Connect with us

Economie

Revitalizarea economiei este imperativul naţional, care ne uneşte

Meditând pe marginea programelor electorale şi analizând rezultatele alegerilor parlamentare anticipate, care s-au desfăşurat recent în Moldova, ţin să vin cu următoarele sugestii. Ofertele social-economice propuse de comunişti şi democraţi, sloganurile despre eradicarea sărăciei şi viitorul european al ţării noastre au un numitor comun, care îi uneşte pe toţi locuitorii ţării – necesitatea revitalizării economiei reale.

Publicat

pe


Meditând pe marginea programelor electorale şi analizând rezultatele alegerilor parlamentare anticipate, care s-au desfăşurat recent în Moldova, ţin să vin cu următoarele sugestii. Ofertele social-economice propuse de comunişti şi democraţi, sloganurile despre eradicarea sărăciei şi viitorul european al ţării noastre au un numitor comun, care îi uneşte pe toţi locuitorii ţării – necesitatea revitalizării economiei reale. Or, toţi actorii electorali de la partide politice şi până la alegătorii de rând au conştientizat că fără o economie prosperă nu vom avea o societate dezvoltată, în care să triumfe valorile democraţiei, să domine supremaţia legii, iar fiecare cetăţean să se simtă liber şi confortabil, bucurându-se de bunăstare şi belşug.

Odată cu destrămarea URSS, Republica Moldova a liberalizat rapid comerţul extern şi economia. Deschiderea spontană a Moldovei faţă de pieţele globale, dar şi inexistenţa unei strategii clare şi bine articulate de ieşire din „criza socialistă”, a dus la scăderea bruscă a nivelului vieţii şi dezindustrializarea ţării, Moldova transformându-se dintr-o ţară cu un nivel mediu de dezvoltare în cel mai sărac stat de pe continentul european.

Calitatea vieţii a înregistrat o evoluţie descendentă în Republica Moldova odată cu declararea independenţei, deşi în ultimii ani aceasta se află pe un trend pozitiv. Cel mai sugestiv indicator în acest sens este evoluţia Indicelui Dezvoltării Umane (IDU), alcătuit de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. La capitolul sănătate punctajul Moldovei pentru anul 2010 este de 0.77 puncte. Spre comparaţie, valoarea acestui indicator pentru Ucraina este de 0.80 puncte; România – 0.83 puncte; Polonia – 0.88 puncte; Germania – 0.95 puncte.

La capitolul educaţie situaţia este similară. Moldova înregistrează în anul 2010 un rezultat de 0.69 puncte, pe când statele de referinţă sunt cotate cu: Ucraina – 0.82 puncte; România – 0.80 puncte; Polonia – 0.78 puncte şi Germania – 0.88 puncte. Pentru anul 1990 valoare acestui indicator a fost în Moldova de 0.62 puncte.
Cea de a treia dimensiune cuprinsă de IDU, care este – veniturile populaţiei, constituie cel mai problematic domeniu în Moldova. Dacă în anul 1990 la acest capitol Moldova era evaluată cu 0.5 puncte, atunci în anul 2010 punctajul Moldovei este de 0.46 puncte. Spre comparaţie, în anul 2010 Ucraina este evaluată cu 0.57 puncte; România – 0.67 puncte; Polonia – 0.72 puncte şi Germania – 0.83 puncte.

Astfel, cea mai nefavorabilă situaţie în Moldova este situaţia în domeniul dezvoltării economice, care influenţează negativ calitatea vieţii, situând-o mult sub media europeană.

Este ştiut că avansarea în domeniul dezvoltării economice în Moldova din ultimii ani se datorează într-o măsură majoră influxului de remitenţe. Ori, situaţia dată nu oferă perspective pozitive pentru Moldova pe termen lung şi constituie un model defectuos de creştere economică temporară, bazată pe consum. Dezvoltarea economică reală are loc în statele – parteneri comerciali ai Moldovei, care ne furnizează bunurile consumate de populaţia ţării, precum şi în statele în circuitul economic al cărora participă o parte semnificativă din forţa noastră de muncă.
Campania electorală fiind finalizată, deputaţii trebuie să depăşească interesele înguste de partid şi retorica duşmănoasă şi să muncească pentru binele celor care le-au acordat mandatul şi pentru prosperarea Republicii Moldova.

