Connect with us

Economie

Punctele Giurgiulești-Reni și Cuciurgan-Pervomaisk, renovate și modernizate cu suportul Uniunii Europene

Publicat

pe

Autoritățile vamale și de frontieră ale Republicii Moldova și Ucrainei au devenit beneficiarele unui nou proiect de asistență tehnică, finanțat de Uniunea Europeană. Cu un buget de 4,7 milioane euro, proiectul „Consolidarea managementului integrat al frontierei de-a lungul frontierei moldo-ucrainene” va fi implementat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în colaborare cu Misiunea de Asistență la Frontieră pentru Moldova și Ucraina (EUBAM), pe parcursul a 28 de luni.

Proiectul a fost lansat astăzi la Chișinău, evenimentul reunind conducătorii instituțiilor beneficiare, reprezentanții Delegațiilor Uniunii Europene în Republica Moldova și Ucraina, precum și cei ai partenerilor de implementare.

Proiectul va consolida managementul integrat al frontierelor și va îmbunătăți transparența și capacitatea operațională a autorităților vamale și de frontieră ale Ucrainei și Republicii Moldova. Prin urmare, se vor accelera procedurile de control la traversarea frontierei și se vor diminua rândurile și timpul de așteptare în vamă.

Acest obiectiv urmează a fi realizat prin reabilitarea infrastructurii punctelor de trecere Giurgiulești-Reni și Cuciurgan-Pervomaisk, dotarea acestora cu echipamente performante de control.

Potrivit datelor deținute, aceste două puncte de trecere a frontierei înregistrează un flux anual de aproximativ 3 milioane de persoane și 810 000 de vehicule.

Directorul Serviciului Vamal Vitalie Vrabie a menționat că modernizarea infrastructurii punctelor de trecere vizate în proiect – Giurgiulești-Reni și Cuciurgan-Pervomaisk va permite aplicarea eficientă a controlului comun conform celor mai bune practici prevăzute de managementul integrat al frontierei.

”Controlul comun constituie unul dintre cele mai eficiente mecanisme de securizare și fluidizare a traficului transfrontalier, deoarece acesta presupune unificarea eforturilor tuturor autorităților cu atribuții la frontieră, astfel încât să accelerăm formalitățile de control, să creștem eficiența și calitatea verificărilor și nu în ultimul rând – să reducem cheltuielile de întreținere a infrastructurii punctelor de trecere.”, a declarat Vitalie Vrabie.

“Acest nou proiect pilot în domeniul MIF al Uniunii Europene este de un mare interes pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei. Proiectul a fost solicitat de ambele țări cu scopul de a face trecerea frontierei mai sigură și mai rapidă. Acest lucru înseamnă că persoanele sau bunurile vor fi verificate doar o singură dată la frontieră și că procesarea documentației acestora va fi mai rapidă.”, a adăugat Marco Gemmer, șeful adjunct al Secțiunii Operațiuni din cadrul Delegației UE în Republica Moldova.

”Acesta este un proiect pentru două țări care au recunoscut importanța colaborării pentru a face față provocărilor comune, cum ar fi cele legate de comerțul ilicit și mișcările de mărfuri și de persoane, și importanța de a atinge obiective comune în contextul unei dezvoltări socio-economice sporite pentru populațiile respective, care este posibil numai într-un mediu de securitate, încredere și unde este exercitat statul de drept” a adăugat Antonio Polosa, șeful Misiunii OIM în Moldova.

În plus, proiectul va contribui la crearea unui punct de contact comun (PCC) în cadrul postului vamal Palanca, construit pentru efectuarea controlului comun pe teritoriul țării noastre.

PCC va asigura schimbul de informații în timp util între autoritățile implicate despre: persoanele și mijloacele de transport care trec sau cărora le este refuzată trecerea frontierei, diverse alerte, specificul traficului local, circumstanțele ce ar putea influența sau afecta situația la frontieră, precum și alte informații care ar putea ajuta la estimarea situației de la frontiera comună.

Este de menționat că, acesta este deja al doilea proiect important de infrastructură, implementat cu asistența financiară a Uniunii Europene.

Primul proiect vizează reconstrucția postului vamal Palanca pentru realizarea controlului comun pe teritoriul Republicii Moldova. Acesta are un buget de 5,56 milioane de euro, dintre care 4,5 milioane sunt acordate de Uniunea Europeană, iar 1,06 mln euro – de Guvernul Republicii Moldova.

Un alt proiect finanțat de UE este preconizat pentru reabilitarea a trei dintre cele mai solicitate puncte de trecere de la frontiera moldo-română. Este vorba despre punctele de trecere Sculeni-Sculeni, Leușeni-Albița și Giurgiulești-Galați.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Economie

MEI: Programul „Drumuri bune pentru Moldova” pe ultima sută de metri. Peste 95 % din drumuri finalizate

Publicat

pe

De către

Programul național „Drumuri bune pentru Moldova”, a fost realizat în proporție de peste 95 la sută. Astăzi, ministrul Chiril Gaburici a convocat o ședință cu antreprenorii responsabili de reparația porțiunilor de drum, care mai urmează a fi reabilitate.

„ Suntem pe ultima sută de metri, trebuie să ne mobilizăm și să finisăm cât mai curând toate lucrările, pentru că timpul de afară ne presează. Deși la început nimeni nu credea în acest proiect, noi am ajuns deja la etapa finală de implementare, am construit Drumuri Bune în localitățile de pe tot teritoriul țării noastre și vom continua să o facem și anii viitori”, a afirmat ministrul Chiril Gaburici.

