunțat numele beneficiarilor furtului miliardului// VIDEO

PE SCURT Aolexandru Slusari, preşedintele Comisiei de anchetă privind frauda bancară, a anunțat astăzi în cadrul unei conferinţe de presă...

Politică4 săptămâni în urmă

Comisia juridică a aprobat ridicarea imunității parlamentare a deputatului Petru Jardan

PE SCURT Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat ridicarea imunității parlamentare a deputatului Partidului ȘOR Petru Jardan. O solicitare...

Advertisement

Opinii

octombrie 2019
L Ma Mi J V S D
« sept.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031