Connect with us

Economie

Programul PARE 1+1 a fost extins pentru încă 3 ani

Publicat

pe

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” a fost extins până în anul 2021, transmite portalul Moldova9. Astfel, începând cu anul 2019, soții/soțiile lucrătorilor migranți pot beneficia de finanțare nerambursabilă în cadrul Programului PARE 1+1. Setul de acte pentru participare la componenta de instruire va fi redus de la 8 la 6. Totodată, selectarea beneficiarilor pentru participare la componenta instruire se va face ținând cont de îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru participare la Program. Din criteriile de eligibilitate se propune excluderea obligației întreprinderilor de a înregistra profit pe parcursul ultimilor trei ani.

Din Bugetul de Stat vor fi alocate anual 40 milioane de lei, care va permite cofinanțarea a 480 de afaceri ale lucrătorilor migranți și/ sau rudelor de gradul I ale acestora. Totodată, ODIMM a atras resurse financiare externe în cadrul Proiectului „Support to SMEs in rural areas” finanțat de Uniunea Europeană, pentru implementarea Programului „PARE 1+1” fiind alocate aproximativ 49 milioane lei, pentru o perioadă de 3 ani (2019 – 2021). Astfel, va fi posibilă cofinanțarea suplimentară a circa 500 de afaceri ale lucrătorilor migranți și/ sau rudelor de gradul I ale acestora.

Din momentul lansării Programului, până în prezent:

2000 pers. au fost instruite în domeniul desfășurării unei afaceri;

1273 întreprinderi au primit finanțare nerambursabilă;

3200 de locuri de muncă au fost create;

249,01 mil. lei au fost donați în formă de granturi.

Programul guvernamental „PARE 1+1” a fost lansat în 2010, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și este implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Acesta are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale lucrătorilor migranți moldoveni în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova prin stimularea înființării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii de către lucrătorii migranți şi beneficiarii de remitențe. Programul activează în baza regulii „1+1”, astfel încât fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu în formă de grant. Suma grantului este de maxim 250 000 lei.

loading...

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Economie

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE din vecinătatea europeană

Publicat

pe

PE SCURT

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană, anunță platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE în Republica Moldova, eu4moldova.md.

PE LUNG

Uniunea Europeană a investit în Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător, agricultură, economie și dezvoltarea afacerilor, energie, transport și infrastructură, mediu și dezvoltare durabilă, justiție și poliție, administrație publică, cultură, știință și educație, sănătate și incluziune socială, societatea civilă și drepturile omului, cooperare transfrontalieră.

70% din exporturile moldovenești și 56% din comerțul total din anul 2018 au plecat spre UE

Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător

DCFTA (Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător) a beneficiat de peste 36 milioane de euro (36,029,205.00 euro), fiind investiți în proiecte care au fost deja implementate sau sunt în derulare (proiecte din 2013 până în 2024). De exemplu, din 2014 până în 2024 se desfășoară proiectul Facilitatea ZLSAC de sprijinire directă a IMM-urilor”. Obiectivul este de a îmbunătăți accesul la finanțare prin asigurarea unor sisteme de garanții și a unei asistențe tehnice pentru sporirea numărului proiectelor viabile derulate de IMM-uri. Proiectul acesta costă peste 10 milioane de euro, fiind unul dintre cel mai mare.

Agricultură

Uniunea Europeană a investit peste 73 de milioane de euro (73,620,670.00 euro) în agricultură. Cel mai mare proiect finanțat este Programul European de Vecinătate pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ENPARD) cu 53 de milioane de euro. Acesta a început în 2015 și va dura până în  2020. Proiectul are obiectevele generale de 1) asistarea Guvernului Republicii Moldova în eradicarea sărăciei, promovarea creșterii durabile și incluzive, consolidarea și îmbunătățirea guvernării democratice și economice; 2) să încurajeze consolidarea încrederii în Republica Moldova, urmărind – prin intermediul unei componente specifice – regiunile și unitățile administrativ-teritoriale cu statut special.