Aceasta înseamnă, că legiuitorii trebuie să se ghideze de simţul responsabilităţii şi să asigure buna funcţionare a instituţiilor supreme din stat. Aceasta înseamnă ca în urma unui dialog civilizat şi cumpătat, să proclame drept idee naţională – revitalizarea economiei, idee ce ar consolida societatea şi ar pune capăt incertitudinii şi dezbinării.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniu economic este imperativ necesară formarea în Moldova a unui sector industrial inovaţional, capabil să genereze produse cu valoare adăugată mare, bazat pe noi tehnologii şi cu potenţial de creştere, precum şi favorizarea dezvoltării sectoarelor prestatoare de servicii scientointensive.
La acest capitol este de menţionat că faţă de anul 1995, ponderea valorii adăugate brute în PIB create de industria prelucrătoare din Moldova s-a redus de la 22.8% la numai 11.27% în 2008. Spre comparaţie, ponderea acestui indicator pentru anul 2008 în Uniunea Europeană a fost de 19.8%. Sectorul agricol, tradiţional pentru Republica Moldova, în perioada menţionată a înregistrat o evoluţie şi mai dramatică. Ponderea valorii adăugate generate de acest sector în PIB s-a redus de la 29.2% în 1995 la numai 8.78% în 2008. Această involuţie s-a produs în condiţiile cînd aproximativ jumătate din forţa de muncă din mediul rural este antrenată în sectorul agricol.

Pe de altă parte, economia liberalizată ce nu asigură protejarea pieţii autohtone, poate fi fatală pentru agenţii economici locali, care nu sunt astăzi în stare să concureze pe picior de egalitate cu partenerii lor din statele dezvoltate economic, ceea ce va duce la marginalizarea şi dispariţia mediului de afaceri local. Agenţii economici locali, pe lângă lipsa unei culturi antreprenoriale durabile, sunt dezavantajaţi de nivelul actual de dezvoltare economică a ţării, reprezentat de starea precară în care se află infrastructura economică, bancară precum şi cea administrativă. Astfel, aşa cum în luptă directă câştigă cel care este mai puternic, pentru a nu admite colapsul total al economiei ţării, este imperativă identificarea unor măsuri de ajutorare a firmelor naţionale, care să reducă din handicapul descris mai sus. În acest context este de menţionat de asemenea că accesul preferenţial la pieţele statelor dezvoltate prezintă riscul unei dezvoltări ale industriilor cu intensitate mare a forţei de muncă care nu favorizează acumularea de cunoştinţe şi dezvoltarea tehnologică. Din acest motiv, Moldova pentru ca să realizeze dezideratul de dezvoltare economică trebuie să trateze cu o deosebită atenţie aspectele de cooperare cu statele dezvoltate economic, deoarece există legătură directă dintre structura economică a unui stat şi viabilitatea acestuia ca entitate politică şi economică independentă.

La moment, economia ţării este dependentă de mijloacele alocate din exterior, implicit de influenţe economice şi politici externe, pe cînd preocuparea majoră a clasei politice din ţară este axată pe abordări paliative. Problemele reale cu care se confruntă societatea nu sunt discutate pe larg, acestea fiind abordate cu suportul asistenţei financiare şi consultanţei venite din exterior. Clasa politică moldovenească neglijează faptul că modelul economic capitalist se bazează pe principiul concurenţei şi nu a ajutorului reciproc. „Să ei de la fiecare după posibilităţi şi să dai fiecăruia după necesităţi” este un principiu după care a fost organizată societatea moldovenească, principiu care s-a dovedit a fi unul irealizabil şi utopic. În mediul capitalist trebuie să te bizui pe eforturile şi competenţele proprii deoarece cel care nu este suficient de competitiv, este sortit dispariţiei. Statele aflate pe calea dispariţiei sunt numite state „eşuate”. În clasamentul anului 2010 al statelor eşuate, realizat de „Foreign Policy”, figurează şi Moldova, deocamdată pe poziţia 58.

În acest context Academia de Ştiinţe a Moldovei face un apel la coeziune către forţele politice ale ţării în vederea definirii unor priorităţi majore pentru canalizarea resurselor societăţii, care să asigure creşterea bunăstării populaţiei ţării.

Prin adresarea noastră urmărim restabilirea încrederii populaţiei ţării în elita politică şi viitorul economic al Republicii Moldova prin crearea unei societăţi prospere într-un stat de drept.

Aici pot fi multe dezbateri şi polemici. Cert e una: Republica Moldova neavând alte active şi bogăţii va trebui să mizeze în dezvoltarea sa pe unica bogăţie care o are: potenţialul uman. Iar în condiţiile când acest activ nu este suficient de pregătit pentru a face fata provocărilor, societatea va trebui să facă un efort în sfera educaţională şi să fortifice potenţialul uman existent.