Potrivit unui comunicat al MEI, la rândul lor, antreprenorii au relatat despre ultimele porțiuni de drum care urmează a fi finisate și s-au angajat să realizeze lucrările calitativ și în termenii stabiliți.

Programul național „Drumuri Bune pentru Moldova” prevede reabilitarea a 1200 de km de drumuri locale în 1200 de localități. Suma totală a investițiilor constituie 1,6 miliarde de lei.

Totodată, a demarat procesul de colectare a propunerilor privind sectoarele de drum care urmează a fi incluse în Programul „Drumuri Bune 2 pentru Moldova” în 2019.

Anul viitor, vor fi renovați circa 2600 de kilometri de drum.

Citește mai departe

Economie

Noul Cod Funciar: Terenurile agricole vor putea fi cumpărate doar de cetățenii Republicii Moldova

Publicat

pe

De către

Terenurile cu destinație agricolă, dar și cele din fondul forestier, vor putea fi cumpărate și vândute doar de cetățenii Republicii Moldova. Astfel, persoanele străine și apatrizii nu vor putea procura aceste terenuri, iar în cazul în care vor deveni proprietari prin moștenire, vor fi obligați să le vândă în termen de un an.

O prevedere în acest sens este inclusă în noul Cod Funciar, aprobat astăzi de Executiv.

Documentul reglementează relațiile dintre deținătorii terenurilor și autoritățile publice, dar și responsabilitățile proprietarilor – aceștia vor fi obligați să înregistreze dreptul asupra terenului în Registrul Bunurilor Imobile, dar și să întreprindă măsuri de protecție a solului.

De asemenea, Codul include o nouă clasificare a terenurilor în funcție de destinația acestora. Astfel, terenurile se clasifică în terenuri cu destinație agricolă, cu destinație specială, terenuri din fondul forestier, din fondului apelor, terenuri pentru construcţii și amenajări și cele destinate ocrotirii naturii și de valoare istorico-culturală.

Controlul asupra utilizării și protecției terenurilor publice și private va fi preluat de autoritățile publice locale (APL). Astfel, reprezentanții APL vor verifica terenurile pentru a depista încălcările în întreținerea acestora și a preveni degradarea solului.

Pentru soluționarea problemelor terenurilor nelucrate sau abandonate, noul Cod prevede posibilitatea de transmitere a acestora în arendă autorității publice locale pe un termen de minim 5 ani.

Contractul va putea fi încheiat cu proprietarii care nu cultivă terenului agricol mai mult de 2 ani succesiv. În acest caz, primăria va deschide un cont special unde va transfera 70% din plata arendei proprietarului – celelalte 30% vor rămâne pentru cheltuielile administrative.

Proprietarul va putea reveni la cultivarea pământului său în orice moment, printr-o declaraţie scrisă, adresată autorităţilor publice locale.

O altă noutate a Codului ține de folosirea sistemului informațional automatizat pentru păstrarea datelor despre terenuri. Informația în cadrul sistemului va fi actualizată în termen de 30 de zile de la luarea deciziei privind schimbarea destinației terenului sau modul de folosință a acestuia.

În prezent, informațiile sunt colectate de APL pe suport de hârtie, iar anual acestea sunt prezentate Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Citește mai departe

Economie

Produsele ecologice din Republica Moldova vor putea fi exportate mai ușor în UE

Publicat

pe

De către

Certificatele eliberate pentru produsele agroalimentare vor fi recunoscute pe piața europeană, iar producția ecologică va fi exportată mai ușor în UE. Aceasta potrivit proiectului Legii privind producția agroalimentară ecologică și etichetarea produselor ecologice, aprobat astăzi de Guvern.

Documentul prevede recunoașterea la nivel internațional a autorităților de certificare din Republica Moldova – aceste modificări vor permite producătorilor să exporte în UE produsele cu mențiunea „ecologic”.

În același timp, organismele de certificare internaționale acreditate în UE nu vor mai fi obligate să se reacrediteze și în Republica Moldova. Acest fapt va permite producătorilor să acceseze subvențiile, chiar dacă își certifică producția la autoritățile internaționale.

Până în prezent, de subvenții beneficiau doar producătorii care apelau la autoritățile naționale.

Proiectul stabilește normele aplicabile producției ecologice – astfel, nu este permisă utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri), fertilizatorilor pentru sol și a altor produse contraindicate în agricultura eco.

Produsele etichetate ca fiind ecologice vor conține cel puțin 95% de ingrediente bio. Pentru a crește astfel de produse, agricultorii vor folosi doar semințele obținute prin metode organice, iar, ulterior, produsele eco vor fi păstrate separat de cele neecologice.

Totodată, legea instituie un sistem de supraveghere în domeniul agriculturii ecologice și stabilește atribuțiile autorităților competente. Pentru asigurarea unui control mai riguros în procesul de certificare este inclusă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

De asemenea, legea stabilește modelul unic pentru certificatele care vor fi eliberate producătorilor – până acum, fiecare autoritate elibera certificate de formate diferite.

Produsele ecologice sunt cele obținute fără intervenții genetice și utilizarea substanțelor chimice. În prezent, în Republica Moldova activează 136 de companii specializate în cultivarea produselor ecologice.

Anul trecut, în țările membre UE au fost exportate circa 52 mii de tone de produse certificate ecologic.

Foto: Poză simbol

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com