Economie și dezvoltarea afacerilor

Peste 56 de milioane, în total (56,964,299.00 euro), au fost livrați către economie și dezvoltarea afacerilor. Cel mai mare proiect, de 23 de milioane de euro, au fost livrați către proiectul Regiuni-țintă UE: Cahul și Ungheni, abilitarea economică inclusivă a regiunilor-țintă din Republica Moldova”. Programul are ca scop de a consolida coeziunea economică, teritorială și socială din Republica Moldova, prin facilitarea creșterii socio-economice locale inclusive, durabile și integrate și îmbunătățirea nivelului de viață al cetățenilor în zona așa-numitele „microregiuni” Ungheni și Cahul.

Energie

În acest domeniu au fost investiți peste 78 milioane de euro (78,785,339 euro). Cel mai mare proiect de aproape 40 de milioane de euro sunt destinați pentru construcția infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și eficiența energetică în clădirile publice (2018-2021). În cadrul proiectului se vor construi și vor fi puse în exploatare 10 sisteme de Aprovizionare cu Apă și de Canalizare, precum și vor fi implementate 8 proiecte de Eficiență Energetică în școli din întreaga țară. Este singurul proiect care încă mai este în desfășurare în acest domeniu.

UE a renovat 700 de kilometri de drumuri și a oferit locuitorilor din Chișinău și Bălți troleibuze moderne

Transport și infrastructură

Peste 174 de milioane de euro (174,476,600.00 euro) au ajuns în domeniul transportului și infrastructurii. Cel mai mare proiect: de peste 119 milioane euro sunt destinate proiectului de restructurare a Căilor Ferate din Moldova. BERD a acordat un împrumut CFM pentru realizarea proiectului, care are ca scop îmbunătățirea infrastructurii feroviare și modernizarea materialului rulant pentru a permite CFM să sporească eficiența și siguranța serviciilor feroviare și să îmbunătățească performanța generală a operațiunilor feroviare.

Mediu și dezvoltare durabilă

Acest domeniu a primit, în total, de la Uniunea Europeană peste 68 de milioane de euro (68,603,109.00 euro). Cel mai mare proiect (Programul de Asistenţă a Politicii Sectoriale în Domeniul Apei) a costat peste 35 de milioane de euro și a fost implementat în perioada 2009-2012. În general, proiectele din acest domeniu au început să fie finanțate de UE încă din anul 2007, când Partidul Comuniștilor al Republicii Moldova avea majoritate în parlament, iar țara era condusă de pro-rusul Vladimir Voronin.

15700 de persoane au acces la apă potabilă, datorită apeductelor construite cu sprijinul UE

Justiție și poliție

Peste 83 de milioane de euro (83,668,994.5 euro) au fost investiți în justiție și poliție. Cel mai mare program implementat de UE este „suportul UE pentru reforma poliției în Republica Moldova (Suport Bugetar)” în valoare de 57 de milioane de euro. Acesta a început în 2017 și se va finaliza în 2020. Un alt proiect de peste 2 milioane de euro, la fel, este destinat reformei poliției. Alți bani s-au dus pentru: sporirea eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor judecătorești în Moldova, pentru sprijinirea prevenirii eficiente și combaterii corupției în sectorul justiției.

Administrație publică

Reforma administrației publice a beneficiar de peste 33 de milioane de euro (33,263,413.9 euro). Aproape 2 milioane de euro s-au investit în îmbunătățirea statisticii regionale în Republica Moldova. Obiectivul general al proiectului a fost să sprijine Moldova în avansarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale cu accent pe dezvoltarea politicii, cadrului legal și instituțional pentru o dezvoltare eficientă a regiunilor Moldovei.