Costul ridicat al materiei prime şi a resurselor energetice reprezintă impedimente majore pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Inovarea în sfera economică este singura posibilitate de relansare a economiei naţionale, care poate fi realizată prin utilizarea pe larg a produselor cercetării în baza unui sistem educaţional competitiv şi eficient.

Problemele cu care se confruntă Republica Moldova poartă un caracter sistemic şi soluţiile care necesită a fi aduse trebuie să fie cuprinzătoare şi bazate pe triada: Educaţia → Ştiinţa şi Inovarea → Dezvoltarea economică.
Efortul concomitent întreprins în sfera educaţională şi cea a ştiinţei şi cercetării poate să genereze în plan economic următoarele rezultate:

• Dezvoltarea unei politici industriale care să ducă la crearea de prosperitate a populaţiei ţării şi creştere economică asociativă şi simultană pentru întreaga economie;
• Formarea unei clase de mijloc puternice şi cu o pondere masivă în societate;
• Formarea unei economii bazate pe activităţi cu profitabilitate crescândă şi cu un nivel mare de diversificare (adâncirea diviziunii muncii), prin difuzarea în economie a tehnologiilor moderne, descoperirilor de ultima oră, dezvoltarea unei culturi inovaţionale şi antreprenoriale;
• Absorbţia şi integrarea fluxurilor de valută străină în ţară, inclusiv a remitenţelor, în activităţi generatoare de inovaţii ale economiei naţionale;
• Creşterea valorii adăugate măsurată ca valoare pe cap de locuitor, produsă de sectorul industrial şi cel al serviciilor cu intensitate mare a cunoaşterii;
• Crearea premizelor de absorbţie a forţei de muncă calificată de către economia naţională, precum şi creşterea nivelului de calificare a forţei de muncă în general ce va duce la schimbarea modelului economic existent bazat pe exportul forţei de muncă într-un model baza pe exportul produselor şi servicii cu valoare adăugată înaltă;
• Modernizarea structurii productive a economiei naţionale integrate la nivel regional şi mondial, care să contribuie la împărtăşirea rezultatelor creşterii economice cu un accent special pe educaţie, cecetare, sănătate şi infrastructura de comunicare;
• Transformarea Chişinăului într-un centru de creare a activităţilor cu profitabilitate crescândă, oportunităţi şi senergii pentru restul ţării în ansamblu şi a ramurii agricole în particular.
Considerăm că sugestiile propuse mai sus vor contribui la conjugarea eforturilor tuturor forţelor politice şi celor din sectorul real al economiei pentru a relansa Republica Moldova pe o traiectorie de dezvoltare, iar potenţialul intelectual autohton va fi antrenat în soluţionarea problemelor cu care se confruntă societatea noastră pentru a depăşi definitiv situaţia de „cea mai săracă ţară din Europa”.
 

Gheorghe Duca, academician.
 

Citește mai departe
Advertisement

Economie

Piese auto, cosmetice și haine, de circa 300 mii lei, depistate de vameși într-un microbuz de pe ruta Moscova-Chișinău

Publicat

pe

De către

Șoferul unui microbuz de pasageri și colete de pe ruta Moscova – Chișinău este cercetat de subdiviziunile specializate ale Serviciului Vamal pentru introducerea ilegală în țară a mai multor loturi de mărfuri de larg consum, fără acte, estimate la aproximativ 300 000 lei.

Bunurile au fost depistate de echipele mobile ale Vămii, după ce au stopat microbuzul la intrarea în municipiul Chișinău.

În cadrul controlului, inspectorii echipelor mobile au găsit mai multe loturi de piese și accesorii auto pentru diverse mărci de autoturisme, cosmetice, parfumuri și haine, cu însemnele unor branduri renumite.

Potrivit informațiilor deținute, acestea au fost introduse în țară prin regiunea transnistreană, ocolindu-se posturile vamale interne de control.

Totodată, în cadrul audierilor, bărbatul le-a declarat vameșilor că le-a procurat din Ucraina, refuzând să ofere alte detalii.

Mărfurile și microbuzul au fost reținute pentru continuarea cercetărilor și identificarea tuturor persoanelor implicate.

De asemenea, ofițerii vamali urmează să stabilească dacă loturile sunt originale sau contrafăcute și dacă nu au fost aduse prejudicii titularilor de drept ai mărcilor înregistrate.

Citește mai departe

Economie

Veaceslav Ioniță: Republica Moldova scapă printre degete 1,2 miliarde de dolari anual

Publicat

pe

De către

Anual, fluxurile anuale ilicite de capital în și din Republica Moldova constituie 1,2 miliarde dolari, dar pentru unii ani suma este cu 60% mai mari față de estimările făcute.

Acești bani alimentează tot ce înseamnă subdezvoltarea țării, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță care face referire la raportul Global Financial Integrity.