Cultură, știință și educație

La acest capitol, Uniunea Europeană a investit cei mai puțin bani: peste 25 de milioane de euro (25,994,607.00 euro). În schimb, au fost finanțare proiecte pici la nivel local cum ar fi: studiou foto în s. Avdarma, Comrat; școală de robotică, școală de meșteșuguri și altele. Cei mai mulți bani (14 milioane) sunt destinați proiectului Erasmus + Moldova.

Sănătate și incluziune socială

Aproape 14 milioane de euro (13,956,505.3 euro) au fost livrați către diferite proiecte din sănătate și incluziune socială. Trei milioane de euro au fost investiți, de exemplu, în evaluarea capacității și modernizarea Spitalului Clinic Republican.

Societatea civilă și drepturile omului

Aproape 18 milioane de euro (17,819,529.3 euro) au fost investiți în societatea civilă și drepturile omului. În acest domeniu s-au făcut multe proiecte (20), cele mai multe destinate societății civile, drepturile femeilor, tinerilor, vârstnicilor, minorităților naționale, persoanelor cu dizabilități.

Cooperare transfrontalieră

În acest domeniu au fost livrați peste 40 de milioane de euro (40,388,373.4 euro). Cei mai mulți bani au fost destinați suportului pentru implementarea Planului de Acțiune privind Liberalizarea Vizelor: peste 15 milioane de euro. Tot 15 milioane de euro au fost destinați proiectului „Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră între Moldova și Ucraina (EUBAM)”. Acesta a început în 2005 și are scopul de a armoniza standardele și procedurile de gestionare a frontierelor vamale și comerciale cu cele din UE, de a contribui la cooperarea transfrontalieră și consolidarea încrederii, ajutând la îmbunătățirea eficienței, transparenței și securității de-a lungul frontierei moldo-ucrainene. Misiunea are sediul central în Odessa (Ucraina), oficiile statale în Ucraina și Moldova și 6 birouri teritoriale. Proiectul de încheie în 2020.

Uniunea Europeană a investit cei mai mulți bani în domeniul transportului și infractructurii. Cei mai puțini bani au fost livrați spre sănătate și incluziune socială.

loading...

Citește mai departe

Economie

Se pare că vine o nouă criză globală, care ar putea fi mai grea decât cea din 2008. Este Moldova pregătită?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mulți economiști sunt încrezători că anul viitor va exista o criză financiară globală, comparabilă la scară cu cea din 2008. De ce? Parțial, pentru că totul a fost prea bine prea mult timp. Pentru SUA, de exemplu, 10 ani fără recesiune și creșterea piețelor bursiere este un record pentru mai bine de 100 de ani.

Dacă se va întâmpla o criză, atunci cu siguranță problemele vor ajunge și în Republica Moldova. „În general, anticiparea exactă a crizelor este aproape imposibilă, însă în ultima perioadă discuțiile despre o nouă criză economică globală s-au întețit, fiind alimentate de mai mulți factori”, ne-a declarat expertul economic Stanislav Madan.

PE LUNG

Crizele sunt procese normale. Din când în când, ele se întâmplă în orice economie unde există împrumuturi. Criza poate fi considerată ca un element de ajustare a piețelor financiare și ale muncii la schimbările tehnologice și la alte schimbări, scrie Meduza 

Există mai multe teorii despre modul în care aceste mecanisme funcționează. Cu siguranță, este clar doar că, la un moment dat, investitorii (bănci, fondurile de pensii  și de investiții) încep masiv să își evalueze diferit obiectivele de investiții. Ei concluzionează că riscul de a pierde totul cu investițiile noi sau cu cele deja făcute este mai mare decât beneficiile potențiale. O astfel de reevaluare poate începe într-o țară sau într-un sector al economiei și se poate răspândi către alte sectoare. Drept urmare, investițiile se opresc, toată lumea începe să-și vândă acțiunile de la întreprinderi și alte active, prețurile lor scad, producția se oprește, șomajul este în creștere.

Economiștii cred că lumea se apropie din nou de un astfel de punct. Ca și în 2008, principala sa cauză va fi „datoriile neperformante” acumulate. Dar criza în sine – ca toate celelalte – nu va fi la fel cu cele anterioare.

Ce ar putea provoca criza?

Fostul premier Ion Sturza menționează că este greu astăzi de prezis ceva. De ce? Pentru că lucrurile care au fost învățate la „scoală” nu mai sunt valabile.

Ce poate declanșa criza? Ion Sturza spune că spaima. Oamenii cumpără din euforie și vând din spaimă. Ce e de făcut? „Intrăm în poziții lungi de numerar, reducem expunerile în active fixe, stocurile, datoriile și facem stres teste”, a arătat el.

Cele mai bogate familii ale lumii strâng cash de frica recesiunii

Întâmplător sau nu, însă, potrivit Bloomberg, bogaţii strâng cash de frica recesiunii. Ei au început să lase tot mai puţini bani pe imobiliare, maşini sau artă.

Bloomberg a publicat un articol în care arată că o bună parte din 360 de grupuri de investiţii controlate de familii, care au fost chestionate de UBS Global Family Office Report, în colaborare cu Campden Research, se așteaptă ca economia globală să intre într-o recesiune până în 2020. Aproximativ 42% dintre grupurile de investiţii controlate de familii la nivel mondial atrag rezerve de cash. Jeffrey Gundlach, directorul de investiții de la DoubleLine Capital, a declarat că în opinia sa există șanse de 75% la o recesiune din SUA înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, în timp ce Banca Mondială a redus prognoza globală din 2019 la cea mai lentă de la criza financiară de acum un deceniu . Între timp, mai mult de două treimi din birourile europene ale grupurilor de investiţii controlate de familii chestionate de UBS, consideră că Brexit va răni U.K. pe termen lung.

Astfel de grupuri au devenit o forţă mai mare pe pieţele financiare globale. Campden estimează că astfel de firme gestionează aproximativ 5,9 trilioane de dolari. Birourile din sondajul UBS au avut în medie 917 milioane de dolari sub conducere.

Când și cum ar putea fi afectată Moldova?

Expertul Stanislav Madan atenționează că, pe de o parte, de la ultima criză din 2008 a trecut mai bine de un deceniu în care economia mondială a consemnat creșteri, iar această fază îndelungată a ciclului economic de creștere este aproape de saturație. Pe de altă parte, există câteva subiecte majore generatoare de incertitudini, în special războiul economico-comercial dintre Statele Unite ale Americii și China, dar și situația din jurul Brexit-ului cu posibila ieșire a Marii Britanii din UE.

Totuși, potrivit lui, datorită gradului redus de dezvoltare a pieței financiare din Republica Moldova și de integrare a acesteia cu piețele internaționale, de regulă, în țara noastră criza ajunge ceva mai târziu decât în principalele economii ale lumii, așa cum a fost și în perioada 2008-2009.

Canalele de propagare a crizei economice mondiale în țara noastră sunt comerțul exterior prin reducerea operațiunilor de export-import, remitențele prin veniturile mai mici ale imigranților și investițiile străine mai mici urmare a aversiunii față de risc mai puternice din partea investitorilor.

Despre cât de pregătită este țara noastră pentru o nouă criză este dificil de cuantificat. Totuși, menționează expertul, este pozitiv faptul că există un acord activ cu FMI, care impune mai multe acțiuni de stabilizare a stării finanțelor publice.

Pe de altă parte, după reducerile de impozite și taxe de anul trecut în paralel cu majorările de salarii din sectorul public, Guvernul practic nu dispune de spațiu fiscal pentru a lua măsuri stimulatorii în condițiile unei crize. Opțiunile Băncii Naționale de intervenție prin politica monetară sunt ceva mai diversificate, însă și aici există anumite limitări drept consecință a Jafului bancar din 2014.