Pe parcursul a 20 de ani în și din Republica Moldova au circulat între 15-20 miliarde dolari Capital Ilicit. La calcularea sumei fluxurilor ilicite de bani nu s-a luat în calcul traficul de armament, droguri, ființe umane și miliardul furat din sistemul bancar.

Fluxurile ilegale de capital se realizează prin patru scheme.

„Jumătate din suma de 1,2 miliarde dolari provine din importurile sub-evaluate, care reprezintă primul schemă, lucru care permite ca în Republica Moldova să intre 600-700 milioane dolari anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani suma se ridică, conform estimărilor noastre la 8-10 miliarde dolari. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic, mita pentru funcționarii publici care nu observă anumite tranzacții”, susține Ioniță.

În 2017, aparent Serviciul Vamal a încercat să diminueze fluxurile ilicite de bani (600 milioane dolari) prin majorarea valorii în vamă a mărfurilor. Aici trebuie să menționăm că acești bani intrați ilicit în țară au fost investiți în bunuri și proprietăți, deținătorii cărora nu au o justificare legală de proveniență. Estimăm că astfel de proprietăți cu statut dubios de proveniență a banilor se ridică la 5-7 miliarde dolari.

A doua schemă constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual prin această schemă sunt scoși din țară 350 – 400 milioane dolari. Acești bani pleacă și se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în țară sub formă de „investiții străine” din paradisurile fiscale. În această schemă participă activi și companiile de stat și în acest caz vorbim nu doar de evaziune fiscală, dar și delapidarea banului public. De regulă, în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară. Dacă un bun costă 1 milion dolari și este cumpărat de o firmă dintr-un paradis fiscal,  în Republica Moldova el poate ajunge să coste și 3 milioane dolari. Diferența de bani rămâne pe conturile companii din paradisul fiscal, a explicat economistul.

O a treia schemă prin care ies din țară 170 – 200 milioane dolari este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism bani ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu, o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane dolari și-l vinde unei companii offshore cu 5 milioane, care îl vinde altei companii cu 10 milioane dolari, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.

O schemă similară se face prin exporturile la suprapreț prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane dolari/anual.

De regulă în această schemă sunt utilizate companiile agricole a căror valoare a producției este greu de estimat.

De obicei, schema este folosită pentru aducerea capitalului în țară. Marfa la un preț supra-exagerat se vinde unei companii offshore, care apoi la preț normal vinde marfa unei cumpărător real. Iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce „legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărarea banii din offshore.

Acești bani pot proveni atât de la „otkaturi” pentru anumite servicii, cât și de la supraprețurile plătite de întreprinderile de stat pentru anumite mărfuri de import. Tot prin această schemă pot fi introduși aparent legal banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.

În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță susține că banii proveniți din corupție intră nestingherit în țară și sunt folosiți pentru finanțarea partidelor.

În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46 (304 dolari pe cap de locuitor) este la același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo.

În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18 cu 727 dolari pe cap de locuitor, Ucraina pe locul 53 (259 dolari pe cap de locuitor), iar România – locul 72 (177 dolari pe cap de locuitor).

„Autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul ca riscă să distrugă economia Republicii Moldova. Totodată, este necesar elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale”, a conchis Ioniță.

Citește mai departe

Economie

Producătorul de cosmetice Viorica Cosmetic vrea să deschidă 30 de magazine în Bucureşti

Publicat

pe

De către

Producătorul de cosmetice Viorica Cosmetic din Republica Moldova vrea să deschidă 30 de magazine la București în următorii ani. Primul astfel de magazin urmează să fie deschis la începutul lunii martie în mallul Park Lake, scrie zf.ro.

Producătorul de cosmetice Viorica, un business din Republica Moldova, a intrat în 2017 pe piaţa românească după ce a deschis un magazin de cosmetice în Iaşi, iar planul pentru următorii doi ani vizează piaţa din Bucureşti, unde vrea să deschidă 30 de locaţii.

„Suntem la început de drum. De anul trecut am deschis un depozit în Bucureşti, încercăm să dezvoltăm distribuţia, portofoliul de parteneri, clienţi. Dorim să ajungem la 30 de magazine în maximum doi ani în Bucureşti. Vrem şi în celelalte mari oraşe, în Cluj, Timişoara, Ploieşti, Constanţa“, a spus pentru ZF Vladimir Guţan, administratorul companiei din Ro­mânia.

În Republica Moldova, reţeaua de magazine Viorica activează în circa 30 de locaţii stradale.