Ce s-a întâmplat în 2008 și cum a ieșit lumea din criză?

Pe scurt, în 2008, „deodată” s-a dovedit că tehnologiile inovatoare au schimbat piața financiară globală. Băncile uriașe de investiții internaționale și băncile s-au învățat singure (fără participarea băncilor centrale de stat) să creeze bani practic din nimic. De exemplu, au colectat datorii care nu vor fi niciodată plătite (cum ar fi datoriile ipotecare ale americanilor săraci), le-au ambalat împreună cu datorii nu atât de proaste în instrumente financiare noi, apoi au vândut aceste instrumente altor investitori. În vara anului 2008, când s-a dovedit că aceste instrumente nu au valoare, s-a format o gaură de trilioane de dolari pe piața financiară. Acest lucru a dus la căderea mai multor dintre cele mai mari bănci și la cea mai profundă, de la anii 1920-1930, recesiune din economia mondială și deflație. Din cauză că piața financiară a fost una dintre cele mai avansate în sensul globalizării, aproape toate țările lumii au suferit într-un fel sau altul.

Guvernele și băncile centrale ale țărilor dezvoltate au lansat o luptă împotriva crizei pe două fronturi. În primul rând, au încercat să acopere gaura financiară prin adăugarea în economie a banilor noi tipăriți. Pentru acești bani, autoritățile au cumpărat active de la unele bănci. O astfel de măsură este denumită „relaxare cantitativă” și a fost folosită în SUA până în 2014. În al doilea rând, autoritățile au introdus noi standarde de reglementare pentru bănci și fonduri de investiții, astfel încât acestea să nu mai poată crea instrumente „toxice”.

Pe frontul „relaxării” a fost obținută o victorie: economiile țărilor dezvoltate s-au redresat, creșterea continuă mai mult de 10 ani. Reglementarea noii  victorii însă nu a funcționat.

Unde poate începe o nouă criză?

Meduza scrie că până la începutul acestui an, economiștii erau convinși că probabil criza va începe în Asia, de exemplu, China. De la criza din 2008, băncile și companiile din Asia acumulează datorii mult mai repede decât cele occidentale. Multe dintre aceste datorii sunt „rele”. Până în ianuarie 2019, situația pentru țările din Asia și alte țări în curs de dezvoltare a fost complicată de faptul că Banca Centrală a SUA – Rezerva Federală – a crescut rata obligațiunilor americane. Aceasta a dus la creșterea venitului din obligațiunile americane fiabile și, în consecință, investitorii au început să retragă banii de pe piețele riscante din Asia.

O situație similară a avut-o în 1997, când a început criza financiară din Asia, ceea ce în Rusia a dus la faimoasa implicare și devalorizare din 1998.

loading...

Citește mai departe

Economie

Expert: De aproape un an exporturile stagnează, remitențele sunt în derivă, iar moldovenii din străinătate investesc mai puțin

Publicat

pe

De către

PE SCURT

De aproape un an exporturile stagnează, remitențele sunt în derivă, iar moldovenii care muncesc în străinătate investesc mai puțin în imobil ca urmare a reîntregirii familiilor. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță atrage atenția în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” că deficitul balanței comerciale s-ar putea adânci, iar acest lucru ar putea duce la deprecierea monedei naționale și inevitabil la sărăcirea și mai tare a populației.

PE LUNG

Expertul a menționat că în august anul trecut leul moldovenesc a cunoscut cea ai puternică apreciere față de coșul valutar euro/dolar. După care au urmat deprecieri, aprecieri, iar, în ajunul alegerilor, BNM a fost nevoită să vândă peste 250 milioane dolari ca urmare a cererii de valută.

În primăvara anului 2019 a avut loc un șoc valutar, când leul moldovenesc s-a depreciat. Aceste lucruri au creat senzația că pe piața valutară se întâmplă ceva. În realitate nu s-a întâmplat nimic, a avut loc aprecierea și deprecierea leului mai mult decât rezistă psihicul uman.

Într-un an, leul s-a depreciat față de ambele valute cu 5,4%, față de dolar cu 7,1%, iar în raport cu euro – 4,3%. Cursul valutar este strict influențat de cererea și oferta de pe piața valutară. Până în luna ianuarie 2019 oferta de valută era mai mare comparativ cu cererea. Acest lucru a și dus la aprecierea monedei naționale.

Ioniță a mai arătat că anul trecut oferta de valută era de 2,7 miliarde dolari, iar cererea – 1,8 miliarde de lei. În consecință, BNM era nevoită să intervină pe piață prin cumpărări de valută și și-a completat rezervele valutare până la 3 miliarde dolari. Ulterior, cererea de valută a crescut și s-a creat un deficit pe piața valutară de 190 mil. dolari. În acest context, majorare a cererii de valută fără o creștere a ofertei din partea cetățenilor creează o presiune pe piața valutară. BNM intervine pe piața, dar nu întotdeauna la timp, de aceea avem și șocurile valutare. Cert este că leul continuă să oscileze în raport cu coșul euro/dolar cu o ușoară depreciere.

„Oferta de valută în prezent este stabilă și este determinată de faptul că remitențele pentru a treia oară în istoria Republicii Moldova au început să scadă. Transferurile de bani au crescut până în 2008 când au ajuns la 1,6 miliarde dolari după care s-au redus la 1,1 miliarde USD ca urmare a crizei din anul 2009. Transferurile de bani s-au restabilit până în anul 2014 după care s-au redus la 1,08 miliarde dolari pe fundalul jafului bancar. În următorii ani a avut loc o îmbunătățire, iar în anul 2019 a fost înregistrată scăderea remiterilor de la moldovenii care muncesc în străinătate”, susține Ioniță.

Dacă reducerea transferurilor de bani în anii 2009 și 2014 a fost influențată de criza economică, atunci în anul 2019 fenomenul este caracterizat prin reîntregirea familiilor. Iar cei 300 mil. dolari, care veneau pentru întreținerea copiilor la facultate în prezent nu mai vin. Dacă statul vrea să îmbunătățească situația pe piața valutară trebuie să se gândească cum poate aduce banii cetățenilor acasă.

În ceea ce privește cererea de valută, economistul spune că în Republica Moldova se întâmplă fenomen straniu. În preajma alegerilor crește brusc cererea de valută. Explicația este că agenții economici sunt îngrijorați de situația politică din țară și își trec economiile în valută. Însă acest lucru nu este atât de important.

Un indicator esențial este înrăutățirea balanței comerciale cu 400 mil. dolari și acest lucru se întâmplă din cauza exporturilor care stagnează în ultimul an. Republica Moldova a cunoscut o restabilire a exporturilor în 2017-2018. Pe fundalul stagnării exporturilor importurile s-au majorat cu peste 400 mil. dolari la 5,8 miliarde dolari. Ele au crescut ca urmare a scumpirii resurselor energetice, care au înrăutățit balanța comercială cu 150 mil. dolari.

Dacă autoritățile vor să reducă deficitul balanței comerciale, să rezolve problema pe piața valutară și să nu permită deprecierea monedei naționale care duce la sărăcirea populației trebuie să se gândească la diversificarea pieței resurselor energetice. Acest lucru este însă pe termen lung.

Potrivit lui Ioniță, industria automotive și ZEL au salvat exporturile Republicii Moldova. Dacă nu ar fi înregistrat o creștere anuală cu 170 mil. USD atunci anul acesta țara noastră ar fi contabilizat o reducere a livrărilor de mărfuri cu cel puțin 100 mil. USD. Producția agricolă a înregistrat o reducere a exporturilor cu peste 100 mil. USD.