Sub brandul Viorica sunt peste 300 de produse, iar cosmeticele sunt produse în fabrica din Moldova, cu materiile prime de pe piaţa locală de peste Prut.

Piaţa românească de cosmetice este în creştere în ultimii ani după ce apetitul românilor pentru aceste produse a început să crească odată cu intrarea economiei pe un trend ascendent. În piaţă activează atât giganţi internaţionali, cât şi jucători locali.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Externe11 ore în urmă

Rusia: Armata va apăra un oraş de urşii polari

Locuitorii unui oraş rusesc din Arhipelagul Novaia Zemlea din Arctica urmează să primească protecţie militară pentru a se apăra de...

Social11 ore în urmă

Agenția Medicamentului sistează comercializarea medicamentelor cu conținut de Fenspiridă

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a anunțat astăzi că sistează distribuția și comercializarea produselor medicamentoase ce conțin substanța activă fenspirida....

Social15 ore în urmă

Imagini revoltătoare la o grădiniţă din Chişinău: O educatoare a lovit un copil, iar acesta a căzut

Imagini revoltătoare la grădiniţa numărul 46 din capitală. O educatoare a fost filmată cum loveşte de mai multe ori un...

Externe16 ore în urmă

2 400 pachete de ţigări, descoperite la Albița într-un autocar care efectua curse între R.Moldova şi Italia

Aproximativ 2 400 pachete de ţigări de contrabandă au fost descoperite, joi, în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, într-un...

Social16 ore în urmă

Dosarul „Centrul de Sănătate Publică”. A fost reţinut angajatul unei companii, bănuit că ar fi corupt funcţionarii CSP

Reprezentantul unui agent economic din capitală a fost reţinut, astăzi, de CNA şi procurorii anticorupţie în dosarul „Centrul de Sănătate...

Reintegrare17 ore în urmă

Tiraspolul refuză să elimine posturile „grănicerești” din Zona de Securitate

Delegația Republicii Moldova a semnalat, din nou, la ședința Comisiei Unificate de Control, instalarea ilegală a posturilor transnistrene de „grăniceri”...

Alegeri17 ore în urmă

Curtea de Apel a respins solicitarea PL de a exclude din cursa electorală PSRM

Curtea de Apel a respins astăzi ca neîntemeiată solicitarea Partidului Liberal de a exclude din cursa electorală PSRM. Președintele formațiunii...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri20 de ore în urmă

Maia Sandu: Cea mai mare pacoste a acestor alegeri parlamentare o reprezintă dezinformarea

„Cea mai mare pacoste a acestor alegeri parlamentare o reprezintă dezinformarea, știrile false. Guvernarea cheltuie milioane pe fabricarea și distribuirea...

Alegeri20 de ore în urmă

Candidatul Călin Vieru recunoaște: La alegeri, șansele mele sunt de a ajunge pe locul trei, după Năstase și Țuțu

Călin Vieru, candidat independent  în circumscripția nr.33, recunoaște că șansele sale la alegerile parlamentare sunt de a ajunge pe locul...

Alegeri2 zile în urmă

Socialiștii promit să anuleze hotărârea privind marcarea Zilei Europei pe data de 9 mai

Partidul Socialiștilor intenționează să anuleze hotărârea Parlamentului privind marcarea Zilei Europei pe data de 9 mai. Despre aceasta a anunțat...

Alegeri2 zile în urmă

„Vot interzis, alegeri fraudate”. Blocul ACUM a cerut la CEC ca cetățenii din Diasporă să voteze cu pașapoarte expirate// VIDEO

Blocul electoral ACUM a organizat în această dimineață o acțiune publică în fața Comisiei Electorale Centrale cu genericul „Vot interzis,...

Alegeri3 zile în urmă

Unirea-Democrația Acasă susține că mai mulți profesori sunt obligați să participe la întâlnirile electorale ale PDM

Partidul Unirea – Democrația Acasă susține că în multe instituții de învățământ profesorii sunt obligați să participe la întâlnirile electorale...

Alegeri3 zile în urmă

Candidatul independent Viorel Savva propune înființarea „Partidului Vocea Diasporei”

Candidatul independent în circumscripția 51, SUA, Canada, a lansat propunerea de a crea „Partidul Vocea Diasporei”, un partid bazat pe...

Alegeri3 zile în urmă

Candidatul ACUM Ion Terguță a depus un demers pe numele lui Pavel Filip în care solicită alocarea a 1,7 milioane// VIDEO

Candidatul Blocului ACUM în circumscripția nr 17 Nisporeni, Ion Terguță, a depus astăzi un demers pe numele premierului Pavel Filip...

Advertisement

Opinii

februarie 2019
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com