În concluzie, Ioniță a afirmat că pentru reducerea deficitului balanței comerciale și diminuarea presiunii de pe piața valutară, Republica Moldova trebuie să se focuseze pe ZEL și industria automtive.

Pe termen scurt este unica sursă de creștere a exporturilor și a locurilor de muncă.

În același timp, e nevoie și de demonopolizarea exporturilor. Republica Moldova are un potențial enorm de livrarea a produselor cerealiere care se cifrează la 500 mil. dolari, dar care ușor poate fi crescut la un miliard USD. Monopolul a limitat din capacitatea businessului de a-și valorifica la maxim potențialul.

Al treilea factor enunțat de Ioniță, este atragerea banilor pe piața imobiliară a moldovenilor care muncesc în străinătate. Piața imobiliară – o piață cu perspectivă. În acest an atestăm deja trei recorduri. Vor fi peste 23 mii de apartamente vândute și vom ajunge la 10 mii credite ipotecare și la 7 miliarde de lei credite acordate domeniului construcțiilor. Un fenomen nou în Republica Moldova este că numărul persoanelor care preferă să trăiască în chirie este în creștere și ne apropiem de 15%, iar în câțiva ani vom ajunge la media europeană de 30%. Or, cei care vor să închirieze trebuie să aibă de la cine lua în locațiune. Iar acei cineva trebuie să fie moldovenii care muncesc în străinătate – investitorii în piața imobiliară.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Alegeri11 ore în urmă

LIVE TEXT // Cum se desfășoară alegerile locale în Republica Moldova

Cetățenii Republicii Moldova, sunt așteptați astăzi la secțiile de vot pentru a vot candidații preferați la postul de primar și...

ExterneO zi în urmă

Sondaj / La 30 de ani de la comunism, Europa de Est este împărțită la capitolul democrație

PE SCURT După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și...

EconomieO zi în urmă

Care sunt cei mai mari importatori din lume

PE SCURT Dacă economia unei țări ar fi complet autosuficientă și independentă, nu ar mai fi nevoie să se importe...

IstorieO zi în urmă

Cum a fost Lenin împușcat de o femeie aproape oarbă

PE SCURT Pentru că vrem, dragă cititor, să știi lucruri noi și interesante, Moldova.org va publica fragmente din cărți, istorii...

CulturăO zi în urmă

Drumul lui Oprah Winfrey de la 0 la 3 miliarde de dolari

PE SCURT O tânără săracă, de culoare și provenind dintr-o aventură a unor adolescenți, a ajuns cea mai mare vedetă...

Cultură2 zile în urmă

Capitala văzută prin ochii unei artiste: „Chișinău are nevoie de un Batman”

PE SCURT Chișinău are nevoie de Batman, iar Vera Borcuta, artistă, i-a găsit și locul: pe clădirea primăriei Chișinău. În...

Alegeri2 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru WC-urile publice

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Advertisement

Politică

Politică2 zile în urmă

Cazierul virtual al candidaților la Consiliul Municipal Chișinău

PE SCURT Avem 51 de oameni în Consiliul Municipal Chișinău care vor răspunde de bunăstarea și dezvoltarea metropolei noastre. Echipa...

Alegeri2 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru grădinițe

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Cultură2 zile în urmă

Vitalie Colț, despre poezie, Transnistria, masaj și Yardsale-ul „Te salut, Chișinău!”

PE SCURT Vitalie Colț este basistul formației FurioSnails. Pe lângă muzică, artistul a scris o carte de poezii „Pacea din...

Alegeri3 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru drumurile proaste

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Alegeri3 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru ambuteiaje

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Alegeri4 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru câinii vagabonzi

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Politică4 săptămâni în urmă

Igor Dodon efectuează o vizita în SUA. Va rosti un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU

PE SCURT Președintele Igor Dodon întreprinde o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, care va dura o săptămână...

Advertisement

Opinii

octombrie 2019
L Ma Mi J V S D
« sept.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031